Știri
Știri din categoria Agricultură

Blocarea exporturilor de miei riscă să lase fermele fără lichidități și fără furaje, iar oierii spun că nu pleacă din Piața Victoriei până când Guvernul nu discută cu ei, potrivit HotNews. Miercuri dimineață, peste 200 de persoane erau pe trotuarul din fața Muzeului Antipa, în condițiile în care traficul era fluent, iar jandarmii rămăseseră în zonă.
Protestatarii afirmă că au dormit peste noapte în Piața Victoriei și că au venit de la sute de kilometri, fără să primească un răspuns din partea autorităților. Unul dintre ciobani spune că au fost „ținuți aici” după ce li s-a promis că situația se va rezolva, dar „nu s-a întâmplat nimic”.
Principala nemulțumire invocată de oieri este că nu pot exporta mieii. În relatarea HotNews apar explicații diferite, fără o poziție oficială citată: unii protestatari pun blocajul pe seama vaccinării și a unor reguli „de la Bruxelles”, alții spun că motivul ar fi „pesta”, dar că nu li s-a explicat clar.
Din perspectiva fermelor, efectul imediat este unul operațional și financiar: animalele rămân în exploatații, iar costurile cu hrana cresc într-un an descris de protestatari ca fiind marcat de secetă. Un cioban spune că au ajuns să dea deja „mâncarea pentru iarnă”, în lipsa posibilității de a vinde.
Întrebați despre violențele de la protestul precedent, când au fost atacați jandarmi și jurnaliști, unii dintre oierii intervievați susțin că nu au venit „pe scandal” și că miercuri atmosfera era liniștită. Ei afirmă că au venit pentru discuții și pentru un răspuns din partea Guvernului.
HotNews notează că protestului i s-au alăturat și persoane nemulțumite de creșterea prețurilor și care cer explicații legate de anularea turului II al alegerilor prezidențiale din 2024, inclusiv solicitări de desecretizare a unor documente.
În lipsa unei reacții oficiale prezentate în material, protestatarii spun că rămân în Piața Victoriei până când reprezentanți ai Guvernului vor veni să discute cu ei și să explice de ce exporturile sunt oprite și ce soluții există pentru valorificarea mieilor și pentru evitarea pierderilor din ferme.
Recomandate

Protestul neautorizat al oierilor din Piața Victoriei a escaladat și a dus la restricții de trafic , pe fondul nemulțumirilor legate de blocarea exporturilor și de despăgubirile pentru animale sacrificate, potrivit Digi24 . Manifestanții spun că sunt pregătiți să rămână mai multe zile în Capitală. Tensiunile au crescut după ce un grup de protestatari s-a îmbrâncit cu jandarmii, iar, conform actualizărilor din teren, participanți au forțat cordonul de ordine și au blocat traficul pe șoseaua Pavel D. Kiseleff. Jandarmeria Capitalei a avertizat că astfel de comportamente pot pune în pericol chiar participanții și pot afecta rutele autospecialelor cu regim prioritar (ambulanță, pompieri), dar și transportul public. Miza economică: exporturi blocate și costuri din sacrificări fără despăgubiri În centrul revendicărilor depuse la Guvern se află blocarea exporturilor de ovine și caprine, sacrificarea animalelor și despăgubirile neachitate. Nemulțumirea este legată, în principal, de decizia din iunie a Comisiei Europene de a extinde interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Protestatarii contestă și modul de gestionare a focarelor de pestă sau variolă ovină, precum și măsurile care duc la sacrificarea animalelor. Printre revendicări este menționată și demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu , pe fondul acuzațiilor privind gestionarea situației sanitare-veterinare care a contribuit la blocarea exporturilor de animale vii. Impact operațional în București: restricții de circulație și intervenții ale forțelor de ordine Brigada Rutieră a anunțat restricționarea traficului pe mai multe artere din zonă, inclusiv pe șoseaua Pavel Kiseleff (dinspre Str. Arh. Ion Mincu către Piața Victoriei), pe Str. Monetăriei (dinspre Bd. Ion Mihalache către șoseaua Pavel Kiseleff) și pe Bd. Aviatorilor (dinspre Statuia Aviatorilor către Piața Victoriei). Șoferilor li se recomandă rute alternative și evitarea, pe cât posibil, a zonei. Poliția Capitalei a transmis, totodată, că informațiile potrivit cărora autocarele cu protestatari ar fi oprite la intrarea în București „nu se confirmă” și că accesul acestora în Capitală nu este interzis, fiind făcute verificări în trafic pentru respectarea normelor de circulație și prevenirea incidentelor. Cine organizează și ce urmează Mobilizarea pentru protest s-a făcut pe rețelele sociale, unul dintre inițiatori fiind Ionică Sterp. În același timp, manifestația nu este autorizată, iar Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat că nu este inițiatorul protestului, participarea fiind o decizie individuală. Jandarmeria a anunțat filtre și controale corporale și ale bagajelor și a reamintit că manifestația nu a parcurs procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Participanții susțin că protestul ar putea continua mai multe zile, în funcție de evoluția discuțiilor și a revendicărilor depuse la Guvern. [...]

