Știri din categoria Imobiliare

MAS Real Estate scoate la vânzare șase parcuri de retail în România - portofoliu evaluat la peste 313 milioane de euro

15 februarie 2026, 13:59

Vedere panoramică a unui centru comercial modern din România.

Grupul sud-african MAS Real Estate își modifică strategia pe piața din România, anunțând vânzarea a șase parcuri de retail. Potrivit Știri pe Surse, această decizie face parte dintr-o schimbare mai amplă a strategiei companiei, care vizează concentrarea pe proiecte comerciale de mari dimensiuni. Portofoliul scos la vânzare este evaluat la peste 300 de milioane de euro și include centre comerciale situate în Ploiești, Zalău, Roman, Baia Mare, Sfântu Gheorghe și Bârlad.

Detalii ale tranzacției

Valoarea totală a pachetului de vânzare, incluzând extinderile realizate la aceste centre, se ridică la aproximativ 313 milioane de euro. Proiectele sunt de tip open-air și includ ancore precum hypermarketuri și zone de food court, ceea ce le face atractive pentru investitori interesați de venituri stabile din chirii. Decizia de vânzare reflectă dorința companiei de a „recicla capitalul” alocat parcurilor de retail mai mici și de a se concentra pe malluri închise și centre regionale cu potențial ridicat de creștere.

Contextul pieței și strategia MAS

Această mișcare nu este singulară. La finalul anului 2024, MAS a vândut șapte strip malluri din România către grupul britanic M Core pentru 49 milioane de euro. Această tranzacție a inclus proiecte din diverse orașe, cu o suprafață totală de aproximativ 27.000 mp. Compania și-a motivat decizia prin orientarea către „centre mai mari și malluri închise”, unde inițiativele de management al activelor pot amplifica semnificativ creșterea organică.

Dacă actuala vânzare se va concretiza, ar putea deveni una dintre cele mai mari tranzacții imobiliare ale anului 2026. Comparativ, cele 25 de parcuri de retail preluate de M Core de la Mitiska REIM în 2023 au fost evaluate la 219 milioane de euro, pentru o suprafață de 132.000 mp. Aceasta subliniază dimensiunea și importanța tranzacției pe care MAS o pregătește.

Afacerile MAS în România

În ciuda vânzării, MAS rămâne un jucător important pe piața de retail din România. Compania deține active majore precum Militari Shopping Center din București și DN1 Value Centre din Balotești. De asemenea, alături de partenerul său Prime Kapital, MAS a dezvoltat proiecte mari precum Argeș Mall din Pitești și Mall Moldova din Iași. Parteneriatul MAS-Prime Kapital este evaluat la 649 milioane de euro și a adus pe piață investiții semnificative, cum ar fi Argeș Mall și Mall Moldova, care au contribuit la consolidarea poziției companiei în sectorul retailului comercial din România.

Această schimbare de strategie reflectă adaptarea MAS la condițiile economice actuale și dorința de a maximiza eficiența portofoliului său de investiții.

Tag-uri:mall moldova arges mall piata imobiliara romania mas real estate vanzare parcuri retail m core militari shopping center

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăstiripesurse.ro

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Analist discutând despre prețurile imobiliare și transparența pieței.

Imobiliare30 ian. 2026

Discrepanțe între prețurile anunțate și realitatea tranzacțiilor imobiliare - riscul manipulării pieței în contextul scăderii tranzacțiilor

