Știri
Știri din categoria Imobiliare
Tot mai mulți români iau în calcul mutarea la Timișoara, iar o discuție amplă pe Reddit arată cum este perceput orașul de cei care au făcut deja pasul. Un bucureștean de 30 de ani, după un deceniu în Capitală, întreabă cum sunt oamenii, cât de ușor îți faci prieteni și cum arată piața chiriilor și a locurilor de muncă.
Cei mai mulți participanți descriu Timișoara ca fiind:
În același timp, unii consideră orașul „prea liniștit”, cu viață de noapte limitată și mai puține evenimente comparativ cu marile centre universitare.
Mulți admit că integrarea socială poate fi dificilă după 30 de ani, dar nu imposibilă. Sunt recomandate activități precum:
Unii utilizatori spun că timișorenii pot fi mai rezervați la început, însă deschiși în timp. Alții reclamă rivalități regionale sau atitudini critice față de „veniți”.
Potrivit comentariilor:
Comparativ cu Bucureștiul sau Clujul, majoritatea spun că prețurile sunt mai prietenoase.
Piața locurilor de muncă este descrisă drept mai restrânsă decât în Capitală, mai ales pentru poziții onsite sau hibride. Mulți recomandă păstrarea unui job remote.
Printre minusuri sunt menționate:
Pe de altă parte, apropierea de Budapesta, Viena sau Belgrad este văzută ca un avantaj.
Concluzia generală a discuției: Timișoara este apreciată pentru echilibru și costuri mai reduse, dar poate părea prea calmă pentru cei obișnuiți cu dinamica Bucureștiului sau Clujului.
Recomandate
Numărul autorizațiilor de construire din Cluj a scăzut cu 10% în 2025 , potrivit Economedia , care citează date statistice publicate recent și preluate de la ActualdeCluj.ro. În total, în 2025 au fost eliberate 1.284 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale la nivelul județului, cu 128 mai puține decât în 2024. Scăderea vine într-un județ considerat a avea cea mai scumpă piață imobiliară din România, cu reședința la Cluj-Napoca. Dinamicile diferă însă între urban și rural. Reducerea numărului de autorizații s-a concentrat în mediul rural, unde au fost cu 197 mai puține autorizații față de anul anterior. În mediul urban, în schimb, s-a înregistrat o creștere, de 69 de autorizații, față de 2024, conform acelorași date. Sursa informațiilor este cercetarea statistică lunară „Autorizații de construire eliberate pentru clădiri” (ACC), o colectare exhaustivă care vizează instituțiile administrației publice locale, respectiv Consiliul Județean și consiliile locale, notează ActualdeCluj.ro . [...]
Frații Reuben vor să transforme fosta platformă Solventul din Timișoara într-un complex rezidențial , potrivit Economica.net , pe un teren de aproximativ 45 de hectare, într-un proiect care ar urma să includă și funcțiuni comerciale și de servicii. Proiectul Solventul: de la platformă industrială la cartier mixt Reuben Brothers a semnat un parteneriat cu Nhood pentru reconversia fostei platforme industriale Solventul, descrisă ca un sit emblematic al orașului, cu o istorie care începe în 1869, conform informațiilor publicate de Economica. Nhood va sprijini dezvoltarea prin servicii de real estate (servicii imobiliare), iar planul anunțat vizează un proiect cu componentă rezidențială, completată de spații de retail (comerț), birouri, servicii și facilități publice integrate. În esență, miza este trecerea de la o zonă industrială degradată la un ansamblu urban cu funcțiuni multiple, care să genereze utilizare constantă a zonei, nu doar locuire. Elementele principale menționate pentru noul proiect includ: zonă rezidențială (apartamente); spații de retail; birouri; servicii; facilități publice integrate. Într-o declarație citată de Economica.net, Carmen-Adriana Oțelea (Korșinszki), Chief Executive Officer, Reuben Brothers, spune că grupul se „dedică pe deplin reușitei acestui demers” și își exprimă așteptarea ca autoritățile locale și județene să fie „parteneri publici de încredere”, cu accent pe „dezvoltarea armonioasă a zonei de vest a orașului”. De ce contează reconversia Solventul pentru Timișoara Platforma Solventul are o încărcătură istorică și economică importantă: compania Solventul Timișoara a fost înființată în 1869, a produs spirt și solvenți și, în perioada comunistă, avea peste 3.000 de angajați. Transformarea unei astfel de suprafețe într-un proiect rezidențial și de servicii poate schimba semnificativ profilul urban al zonei, prin atragerea de investiții și prin reconfigurarea infrastructurii și a fluxurilor de mobilitate. Din