Știri
Știri din categoria Energie
ANRE pregătește controale la distribuitori, după întârzieri la racordare: autoritatea vrea să verifice de ce „emiterea certificatelor de racordare” este ținută pe loc și de ce apar „perioade de testare nefiresc de mari” pentru noi capacități de producție, potrivit Ziarul Financiar.
Președintele ANRE, George Niculescu, a spus că nu este vorba despre „o chestiune tehnică minoră”, ci despre modul în care sunt gestionate proiectele și despre cine întârzie intrarea lor efectivă în piață. În acest context, ANRE anunță o „amplă acțiune de control” la operatorii de distribuție.
„Nu e o chestiune tehnică minoră, e o întrebare legitimă despre cum sunt gestionate aceste proiecte şi cine întârzie intrarea lor efectivă în piaţă. În acest context, am anunţat că vom începe o amplă acţiune de control la operatorii de distribuţie pentru a vedea ce ţine în loc emiterea certificatelor de racordare şi de ce sunt necesare 18 luni de teste pentru un proiect cu o putere de 2-3 MW.”
Mesajul ANRE vizează direct etapa de punere în funcțiune comercială a unor investiții în producția de energie, unde documentele și testele pot bloca monetizarea proiectelor. Niculescu a argumentat că un investitor care a trecut deja prin „multe luni” de proceduri administrative „are dreptul să știe” cât și de ce întârzie documentele care îi dau dreptul să exploateze comercial investiția.
„Un investitor care şi-a construit o centrală electrică şi care a aşteptat deja multe luni rezolvarea a tot felul de alte frecuşuri administrative, are dreptul să ştie cât şi de ce întârzie documentele care-i pot da dreptul să-şi exploateze comercial investiţia.”
ANRE a derulat în perioada ianuarie–august 671 de acțiuni de control, în urma cărora a aplicat 1.026 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 11 milioane de lei.
Din totalul acțiunilor:
Distribuția sancțiunilor în primele opt luni, conform datelor citate:
ANRE nu a detaliat, în informațiile prezentate, calendarul exact al noii acțiuni de control sau operatorii vizați, dar a indicat că verificările vor urmări blocajele din zona certificatelor de racordare și justificarea duratelor de testare.
Recomandate
Boomul AI ar putea împinge în sus facturile la electricitate în SUA cu 25–30 mld. dolari pe an , pe măsură ce sistemul energetic va trebui să absoarbă investiții de circa 110 miliarde de dolari (aprox. 495 miliarde lei) în noi centrale, potrivit unei analize citate de Economica . Miza economică nu este doar volumul investițiilor, ci și modul în care costurile vor fi transferate către consumatori, în funcție de tarife și reglementările regionale. Cea mai mare parte a noilor capacități – peste 30 GW – ar urma să fie acoperită de centrale pe gaze naturale, care ar consuma suplimentar aproximativ 113 milioane de metri cubi de gaze. Restul necesarului ar urma să fie asigurat de centrale fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei, în timp ce repornirea unor reactoare nucleare ar contribui cu mai puțin de 5% din total. (Un gigawatt este echivalent, aproximativ, cu producția unui reactor nuclear convențional.) De ce crește presiunea pe sistemul energetic Prognozele Moody’s Ratings , publicate luni, pornesc de la calculele Agenției Internaționale pentru Energie, potrivit cărora centrele de date vor consuma 426 TWh în 2030, ajungând la 10% din consumul total de electricitate al SUA, față de nivelurile din 2025. Cererea este alimentată de centrele de date pentru inteligență artificială și cloud computing, pe care Moody’s le descrie drept motorul celei mai mari creșteri a cererii de electricitate din SUA din ultimele decenii. Costul: investiții mari, transfer către consumatori încă incert Moody’s estimează că investițiile de 110 miliarde de dolari în noi centrale ar putea majora costurile energiei electrice din SUA cu 25–30 miliarde de dolari pe an. Ryan Wobbrock , vicepreședinte la Moody’s Ratings, arată că felul în care aceste costuri vor ajunge în facturi depinde de procesul de stabilire a tarifelor și de reglementările privind alocarea costurilor în fiecare regiune. În paralel, după două decenii de creștere modestă a cererii, SUA întâmpină dificultăți în accelerarea construcției de centrale pe gaze, un sector cu perioade lungi de implementare. Aceste unități sunt căutate pentru flexibilitatea lor (pot crește producția „la comandă”), spre deosebire de sursele regenerabile, dependente de condițiile meteo. Unde se poate bloca ritmul: tarife, reglementare și întârzieri Pe fondul îngrijorărilor legate de costuri, politicienii și autoritățile de reglementare, la nivel federal și statal, cer mai mult timp pentru analiză și stabilirea tarifelor, ceea ce poate introduce întârzieri pentru noile proiecte de centre de date. Raportul coordonat de Ryan Wobbrock avertizează că ritmul de dezvoltare a centrelor de date depășește tot mai mult viteza cu care rețeaua electrică își poate extinde capacitățile de generare, transport și interconectare. [...]
