Știri
Știri din categoria Imobiliare
Grupul sud-african MAS Real Estate își modifică strategia pe piața din România, anunțând vânzarea a șase parcuri de retail. Potrivit Știri pe Surse, această decizie face parte dintr-o schimbare mai amplă a strategiei companiei, care vizează concentrarea pe proiecte comerciale de mari dimensiuni. Portofoliul scos la vânzare este evaluat la peste 300 de milioane de euro și include centre comerciale situate în Ploiești, Zalău, Roman, Baia Mare, Sfântu Gheorghe și Bârlad.
Valoarea totală a pachetului de vânzare, incluzând extinderile realizate la aceste centre, se ridică la aproximativ 313 milioane de euro. Proiectele sunt de tip open-air și includ ancore precum hypermarketuri și zone de food court, ceea ce le face atractive pentru investitori interesați de venituri stabile din chirii. Decizia de vânzare reflectă dorința companiei de a „recicla capitalul” alocat parcurilor de retail mai mici și de a se concentra pe malluri închise și centre regionale cu potențial ridicat de creștere.
Această mișcare nu este singulară. La finalul anului 2024, MAS a vândut șapte strip malluri din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro. Această tranzacție a inclus proiecte din diverse orașe, cu o suprafață totală de aproximativ 27.000 mp. Compania și-a motivat decizia prin orientarea către „centre mai mari și malluri închise”, unde inițiativele de management al activelor pot amplifica semnificativ creșterea organică.
Dacă actuala vânzare se va concretiza, ar putea deveni una dintre cele mai mari tranzacții imobiliare ale anului 2026. Comparativ, cele 25 de parcuri de retail preluate de M Core de la Mitiska REIM în 2023 au fost evaluate la 219 milioane de euro, pentru o suprafață de 132.000 mp. Aceasta subliniază dimensiunea și importanța tranzacției pe care MAS o pregătește.
În ciuda vânzării, MAS rămâne un jucător important pe piața de retail din România. Compania deține active majore precum Militari Shopping Center din București și DN1 Value Centre din Balotești. De asemenea, alături de partenerul său Prime Kapital, MAS a dezvoltat proiecte mari precum Argeș Mall din Pitești și Mall Moldova din Iași. Parteneriatul MAS-Prime Kapital este evaluat la 649 milioane de euro și a adus pe piață investiții semnificative, cum ar fi Argeș Mall și Mall Moldova, care au contribuit la consolidarea poziției companiei în sectorul retailului comercial din România.
Această schimbare de strategie reflectă adaptarea MAS la condițiile economice actuale și dorința de a maximiza eficiența portofoliului său de investiții.
Recomandate
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Piața imobiliară din Viscri a ajuns la nivel de „Pipera” , pe fondul unei oferte foarte mici de proprietăți și al cererii venite inclusiv din zona turismului, potrivit Economica . În satul devenit cunoscut internațional și asociat cu regele Charles, anunțurile de vânzare apar rar, iar când apar, prețurile urcă la nivelul unei vile din nordul Bucureștiului. În acest context, cumpărătorii care intră pe piață nu urmăresc doar o locuință, ci și un activ cu potențial de monetizare: casele sunt transformate în pensiuni și folosite pentru a primi turiști, notează publicația. Două exemple de prețuri și proprietăți scoase la vânzare O proprietate „gata renovată”, Viscri 119, este listată la 490.000 de euro (aprox. 2,45 milioane lei) pe Sotheby’s International Realty România . Casa are șapte dormitoare , cinci băi și 488 mp interior, pe un teren de aproape 2.500 mp . Un element de atractivitate este vederea din curte către turnul medieval al bisericii fortificate din Viscri (secolul al XIII-lea). Proprietatea are și o autorizație valabilă până anul viitor pentru extinderea unei anexe. O a doua ofertă este la 255.000 de euro (aprox. 1,28 milioane lei) , într-un anunț pe Storia . Locuința este prezentată ca „gata de locuit”, cu patru camere , o baie și două bucătării (una de vară), având 190 mp suprafață utilă. Prețul este menționat ca negociabil, iar curtea depășește 2.500 mp . De ce contează Cazul Viscri arată cum, într-o piață cu ofertă limitată și notorietate internațională, casele vechi pot ajunge să fie evaluate ca proprietăți premium, iar componenta turistică devine un factor economic care susține prețurile. [...]