perspectiva pieței imobiliare, proiectul este relevant și prin dimensiunea terenului (circa 45 de hectare) și prin mixul de funcțiuni, care sugerează o dezvoltare etapizată și dependentă de avize, planificare urbană și coordonare cu administrația locală. Economica.net indică explicit nevoia de colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara, Consiliul Județean Timiș și alte autorități implicate, ceea ce arată că următoarele etape vor ține de proceduri și decizii publice. Cine sunt investitorii și ce capacitate financiară au Frații David și Simon Reuben sunt cunoscuți pentru investiții în imobiliare, cu proprietăți de lux în Marea Britanie și investiții și în SUA , iar acum își extind interesul și către dezvoltări rezidențiale la Timișoara. În 2025, familia Reuben ocupa poziția a doua în clasamentul celor mai bogate familii din Marea Britanie, conform listei Sunday Times, iar averea este estimată la peste 31 de miliarde de euro, mai arată Economica.net. Investițiile imobiliare sunt derulate prin Reuben Brothers, unde Jamie Reuben, fiul lui David Reuben, este director. Ce investiții au Reuben Brothers în România Reuben Brothers operează local prin RB Romania , parte dintr-un grup de societăți deținute de Reuben Brothers Group, care deține la nivel global un portofoliu imobiliar privat semnificativ, menționează Economica.net. În România, grupul deține, printre altele, peste 100 de hectare de teren aflate în curs de planificare pentru dezvoltare, în principal în București și în Timișoara, precum și spații comerciale și de servicii în București și diverse proprietăți istorice în centrul Capitalei, conform aceleiași surse. În acest context, proiectul Solventul se înscrie într-o strategie mai largă de dezvoltare și administrare de active imobiliare pe piața locală. [...]
Grupul sud-african MAS Real Estate își modifică strategia pe piața din România, anunțând vânzarea a șase parcuri de retail. Potrivit Știri pe Surse , această decizie face parte dintr-o schimbare mai amplă a strategiei companiei, care vizează concentrarea pe proiecte comerciale de mari dimensiuni. Portofoliul scos la vânzare este evaluat la peste 300 de milioane de euro și include centre comerciale situate în Ploiești, Zalău, Roman, Baia Mare, Sfântu Gheorghe și Bârlad. Detalii ale tranzacției Valoarea totală a pachetului de vânzare, incluzând extinderile realizate la aceste centre, se ridică la aproximativ 313 milioane de euro. Proiectele sunt de tip open-air și includ ancore precum hypermarketuri și zone de food court, ceea ce le face atractive pentru investitori interesați de venituri stabile din chirii. Decizia de vânzare reflectă dorința companiei de a „recicla capitalul” alocat parcurilor de retail mai mici și de a se concentra pe malluri închise și centre regionale cu potențial ridicat de creștere. Contextul pieței și strategia MAS Această mișcare nu este singulară. La finalul anului 2024, MAS a vândut șapte strip malluri din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro. Această tranzacție a inclus proiecte din diverse orașe, cu o suprafață totală de aproximativ 27.000 mp. Compania și-a motivat decizia prin orientarea către „centre mai mari și malluri închise”, unde inițiativele de management al activelor pot amplifica semnificativ creșterea organică. Dacă actuala vânzare se va concretiza, ar putea deveni una dintre cele mai mari tranzacții imobiliare ale anului 2026. Comparativ, cele 25 de parcuri de retail preluate de M Core de la Mitiska REIM în 2023 au fost evaluate la 219 milioane de euro, pentru o suprafață de 132.000 mp. Aceasta subliniază dimensiunea și importanța tranzacției pe care MAS o pregătește. Afacerile MAS în România În ciuda vânzării, MAS rămâne un jucător important pe piața de retail din România. Compania deține active majore precum Militari Shopping Center din București și DN1 Value Centre din Balotești. De asemenea, alături de partenerul său Prime Kapital, MAS a dezvoltat proiecte mari precum Argeș Mall din Pitești și Mall Moldova din Iași. Parteneriatul MAS-Prime Kapital este evaluat la 649 milioane de euro și a adus pe piață investiții semnificative, cum ar fi Argeș Mall și Mall Moldova, care au contribuit la consolidarea poziției companiei în sectorul retailului comercial din România. Această schimbare de strategie reflectă adaptarea MAS la condițiile economice actuale și dorința de a maximiza eficiența portofoliului său de investiții. [...]