Raportul Corpului de control cere Ministerului Energiei să verifice riscuri de legalitate și piață în asocierea Nuclearelectrica–NPG pentru proiectul SMR de la Doicești , după ce acționarii Nuclearelectrica au votat publicarea documentului, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare și guvernanță: recomandările vizează evitarea unei posibile invalidări ulterioare a asocierii și clarificarea responsabilităților pentru decizii și costuri legate de amplasamentul de la Doicești. Acționarii au aprobat publicarea raportului la a doua convocare a Adunării Generale Extraordinare, cu unanimitate din partea celor prezenți, care au reprezentat 93% din capitalul social și 93% din drepturile de vot. La prima convocare, statul român – acționar majoritar prin Ministerul Energiei – a lipsit, astfel că ordinea de zi nu a fost dezbătută. Statul, prin Ministerul Energiei, deține 82,49% din acțiuni. Raportul Corpului de Control al Prim-ministrului a rezultat în urma unei acțiuni de control derulate la Societatea Națională Nuclearelectrica SA în perioada 15 octombrie 2025 – 20 martie 2026 și a fost introdus pe ordinea de zi la solicitarea Ministerului Energiei, pentru AGEA din 10/11 septembrie 2026. Recomandări pentru Ministerul Energiei: risc de invalidare și răspunderi În calitate de autoritate publică tutelară, Ministerului Energiei i se recomandă, între altele: să analizeze demersurile care au dus la asocierea SNN cu NPG și derularea acesteia „din perspectiva raportării la normele europene și naționale ce reglementează intervenția statului în economie”, pentru „eliminarea riscului” ca asocierea să fie ulterior invalidată de autoritatea competentă, „care nu a fost notificată în prealabil”; să analizeze oportunitatea atragerii răspunderii contractuale sau administrative a persoanelor care au negociat, avizat și propus spre aprobare proiectul Acordului investitorilor, inclusiv oportunitatea revocării „cu justă cauză” a directorului general și a membrilor structurilor de guvernanță ale SNN, precum și a persoanelor din autoritatea tutelară care au evaluat și promovat acordul; să verifice modificarea competențelor la nivelul companiei de proiect (RPN), în baza hotărârii AGEA RPN nr. 1/29.05.2025, inclusiv dacă era necesar mandatul/aprobarea acționarului majoritar, invocând „principiul simetriei actelor juridice”; să analizeze răspunderea reprezentanților SNN care, în contextul transferului de competență către directorul companiei de proiect, nu ar fi făcut demersuri de evaluare a legalității și economicității operațiunilor care au dus la dobândirea amplasamentului de la Doicești, în condițiile în care existau drepturi de auditare/evaluare prevăzute în Acordul investitorilor. Raportul menționează, în acest context, aspecte precum dispoziții inițiale „contrare legii” privind dobândirea amplasamentului, precum și faptul că, în forma modificată, anumite prevederi „doar creează aparența” unei tranzacții la preț de piață, în condițiile refacturării unor costuri care au suplimentat prețul din contractul de vânzare-cumpărare. De asemenea, se indică o repartizare disproporționată a riscurilor în defavoarea SNN și existența unui drept de retragere pentru partenerul privat, fără o disproporție similară în controlul decizional. Recomandări pentru Nuclearelectrica: controlul costurilor și opțiuni juridice Pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” SA, raportul recomandă: evaluarea costurilor refacturate de NPG către RPN , inclusiv analiza oportunității inițierii unui demers în instanță pentru anularea Acordului de refacturare, pe motiv că nu ar fi parcurs circuitul de aprobare corporativă prevăzut de actul constitutiv al companiei de proiect; instituirea unui sistem de monitorizare mai detaliat și mai eficace privind angajarea și efectuarea cheltuielilor companiei de proiect, în condițiile în care finanțarea s-a realizat și se realizează din împrumuturi acordate de întreprinderea publică, iar implicarea în finanțare a asociatului privat „nu a fost identificată” nici pentru destinațiile prevăzute în Acordul investitorilor (inclusiv împrumutul pentru achiziția