Noul Cod al urbanismului schimbă regulile de planificare și introduce monitorizarea preventivă a clădirilor , cu efect direct asupra modului în care vor fi aprobate și evaluate dezvoltările imobiliare, potrivit Economedia . Legea intră în vigoare săptămâna viitoare, conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Miza principală este una de reglementare și operare: autoritățile locale și administratorii de clădiri sunt împinși către o abordare „preventivă”, în care siguranța construcțiilor este urmărită pe întreaga durată de viață, iar extinderea orașelor trebuie corelată cu infrastructura și serviciile publice, nu doar cu suprafețele construite. „Siguranța construcțiilor trebuie urmărită pe întreaga lor durată de viață, iar dezvoltarea urbană trebuie să însemne mai mult decât noi suprafețe construite. Avem nevoie de infrastructură, mobilitate, spații verzi și servicii publice care să crească în același ritm cu localitățile unde trăim”, a declarat ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila . Ce se schimbă în practică: accent pe prevenție și mentenanță Pentru clădirile de interes public (școli, spitale, centre culturale și alte imobile destinate serviciilor publice), noul cadru pune accent pe prevenție, mentenanță și evaluare tehnică, astfel încât vulnerabilitățile să fie identificate înainte să devină riscuri pentru utilizatori, conform comunicatului MDLPA (detalii în comunicatul ministerului: MDLPA ). În paralel, reglementările urmăresc monitorizarea stării construcțiilor și responsabilizarea administratorilor, ca parte a unei abordări preventive. Dezvoltarea urbană, condiționată de mobilitate, infrastructură și mediu Actul normativ prioritizează mobilitatea, infrastructura, protecția mediului și calitatea spațiului urban. În planificarea urbană, direcțiile indicate includ: dezvoltarea transportului public și a mobilității durabile; condiții favorabile deplasărilor pietonale și cu bicicleta; protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi; corelarea noilor dezvoltări cu infrastructura existentă și cea planificată; limitarea dezvoltărilor dezechilibrate; îmbunătățirea calității mediului și a spațiilor de locuire. Ministerul arată că rolul autorităților locale devine esențial în adaptarea reglementărilor locale la noul cadru, astfel încât evaluarea unui cartier să nu mai fie făcută „exclusiv” prin numărul și dimensiunea clădirilor, ci și prin calitatea spațiului public, accesul la transport, infrastructură, servicii și impactul asupra mediului și comunității. Context: unifică 21 de legi și este jalon PNRR Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) unifică 21 de legi vechi și introduce reguli noi pentru digitalizare și proceduri, potrivit ministerului. Economedia amintește că este un jalon major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , asociat unei valori de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), în baza Legii nr. 169/2026 (context suplimentar: Economedia, în materialul despre PNRR: https://economedia.ro/senatul-a-adoptat-codul-urbanismului-romania-evita-pierderea-a-972-de-milioane-de-euro-din-pnrr-si-reduce-birocratia-in-constructii.html ). Pentru piața imobiliară, efectul imediat va depinde de modul în care autoritățile locale își actualizează regulile și practicile de evaluare, însă direcția indicată de noul cod este o condiționare mai strictă a dezvoltărilor de infrastructură, mobilitate și criterii de mediu, plus o presiune mai mare pe monitorizarea și întreținerea fondului construit. [...]
Condamnarea pe viață a fondatorului Evergrande și amenda de 15,82 miliarde de yuani ridică miza reglementării în imobiliarele chineze , într-un moment în care criza din sector continuă să apese pe economia Chinei, potrivit HotNews . Tribunalul din Shenzhen a decis ca Xu Jiayin (Hui Ka Yan în cantoneză), fondatorul grupului Evergrande, să primească închisoare pe viață, în special pentru „fraudă financiară la scară largă”. Instanța a mai dispus retragerea pe viață a drepturilor civile și confiscarea tuturor bunurilor personale ale acestuia, conform informațiilor publicate pe WeChat de tribunal. Pe lângă condamnarea fondatorului, grupul Evergrande și divizia sa imobiliară au primit o amendă totală de 15,82 miliarde de yuani, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de euro (aprox. 10 miliarde de lei). Din această sumă, instanța a indicat următoarea împărțire: Evergrande: 8,82 miliarde de yuani (1,12 miliarde de euro, aprox. 5,6 miliarde de lei); Evergrande Real Estate: 7 miliarde de yuani (890 milioane de euro, aprox. 4,45 miliarde de lei). Ce semnal transmite decizia pentru piața imobiliară Cazul Evergrande are o încărcătură care depășește compania: grupul a fost un simbol al boomului imobiliar alimentat de urbanizare rapidă, iar prăbușirea sa a devenit un reper al crizei care „continuă să împiedice creșterea economică”, după cum notează aceeași sursă. Instanța susține că, între 2016 și 2021, Evergrande și Xu Jiayin „au încălcat legea națională” printr-o fraudă financiară „continuă și la scară largă”, inclusiv prin acțiuni menite să umfle activele și să ascundă pasivele. Tribunalul a mai afirmat că acuzații ar fi preluat controlul asupra unor instituții financiare prin mită, fără a numi instituțiile. Context: de la lider de piață la incapacitate de plată Evergrande a fost, la un moment dat, cel mai mare dezvoltator imobiliar din China. Înăsprirea accesului la creditare — măsură menită să limiteze împrumuturile excesive — a împins compania în incapacitate de plată în 2021, iar efectele s-au propagat în întreg sectorul. În același dosar, alți cinci înalți responsabili ai grupului au primit pedepse cu închisoarea între 6 și 18 ani, potrivit instanței. [...]