Cererea de spații industriale și logistice din România a atins un nou record în 2025, cu tranzacții anunțate public de aproape 1 milion de metri pătrați – un volum ce depășește cu mult nivelul pre-pandemic, arată raportul Colliers citat de Termene.ro . Stocul total a ajuns la aproximativ 8 milioane de metri pătrați, susținut de investiții în infrastructură, extinderea marilor dezvoltatori și cererea internă consistentă, în special din sectoarele logistic și retail. O piață în plină expansiune În 2025, s-au livrat peste 300.000 mp de spații noi , multe dintre acestea în afara Bucureștiului. Această extindere regională e determinată de accesul mai facil la forță de muncă și costuri mai reduse , ceea ce a atras atât dezvoltatori consacrați ( CTP , WDP ), cât și noi jucători (VGP, Industra Parks, Garbe Industrial sau Hillwood). Piața se diversifică tot mai mult, iar dimensiunea medie a unei tranzacții a scăzut la 7.500 mp, comparativ cu 9.000 mp în 2020. Acest fenomen reflectă o maturizare a cererii și o structurare mai echilibrată a tranzacțiilor. „Tranzacțiile devin mai complexe și structurate, cu accent pe predictibilitate. Anticiparea blocajelor este esențială pentru succesul proiectelor”, subliniază Oana Bădărău, partener la Peli Partners. Cine și unde închiriază Activitatea de închiriere s-a concentrat în special în nordul și vestul Bucureștiului, unde companii precum LPP, Action și Aquila au generat aproape un sfert din cererea totală. Domeniile dominante au fost: Logistică și retail – peste două treimi din cererea totală; Producție – doar 11%, pe fondul amânării unor proiecte sau preferinței pentru spații deținute. Cererea logistică este alimentată în special de firme locale și regionale axate pe consumul intern. Infrastructura – motor de creștere Un factor-cheie rămâne dezvoltarea accelerată a infrastructurii : România a ajuns în 2025 la 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres (față de mai puțin de 1.000 km înainte de pandemie), iar pentru 2026 sunt așteptați încă 300 km. „Peste 1.000 de kilometri se află deja în planificare sau construcție, ceea ce deschide noi zone pentru dezvoltări logistice și industriale”, menționează Victor Coșconel, partener Colliers. Perspective și provocări Pe termen scurt, prudența economică ar putea frâna unele investiții , însă pe termen mediu și lung, piața e susținută de: creșterea consumului intern, dezvoltarea comerțului exterior, integrarea completă în Schengen, interesul în creștere al investitorilor asiatici, în special din China. Chiriile s-au stabilizat la 4,5–5 euro/mp în zonele premium, iar rata de neocupare se menține scăzută, în jur de 5% la nivel național . România devine tot mai vizibilă pe harta europeană a piețelor industriale și logistice. Deși există incertitudini la nivel macroeconomic, direcția este clară: o piață în expansiune constantă , care atrage investiții, dezvoltatori și companii interesate de o plasare strategică în regiune . [...]