terenului). Ce urmează: transmiterea raportului și contextul de guvernanță Conform propunerilor de informare/valorificare din raport (art. 13 din OUG nr. 87/2020), documentul ar urma să fie transmis către: prim-ministru (spre informare), Ministerul Energiei (spre analiză și valorificare), Nuclearelectrica (spre analiză și valorificare) și ANAF, „în extras”, spre analiză și valorificare. Raportul integral, cu pasaje anonimizate, este disponibil în documentul publicat de companie, la linkul indicat în material. În cronologia prezentată, informarea de la BVB este semnată de directorul general Cosmin Ghiță , care a anunțat pe 25 august că renunță la funcție; ulterior a fost comunicat că mandatul devine efectiv, iar directorul general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, preia funcția din 3 octombrie. Materialul mai arată că raportul Corpului de control a identificat întârzieri și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. [...]
Departamentul Energiei din SUA a închis un împrumut de până la 1,9 miliarde de dolari (aprox. 8,6 miliarde lei) pentru repornirea unei centrale nucleare , într-un proiect care leagă direct finanțarea publică de creșterea cererii de electricitate din partea marilor companii de tehnologie, potrivit Gizmodo . Beneficiarul este NextEra Energy, care vrea să repună în funcțiune centrala Duane Arnold Energy Center din Iowa. Centrala a operat peste 45 de ani și a fost oprită în 2020. NextEra plănuia oricum închiderea în acel an, însă o furtună a avariat părți ale facilității și a forțat oprirea cu câteva luni mai devreme. De ce contează: bani publici pentru capacitate „de bază” într-o piață împinsă de AI Împrumutul de până la 1,9 miliarde de dolari vine pe fondul creșterii consumului de energie asociat infrastructurii de cloud și inteligență artificială. Google a anunțat în octombrie anul trecut că lucrează cu NextEra pentru repornirea Duane Arnold și pentru a explora implementarea de energie nucleară și în alte zone din SUA. În cadrul acordului, Google a semnat un contract multianual de cumpărare a energiei produse de centrală, element care, potrivit articolului, ajută la fezabilitatea financiară a investiției necesare repornirii și la acoperirea costurilor de producție. „Ne așteptăm ca Duane Arnold să revină online la începutul lui 2029, iar centrala va furniza peste 600 MW de energie nucleară curată, sigură, disponibilă permanent, către rețeaua regională”, a transmis Google într-o postare pe blog, citată de Gizmodo. Ce capacitate aduce proiectul și când După repornire, Departamentul Energiei spune că Duane Arnold va adăuga 615 MW în rețea, suficient „pentru aproape 500.000 de locuințe”. Instituția mai afirmă că proiectul va ajuta la reducerea costurilor cu electricitatea. Calendarul indicat în material: centrala ar urma să revină în funcțiune la începutul lui 2029. Context: tehnologia se mută spre nuclear, iar administrația Trump accelerează direcția Google nu este singura companie care caută energie nucleară pentru a-și susține ambițiile în AI. Gizmodo notează că un proiect susținut de Microsoft pentru repornirea centralei Constellation Energy Crane Clean Energy Center din Pennsylvania (fosta Three Mile Island Unit 1) a primit anul trecut un împrumut de 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) de la Departamentul Energiei. Separat, Meta a anunțat anul acesta acorduri cu mai multe companii pentru a susține până la 6,6 gigawați de capacitate nucleară nouă și existentă până în 2035. În plan politic, administrația Trump este prezentată ca susținând extinderea energiei nucleare pentru a acoperi cererea în creștere. Articolul menționează că președintele Donald Trump a semnat anul trecut mai multe ordine executive pentru accelerarea dezvoltării nucleare, inclusiv unul care direcționează Departamentul Energiei să oprească majoritatea planurilor anterioare de diluare și eliminare a plutoniului excedentar și să creeze un program de procesare a materialului pentru a-l face disponibil companiilor private. NextEra Energy și Google nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, potrivit Gizmodo. [...]
