Știri
Știri din categoria Industrii & Fonduri

Într-o piață de peste 20 mld. euro, accesul brandurilor tinere în marile lanțuri rămâne excepția , deși sectorul alimentelor și băuturilor este dominat numeric de microîntreprinderi și IMM-uri, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . Datele citate arată o bază antreprenorială amplă în mai multe segmente: peste 75% dintre întreprinderile din industria lactatelor sunt micro, 67% din cifra de afaceri din domeniul înghețatei este realizată de firme micro, mici și medii, iar în industria berii funcționează 76 microberării dintr-un total de 88 de fabrici. De ce contează: „mulți” nu înseamnă automat vizibilitate la raft La prima vedere, ponderea mare a firmelor mici ar sugera o forță de piață capabilă să concureze cu jucătorii mari în retail. În practică, însă, doar o parte redusă dintre aceste companii reușește să intre în marile lanțuri de magazine, ceea ce limitează scalarea (creșterea rapidă a volumelor) și accesul la consumul de masă. Analiza ZF plasează această dinamică într-un context mai larg: o piață în care cifra de afaceri totală a companiilor depășește 20 mld. euro, iar „brandurile tinere” au început să apară pe rafturi în segmente precum înghețată, lactate, creme tartinabile și băuturi. Ce urmează Materialul indică faptul că ZF a selectat segmente-cheie în care astfel de branduri au reușit listarea în retailul modern, însă nu oferă în fragmentul disponibil detalii despre nume de companii, lanțuri sau criterii comerciale de acces. În lipsa acestor informații, concluzia rămâne una de structură: baza antreprenorială este mare, dar „filtrul” distribuției în retailul modern păstrează competiția reală la raft într-un cerc mai restrâns. [...]

Restricțiile de apă se extind în 133 de localități din 14 județe, iar ANAR avertizează că zonele cu deficit hidrologic intră deja pe trepte de limitare care pot ajunge până la furnizare „în regim restricționat” , potrivit Economica . Situația are implicații directe pentru agricultură și pentru activitățile economice locale, în special în bazine tradițional expuse secetei. Pe lângă localitățile alimentate prin sisteme centralizate, sunt afectate și 92 de localități care se alimentează din puțuri și fântâni, majoritatea (55) din județul Botoșani, conform datelor citate. Ce înseamnă „treptele” de restricții și unde sunt cele mai vulnerabile zone Purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , Ana-Maria Agiu, spune că restricțiile apar în regiuni „deficitare din punct de vedere hidrologic”, vulnerabile la secetă, în bazinele Crișanei, Olteniei, Moldovei și Munteniei. În funcție de severitate, localitățile pot intra pe mai multe niveluri: Treapta I : avertizare; Treapta a II-a : se impun restricții; Treapta a III-a : furnizarea apei „în regim restricționat”. Dunărea și miza operațională: menținerea cotelor la Cernavodă ANAR indică faptul că debitul Dunării era vineri de 1.400 mc/s și ar urma să se mențină până la 12 august, iar din 13 august prognoza arată o creștere până la 1.450 mc/s. Reprezentanta instituției a explicat că staționarea și ușoara creștere sunt „o veste bună”, în condițiile unui regim deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului, inclusiv pe afluenți precum Sava, Drava și Morava. În zona Cernavodă, nivelul Dunării era vineri de -218 cm, similar cu 3 august, ceea ce „a câștigat cel puțin 4 zile” pentru menținerea unor cote minime necesare în zonă. ANAR menționează și intervenții la Izvoarele, care au încetinit scăderea nivelului, inclusiv operațiuni cu patru barje și inundare controlată, cu durata de trei-patru ore per operațiune, pentru a ridica nivelul „cu câțiva centimetri”. „Scopul acestei intervenții este acela de a reuși să creștem nivelul Dunării în zona Cernavodă cu câțiva centimetri. Fiecare creștere de nivel este un timp câștigat pentru funcționarea centralei.” Semnal de secetă severă: minime istorice pe râuri din Bihor Monitorizarea hidrologilor indică faptul că la 5 august, 12 stații hidrometrice din județul Bihor au înregistrat noi minime istorice ale debitelor. Printre exemplele menționate se numără: Crișul Negru – stația Beiuș: 0,500 mc/s (sub minimul istoric anterior de 0,700 mc/s din 21 august 2025); Holod – stația Holod: 0,004 mc/s (sub 0,025 mc/s din 1 septembrie 2025); Topa – stația Hidișel: 0,001 mc/s (sub 0,005 mc/s din 20 septembrie 1962); Bistra – stația Pădurea Neagră: 0,001 mc/s (sub 0,033 mc/s din 29 decembrie 1986). În ansamblu, datele ANAR conturează o presiune în creștere asupra resursei de apă, cu efecte care se văd atât în alimentarea populației, cât și în disponibilitatea apei în zone agricole și în funcționarea infrastructurii dependente de debite și cote minime. [...]