Filtrele la intrările în București și posibile restricții de trafic în Piața Victoriei sunt principalele efecte operaționale anunțate pentru protestul fermierilor programat marți, 15 septembrie, potrivit Economedia . Jandarmeria Capitalei spune că participanții care vin cu animale sau produse agroalimentare vor fi supuși unor verificări, informație atribuită de publicație Mediafax. Fermieri din mai multe sectoare ale agriculturii și zootehniei sunt așteptați în fața Guvernului, unde vor protesta față de măsurile adoptate sau anunțate de executiv și față de situația din agricultură. Organizatorii estimează o participare de aproximativ 200.000 de producători agricoli. Ce măsuri anunță Jandarmeria și Poliția Autoritățile spun că vor încerca să gestioneze manifestația prin echipe de dialog, care să mențină legătura cu participanții pe durata protestului. Jandarmeria Capitalei transmite că mizează pe „dialog și o bună colaborare” între participanți și forțele de ordine pentru desfășurarea manifestației „fără riscuri” pentru ordinea publică. În același timp, forțele de ordine avertizează că nu vor permite accesul la protest al persoanelor care au asupra lor obiecte contondente. Verificări la intrările în Capitală și impact în trafic Jandarmeria, Poliția și celelalte autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice vor organiza filtre la intrările în București, pentru verificarea legalității transporturilor de animale și produse agroalimentare. În funcție de numărul participanților, traficul rutier din Piața Victoriei ar putea fi restricționat. Brigada Rutieră recomandă șoferilor să evite zona pe perioada desfășurării manifestației. Autoritățile le mai recomandă participanților să anunțe imediat forțele de ordine dacă observă persoane cu comportament neadecvat și să nu se alăture unor astfel de situații. Context: tensiuni la protestele anterioare Protestul are loc pe fondul nemulțumirilor fermierilor față de măsurile luate de Guvern, inclusiv cele cu impact asupra sectorului agricol și zootehnic. La protestele din iulie, au existat incidente între manifestanți și forțele de ordine, iar jandarmii au intervenit atunci inclusiv cu gaze lacrimogene. [...]

Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]

România își consolidează poziția de lider la exportul de grâu în UE , după ce, în primele zece săptămâni ale anului comercial agricol 2026/2027 (început la 1 iulie), a livrat către țări din afara Uniunii peste 2,5 milioane de tone de grâu comun, potrivit Economica . Avansul de 31,9% față de aceeași perioadă a anului trecut vine într-un moment în care exporturile totale ale UE au scăzut ușor, ceea ce amplifică avantajul competitiv al României pe piețele externe. În intervalul analizat, UE a exportat în total 4,9 milioane de tone de grâu comun, iar România a furnizat mai mult de jumătate din această cantitate. Comparativ, Lituania – următorul exportator din clasament – a raportat vânzări de 850.700 de tone, la distanță considerabilă. Unde ajunge grâul exportat din UE Cele mai mari volume de grâu comun au mers către: Arabia Saudită (14,8% din exporturile UE), Algeria (11,9% din exporturile totale), Nigeria (10,2% din exporturile UE). Orzul: România acoperă circa trei sferturi din exporturile UE Pe segmentul de orz, România a exportat peste 1,2 milioane de tone, cu aproximativ 1% peste nivelul de anul trecut, dintr-un total de 1,6 milioane de tone livrat de UE către țări terțe. Asta înseamnă aproximativ 75% din exporturile comunitare de orz în perioada menționată. Principalele destinații pentru orz au fost: Arabia Saudită (53,8% din total), Iordania (19,7%), Libia (7,9%). Context: performanță susținută după un an record Datele citate arată o continuitate a performanței din anul comercial 2025/2026, când România a livrat 10,9 milioane de tone de cereale către țări terțe și a fost, pentru al doilea an consecutiv, cel mai mare exportator european de cereale, cu poziții de vârf la grâu și porumb. Tot pentru 2025/2026, conform datelor Comisiei menționate în analiză, România a exportat peste 7,2 milioane de tone de grâu comun, cu peste 30% mai mult decât în anul anterior, reprezentând 31% din cantitatea totală comercializată de statele membre. [...]