Iancu Guda pune sub semnul întrebării creșterea „reală” a prețurilor la locuințe , într-o postare pe Facebook , în care reclamă lipsa unui indicator public bazat pe prețurile finale din contractele autentificate la notar. În opinia lui, piața este dominată de mesaje despre scumpiri, însă „nicio altă cifră nu confirmă” această dinamică, iar diferența ar trebui verificată prin datele pe care le deține statul. Argumentul central al analistului este că indicatorii „duri” ai cererii nu arată o piață în accelerare. El susține că soldul creditelor ipotecare a crescut cu numai 6% în 2025, de la 110 mld lei în ianuarie la 117 mld lei în decembrie, ceea ce ar sugera că o parte mică din creditele ipotecare acordate în cursul anului sunt împrumuturi noi, restul fiind refinanțări pentru proprietăți existente. În paralel, numărul tranzacțiilor rezidențiale ar fi scăzut cu 12% în perioada august–decembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024 (68.042 vs 76.916), pe fondul scăderii accesibilității după majorarea TVA de la 9% la 21% de la 1 august. În acest context, Guda ridică problema indicatorului de preț folosit frecvent în spațiul public. El notează că „singurul indice disponibil” este cel publicat de Imobiliare.ro, care arată o creștere medie de 14% în 2025 (de la 1.727 euro/mp în ianuarie la 1.965 euro/mp în decembrie), însă subliniază că este vorba despre media prețurilor cerute în anunțuri, nu despre prețurile efectiv plătite. Diferența contează, pentru că între prețul de listare și prețul final pot exista negocieri, discounturi sau condiții (termene, avans, finisaje) care schimbă semnificativ valoarea tranzacției. Punctul sensibil, în opinia sa, este lipsa de transparență asupra prețurilor reale, deși datele există. Guda afirmă că ANCPI ar avea informațiile din contractele finale autentificate de notar și întreabă de ce nu sunt publicate, sugerând că acestea ar putea arăta „adevărul”, posibil chiar o scădere a prețurilor undeva între 6% și 12%, raportată la diminuarea puterii reale de cumpărare și la scăderea numărului de tranzacții. În lipsa unui astfel de reper public, spune el, consumatorii pot fi influențați mai ușor de narațiuni despre scumpiri, care alimentează graba de a cumpăra și, implicit, presiunea pe preț. Analistul consideră subiectul „de investigat” și spune că va susține o propunere de creștere a transparenței prin publicarea prețului final semnat la notar. Separat, el își exprimă și o opinie personală despre investiții, argumentând că preferă expunerea la bursă în detrimentul imobiliarelor, cu excepția locuinței în care trăiești, însă miza postării rămâne aceeași: fără acces la prețurile efective de tranzacționare, piața imobiliară rămâne greu de evaluat, iar discuția despre „creșteri” sau „scăderi” riscă să se bazeze mai mult pe percepții decât pe date verificabile. [...]

Vedere panoramică a orașului Cluj-Napoca la apus.

Imobiliare12 feb. 2026

Cluj: autorizațiile de construire au scăzut cu 10% în 2025 - semnal pentru oferta rezidențială

Numărul autorizațiilor de construire din Cluj a scăzut cu 10% în 2025 , potrivit Economedia , care citează date statistice publicate recent și preluate de la ActualdeCluj.ro. În total, în 2025 au fost eliberate 1.284 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale la nivelul județului, cu 128 mai puține decât în 2024. Scăderea vine într-un județ considerat a avea cea mai scumpă piață imobiliară din România, cu reședința la Cluj-Napoca. Dinamicile diferă însă între urban și rural. Reducerea numărului de autorizații s-a concentrat în mediul rural, unde au fost cu 197 mai puține autorizații față de anul anterior. În mediul urban, în schimb, s-a înregistrat o creștere, de 69 de autorizații, față de 2024, conform acelorași date. Sursa informațiilor este cercetarea statistică lunară „Autorizații de construire eliberate pentru clădiri” (ACC), o colectare exhaustivă care vizează instituțiile administrației publice locale, respectiv Consiliul Județean și consiliile locale, notează ActualdeCluj.ro . [...]

Spațiu industrial vast, pregătit pentru dezvoltare și logistică.

Imobiliare10 feb. 2026

Cerere record pentru spații industriale în România – pragul de 1 milion mp depășit în 2025

Cererea de spații industriale și logistice din România a atins un nou record în 2025, cu tranzacții anunțate public de aproape 1 milion de metri pătrați – un volum ce depășește cu mult nivelul pre-pandemic, arată raportul Colliers citat de Termene.ro . Stocul total a ajuns la aproximativ 8 milioane de metri pătrați, susținut de investiții în infrastructură, extinderea marilor dezvoltatori și cererea internă consistentă, în special din sectoarele logistic și retail. O piață în plină expansiune În 2025, s-au livrat peste 300.000 mp de spații noi , multe dintre acestea în afara Bucureștiului. Această extindere regională e determinată de accesul mai facil la forță de muncă și costuri mai reduse , ceea ce a atras atât dezvoltatori consacrați ( CTP , WDP ), cât și noi jucători (VGP, Industra Parks, Garbe Industrial sau Hillwood). Piața se diversifică tot mai mult, iar dimensiunea medie a unei tranzacții a scăzut la 7.500 mp, comparativ cu 9.000 mp în 2020. Acest fenomen reflectă o maturizare a cererii și o structurare mai echilibrată a tranzacțiilor. „Tranzacțiile devin mai complexe și structurate, cu accent pe predictibilitate. Anticiparea blocajelor este esențială pentru succesul proiectelor”, subliniază Oana Bădărău, partener la Peli Partners. Cine și unde închiriază Activitatea de închiriere s-a concentrat în special în nordul și vestul Bucureștiului, unde companii precum LPP, Action și Aquila au generat aproape un sfert din cererea totală. Domeniile dominante au fost: Logistică și retail – peste două treimi din cererea totală; Producție – doar 11%, pe fondul amânării unor proiecte sau preferinței pentru spații deținute. Cererea logistică este alimentată în special de firme locale și regionale axate pe consumul intern. Infrastructura – motor de creștere Un factor-cheie rămâne dezvoltarea accelerată a infrastructurii : România a ajuns în 2025 la 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres (față de mai puțin de 1.000 km înainte de pandemie), iar pentru 2026 sunt așteptați încă 300 km. „Peste 1.000 de kilometri se află deja în planificare sau construcție, ceea ce deschide noi zone pentru dezvoltări logistice și industriale”, menționează Victor Coșconel, partener Colliers. Perspective și provocări Pe termen scurt, prudența economică ar putea frâna unele investiții , însă pe termen mediu și lung, piața e susținută de: creșterea consumului intern, dezvoltarea comerțului exterior, integrarea completă în Schengen, interesul în creștere al investitorilor asiatici, în special din China. Chiriile s-au stabilizat la 4,5–5 euro/mp în zonele premium, iar rata de neocupare se menține scăzută, în jur de 5% la nivel național . România devine tot mai vizibilă pe harta europeană a piețelor industriale și logistice. Deși există incertitudini la nivel macroeconomic, direcția este clară: o piață în expansiune constantă , care atrage investiții, dezvoltatori și companii interesate de o plasare strategică în regiune . [...]