Repornirea reactoarelor de la Cernavodă ar putea întârzia până la final de septembrie , ceea ce prelungește perioada în care sistemul energetic trebuie să acopere lipsa a circa 20% din producția internă prin importuri și prin aport mai mare din surse regenerabile, potrivit HotNews . Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a spus la Digi24 că o estimare mai exactă privind repornirea poate fi făcută după 15 septembrie. Comandamentul Energetic de la Dispecerul Energetic Național ar fi evaluat că repornirea ar putea fi posibilă abia spre sfârșitul lunii septembrie, cu condiția creșterii nivelului apelor Dunării. „Prognozele sunt rezervate. (...) După 15 septembrie vom face o nouă evaluare, dar ne aşteptăm ca lucrurile să poată fi posibile abia către sfârşitul lunii septembrie”, a declarat Bușoi, citat de News.ro . Cum este acoperit deficitul până la repornire Bușoi a indicat că, în orele de vârf, deficitul de energie electrică va fi acoperit prin importuri, urmând ca producția eoliană din zilele următoare să reducă nevoia de import, care „ar urma să scadă cu mult sub 2.000 MW”. Într-o postare pe Facebook, oficialul a susținut că furnizarea energiei electrice poate fi menținută „în parametri normali” până la repornirea centralei, invocând contribuția producției fotovoltaice în special în orele de vârf din timpul zilei. Miza operațională: nivelul Dunării și răcirea reactoarelor Conform prognozelor menționate, debitul Dunării la intrarea în țară ar urma să rămână scăzut pe parcursul lunii septembrie, cu o posibilă creștere ușoară în jurul datei de 15 septembrie, însă „cu mult sub media ultimilor ani”. În aceste condiții, nivelul apei în zona Cernavodă ar fi insuficient, cel mai probabil toată luna septembrie, pentru răcirea reactoarelor. Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă , care asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică din România, a fost oprită complet în 13 august, după ce nivelul Dunării a ajuns la un minim istoric. Schimbare de management la Nuclearelectrica În paralel, Cosmin Ghiță a anunțat că renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica, iar Mihai Laurențiu Gioară urmează să preia funcția de director general provizoriu pentru maximum 5 luni, cu posibilitatea prelungirii o singură dată cu încă 2 luni, „pentru motive întemeiate”. [...]