Peste 94% dintre români dețineau în 2024 propria locuință , arată cele mai recente date Eurostat publicate de Economedia . România își menține astfel poziția de lider în Uniunea Europeană în privința procentului populației care locuiește în locuințe proprietate personală, deși indicatorul a înregistrat o scădere ușoară față de anii anteriori. În timp ce media europeană a proprietarilor de locuințe este de 68%, România depășește semnificativ această cifră, înregistrând 94,3%. În 2020, acest procent era chiar mai mare, depășind 96%. Chiar și în scădere, țara noastră rămâne de departe în fruntea clasamentului, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%). Cum arată distribuția proprietății în UE: Un caz aparte este Germania, singurul stat UE în care majoritatea locuitorilor (53%) trăiesc în locuințe închiriate. Urmează Austria și Danemarca, cu ponderi ridicate de chiriași. Tipul locuinței – case sau apartamente? La nivel european, 51% din populație locuiește într-o casă , iar 48% într-un apartament . Irlanda conduce detașat cu 90% dintre locuitori trăind în case, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%). În schimb, în Spania și Letonia predomină locuirea la bloc: 65% respectiv 64% trăiesc în apartamente. Suprafața disponibilă și aglomerarea locuinței România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește numărul de camere disponibile per persoană , cu o medie de doar 1,1 camere , la egalitate cu Slovacia. Spre comparație, Malta are cea mai mare medie, cu 2,2 camere per persoană . Dar cea mai îngrijorătoare statistică o reprezintă suprapopularea locuințelor . România este, din nou, pe primul loc negativ în UE, cu 41% dintre cetățeni locuind în condiții de aglomerare . La polul opus se află Cipru, cu doar 2%. Ce înseamnă o locuință aglomerată? Conform metodologiei Eurostat, este considerată aglomerată o locuință în care numărul camerelor este insuficient față de dimensiunea și structura gospodăriei – de exemplu, lipsa unei camere separate pentru fiecare cuplu sau adult. Această combinație între o rată mare de proprietari și un spațiu insuficient per persoană reflectă o trăsătură specifică României: locuirea în gospodării extinse, în care mai multe generații trăiesc sub același acoperiș, în spații mai reduse decât în alte țări europene. Deși deținerea unei locuințe oferă o anumită stabilitate economică și emoțională, raportul evidențiază clar că proprietatea nu garantează și un nivel ridicat al calității locuirii . Astfel, România rămâne o țară a proprietarilor, dar și a spațiilor mici și aglomerate , într-un context în care calitatea vieții este din ce în ce mai atent analizată la nivel european. [...]
Cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025 , pe fondul extinderii infrastructurii rutiere, potrivit Știrile ProTV . Avansul este legat de orașele traversate de autostrăzi, unde accesul mai rapid la piețe și coridoare de transport a făcut proiectele industriale mai ușor de justificat economic. Un interes ridicat s-a văzut în Moldova, odată cu inaugurarea unor loturi din A7 și demararea construcției unor segmente din Autostrada Unirii (A8). Într-o regiune considerată printre cele mai sărace din țară, cererea de spații de depozitare a avut cea mai mare creștere din ultimii trei ani, de 29%, pe măsură ce lucrările la A7 și A8 au avansat, notează materialul. „Facilitează un transfer de mărfuri mult mai ușor din zonele astea care poate erau oarecum izolate până acum către Capitală sau către alte țări europene.” În paralel, Bucureștiul rămâne principala ancoră a pieței: odată cu deschiderea loturilor de pe A0, în jurul Capitalei se construiesc tot mai multe depozite și centre logistice. Conform relatării, Capitala a atras 75% din suprafața închiriată în 2025, iar peste două treimi din noile proiecte anunțate pentru 2026 ar urma să fie tot aici. La nivel regional, Transilvania a beneficiat de o infrastructură mai bună în ultimul deceniu și de o legătură mai ușoară cu granița de vest, ceea ce a direcționat o parte importantă din investițiile industriale către această zonă, potrivit consultanților citați. În sud, Craiova este menționată ca exemplu de oraș care beneficiază de un drum expres cu regim de autostradă și unde au fost realizate investiții industriale strategice. Pe ansamblu, România este a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia, iar stocul total a ajuns la 7,9 milioane de metri pătrați la finalul anului trecut, aproape jumătate fiind în București. În acest context, extinderea rețelei de autostrăzi nu doar mută cererea către noi poli logistici, ci și susține creșterea valorii terenurilor din proximitatea marilor artere, pe măsură ce investitorii caută amplasamente cu acces rapid la rute de transport. [...]