Comisia Europeană a aprobat o schemă de 52 milioane euro pentru crescătorii de bovine , un sprijin temporar care permite României să acorde granturi directe pentru a amortiza scumpirile la combustibili agricoli și îngrășăminte, în limitele regulilor UE privind ajutoarele de stat, potrivit Economica . Miza economică este dublă: plafonarea presiunii pe costurile de producție din zootehnie și evitarea unor blocaje de lichiditate într-un sector expus șocurilor energetice. Schema notificată de România are o valoare totală de 52 de milioane euro (aprox. 260 milioane lei) și se aplică până la 31 decembrie 2026. Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe, de până la cel mult 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) per întreprindere, pentru companiile care activează în sectorul creșterii bovinelor. Ce a verificat Comisia și de ce contează pentru implementare Aprobarea vine în baza normelor UE privind ajutoarele de stat, în special articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, precum și în temeiul secțiunilor 1 și 2.1 din cadrul temporar METSAF (Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu), adoptat la 29 aprilie 2026. În comunicatul citat, Comisia arată că a considerat schema „necesară, adecvată și proporțională” și că nu afectează schimburile comerciale într-o măsură contrară interesului comun, ceea ce reduce riscul unor corecții ulterioare pe criterii de compatibilitate cu piața internă. „Comisia a concluzionat că schema respectă condiţiile prevăzute în METSAF.” Context: METSAF, un cadru temporar până la final de 2026 METSAF este un instrument temporar creat pentru a permite statelor membre să sprijine economia UE în contextul crizei din Orientul Mijlociu, cu accent pe sectoarele considerate cele mai expuse: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Cadrul se aplică până la 31 decembrie 2026, iar Comisia spune că va monitoriza în continuare conținutul, domeniul de aplicare și durata acestuia, în funcție de evoluțiile economice și geopolitice. În interiorul METSAF, sprijinul poate lua mai multe forme, inclusiv ajutor bazat pe consumul real pentru a acoperi o parte din creșterile de preț la combustibil sau îngrășăminte, precum și o abordare simplificată pentru ajutoare cu valoare mică. Informațiile despre schema aprobată și detaliile de încadrare în METSAF sunt relatate de Economica, care citează Agerpres (sursa secundară: Agerpres ). [...]

Debitul Dunării rămâne mult sub normal, ceea ce menține presiunea pe irigații și alimentarea cu apă în zonele dependente de fluviu, chiar dacă în următoarele zile este așteptată o ușoară creștere, potrivit Agerpres , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) valabilă până pe 19 septembrie. La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș , debitul Dunării va fi staționar în jurul valorii de 1.250 m³/s, apoi va crește până la 1.550 m³/s. Chiar și după această creștere, nivelul rămâne mult sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m³/s. Cum evoluează debitele pe sectoare În aval de Porțile de Fier , INHGA estimează: o scădere ușoară a debitelor în prima parte a intervalului de prognoză; o creștere ușoară în a doua parte pe sectorul Gruia – Călărași; valori relativ staționare pe sectorul Cernavodă – Tulcea. Ce se întâmplă pe râurile interioare Pentru râurile din țară, debitele sunt prognozate în creștere duminică pe cursurile de apă din jumătatea de est, pe fondul precipitațiilor prognozate și al propagării, în timp ce pe celelalte râuri vor fi relativ staționare, urmate de o ușoară scădere până la finalul intervalului. Hidrologii avertizează că, pe durata intervalului, sunt posibile creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor sub formă de aversă. [...]