Airbnb a început să notifice proprietarii din clădiri încadrate în risc seismic I , iar anunțurile pot fi eliminate dacă nu există dovada încadrării corecte , potrivit HotNews . Miza este una operațională și de conformare: platforma invocă faptul că legislația românească interzice închirierea în aceste imobile. Proprietarii vizați au la dispoziție 14 zile pentru a demonstra că apartamentul nu se află în categoria „Risc Seismic I”; în caz contrar, listarea este retrasă, conform Cotidianul . Ce înseamnă „Risc Seismic I” și de ce contează pentru piața de închirieri pe termen scurt Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) spune că Airbnb a început oficial verificarea apartamentelor listate în clădiri încadrate în risc seismic I (RsI) – categoria considerată cea mai periculoasă, asociată cu probabilitate ridicată de prăbușire la un cutremur major. Din perspectiva pieței, orice eliminare de anunțuri poate reduce oferta disponibilă în zone centrale, unde sunt frecvente clădirile vechi cu „bulină roșie”, și poate muta cererea către imobile fără astfel de restricții. Context: dimensiunea pieței și ce urmează Potrivit Profit.ro , aproximativ 74.000 de spații locative din România sunt oferite în prezent spre închiriere pe termen scurt prin platforme precum Airbnb, în creștere cu 7,8% de la an la an. În perioada următoare, proprietarii notificați vor trebui să furnizeze documente care să ateste încadrarea clădirii, iar în lipsa lor riscul imediat este delistarea. HotNews notează că detalii suplimentare sunt disponibile în materialul Profit.ro. [...]
Cumpărarea unei locuințe de 200.000 euro în Grecia poate adăuga cel puțin 15.000–16.000 euro la nota finală , din taxe și costuri de tranzacție, potrivit unei avocate românce stabilite în Grecia, citată de Newsweek . Pentru românii care se uită la piața elenă fie pentru relocare, fie pentru închiriere, miza practică este bugetarea corectă a costurilor „invizibile” dincolo de prețul de achiziție. Avocata explică, într-un material publicat pe Facebook , la ce taxe, impozite și cheltuieli trebuie să se aștepte cumpărătorii în 2026 și oferă un exemplu pentru o proprietate evaluată la 200.000 euro (aprox. 1.000.000 lei). Principalele taxe și costuri la achiziție Pentru o tranzacție de 200.000 euro, costurile menționate includ: Taxa de transfer imobiliar : aproximativ 3,09% din valoare, adică circa 6.180 euro (aprox. 30.900 lei). Onorariul notarului : orientativ 1%–1,5% , adică aprox. 2.000–3.000 euro , la care se adaugă TVA (nivelul TVA nu este detaliat în sursă). Taxe de înscriere la Cadastru / Registrul de Carte Funciară : aproximativ 0,5%–0,7% , adică în jur de 1.000–1.400 euro . Onorariul avocatului : de regulă 1%–2% (aprox. 2.000–4.000 euro + TVA ), dar poate coborî la 0,5% în cazuri simple sau urca până la 3% (aprox. 6.000 euro + TVA ) dacă dosarul este complex (antecontract, plăți eșalonate, verificări suplimentare, probleme urbanistice ori riscuri juridice). Comisionul agenției imobiliare (dacă tranzacția se face prin agenție): de regulă 2% (aprox. 4.000 euro ), însă pot exista situații cu 4% , potrivit aceleiași surse. De ce contează: rolul avocatului și riscul de costuri variabile Un element operațional important în Grecia, potrivit explicațiilor, este rolul avocatului cumpărătorului, care verifică titlurile de proprietate, sarcini (ipoteci, popriri), legalitatea actelor, situația cadastrală, documentele urbanistice și condițiile contractului. În funcție de aceste verificări și de complexitatea tranzacției, costul juridic poate varia semnificativ, ceea ce poate schimba bugetul final. La final, estimarea avansată în material este că, pentru o locuință de 200.000 euro, taxele, impozitele și celelalte cheltuieli asociate tranzacției ajung la cel puțin 15.000–16.000 euro (aprox. 75.000–80.000 lei), peste prețul proprietății. [...]