Republica Moldova a depins în august de importuri pentru 78,36% din energia cumpărată, iar România și Ucraina au acoperit 72,47% din total prin contracte bilaterale , potrivit Adevărul . Datele publicate de Energocom indică o structură a aprovizionării care menține Chișinăul conectat direct la evoluțiile regionale și la disponibilitatea de producție din țările vecine. În luna august 2026, Energocom a achiziționat 297.420 MWh de energie electrică din surse interne și din import, la un preț mediu ponderat de 156,80 euro/MWh (aprox. 784 lei/MWh). Compania precizează că acest preț reprezintă costul de achiziție și nu include taxe și cheltuieli de transport, rezervare de capacitate și alte costuri logistice. Cum s-a acoperit consumul: producție internă vs. import Energia produsă în Republica Moldova a acoperit 21,64% din volumul total achiziționat de Energocom în august. Din această cantitate: aproximativ 20,3% a fost asigurată de parcurile și centralele de energie regenerabilă; 1,35% a provenit de la CET-Nord și Termoelectrica. Restul de 78,36% a fost acoperit prin importuri, ceea ce confirmă dependența ridicată de fluxurile transfrontaliere în perioadele în care producția internă nu acoperă necesarul. România și Ucraina, pilonul importurilor. Ce rol au avut piețele spot Din energia importată, 72,47% din volumul total achiziționat a fost livrată în baza contractelor bilaterale încheiate cu furnizori și producători din România și Ucraina. Separat, 5,89% din volumul total achiziționat a fost procurat de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) – segment spot în care energia se cumpără pentru livrare a doua zi – prin intermediul platformelor OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM). Context regional: sprijin reciproc în condiții de stres în sistem În același material este menționat că, la începutul lunii august, Nuclearelectrica a anunțat că a achiziționat energie din Ucraina, cu sprijinul Energocom, pentru a acoperi deficitul generat de oprirea Unității 1 a Centralei Nuclearelectrice Cernavodă și pentru a reduce impactul asupra pieței românești. Informația apare și într-un material anterior al Adevărul . Nuclearelectrica indică existența unui parteneriat cu Energocom, inclusiv printr-un Memorandum de Înțelegere semnat în 2023, cu obiectivul de a susține reziliența energetică și sprijinul reciproc. Compania românească leagă nevoia de cooperare și de contextul regional, inclusiv de nivelul extrem de scăzut al Dunării pe fondul secetei, care pune presiune pe stabilitatea Sistemului Energetic Național. [...]
Turcia se apropie de punerea în funcțiune a primei sale centrale nucleare, un pas cu impact direct asupra securității energetice și a reducerii importurilor , potrivit Agerpres . Ministrul Energiei, Alparslan Bayraktar, a declarat că reactorul este supus unor teste intensive și „va fi în curând operațional”. Centrala este construită la Akkuyu , în provincia Mersin, pe coasta Mediteranei, de Rosatom (companie controlată de statul rus), în baza unui acord semnat în 2010, în valoare de 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei). Proiectul are o capacitate totală de 4.800 MW și include patru reactoare. Ce înseamnă operaționalizarea Akkuyu pentru mixul energetic al Turciei După finalizare, centrala ar urma să acopere aproximativ 10% din necesarul de energie electrică al Turciei, echivalentul consumului zonei metropolitane Istanbul. Ankara își justifică extinderea programului nuclear prin două obiective: reducerea dependenței de importurile de energie și decarbonizarea producției de electricitate. Proiectul trebuia să devină operațional în acest an, însă inaugurarea a fost amânată. Conform programării inițiale, primul dintre cele patru reactoare urma să intre în funcțiune încă din 2025. Context geopolitic și planuri de extindere Bayraktar a prezentat o analiză a politicii energetice a Turciei, pregătită împreună cu Agenția Internațională a Energiei (IEA). În paralel, luna aceasta președintele Recep Tayyip Erdogan a discutat cu Vladimir Putin despre extinderea proiectelor comune în domeniul energiei nucleare. Săptămâna trecută, Erdogan a spus că vor fi luate măsuri pentru construirea de noi centrale nucleare, după ce unitatea de la Akkuyu va deveni operațională. Ținta declarată este dezvoltarea unor capacități nucleare de peste 20 GW până în 2050, prin: o a doua centrală planificată pe coasta Mării Negre, în regiunea Sinope; o a treia centrală avută în vedere în regiunea Tracia, în nord-vestul Turciei. Separat, agenția turcă Anka a relatat, citând reprezentanți ai Ministerului Energiei, că ar urma să fie construită până în 2035 o facilitate de stocare pentru deșeurile nucleare în zona Polatl, lângă Ankara, însă guvernul „nu a confirmat încă” aceste planuri. [...]