Blocuri de locuințe moderne în construcție, cu terenuri în jur.

Imobiliare06 feb. 2026

România rămâne pe primul loc în UE la proprietatea locuinței – 94,3% din populație deține propria casă

Peste 94% dintre români dețineau în 2024 propria locuință , arată cele mai recente date Eurostat publicate de Economedia . România își menține astfel poziția de lider în Uniunea Europeană în privința procentului populației care locuiește în locuințe proprietate personală, deși indicatorul a înregistrat o scădere ușoară față de anii anteriori. În timp ce media europeană a proprietarilor de locuințe este de 68%, România depășește semnificativ această cifră, înregistrând 94,3%. În 2020, acest procent era chiar mai mare, depășind 96%. Chiar și în scădere, țara noastră rămâne de departe în fruntea clasamentului, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%). Cum arată distribuția proprietății în UE: Un caz aparte este Germania, singurul stat UE în care majoritatea locuitorilor (53%) trăiesc în locuințe închiriate. Urmează Austria și Danemarca, cu ponderi ridicate de chiriași. Tipul locuinței – case sau apartamente? La nivel european, 51% din populație locuiește într-o casă , iar 48% într-un apartament . Irlanda conduce detașat cu 90% dintre locuitori trăind în case, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%). În schimb, în Spania și Letonia predomină locuirea la bloc: 65% respectiv 64% trăiesc în apartamente. Suprafața disponibilă și aglomerarea locuinței România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește numărul de camere disponibile per persoană , cu o medie de doar 1,1 camere , la egalitate cu Slovacia. Spre comparație, Malta are cea mai mare medie, cu 2,2 camere per persoană . Dar cea mai îngrijorătoare statistică o reprezintă suprapopularea locuințelor . România este, din nou, pe primul loc negativ în UE, cu 41% dintre cetățeni locuind în condiții de aglomerare . La polul opus se află Cipru, cu doar 2%. Ce înseamnă o locuință aglomerată? Conform metodologiei Eurostat, este considerată aglomerată o locuință în care numărul camerelor este insuficient față de dimensiunea și structura gospodăriei – de exemplu, lipsa unei camere separate pentru fiecare cuplu sau adult. Această combinație între o rată mare de proprietari și un spațiu insuficient per persoană reflectă o trăsătură specifică României: locuirea în gospodării extinse, în care mai multe generații trăiesc sub același acoperiș, în spații mai reduse decât în alte țări europene. Deși deținerea unei locuințe oferă o anumită stabilitate economică și emoțională, raportul evidențiază clar că proprietatea nu garantează și un nivel ridicat al calității locuirii . Astfel, România rămâne o țară a proprietarilor, dar și a spațiilor mici și aglomerate , într-un context în care calitatea vieții este din ce în ce mai atent analizată la nivel european. [...]

Lucrări la autostradă, îmbunătățind infrastructura rutieră din România.

Imobiliare05 feb. 2026

Autostrăzile stimulează investițiile și cresc valoarea terenurilor - cererea pentru spații industriale a urcat cu 51% în 2025

Cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025 , pe fondul extinderii infrastructurii rutiere, potrivit Știrile ProTV . Avansul este legat de orașele traversate de autostrăzi, unde accesul mai rapid la piețe și coridoare de transport a făcut proiectele industriale mai ușor de justificat economic. Un interes ridicat s-a văzut în Moldova, odată cu inaugurarea unor loturi din A7 și demararea construcției unor segmente din Autostrada Unirii (A8). Într-o regiune considerată printre cele mai sărace din țară, cererea de spații de depozitare a avut cea mai mare creștere din ultimii trei ani, de 29%, pe măsură ce lucrările la A7 și A8 au avansat, notează materialul. „Facilitează un transfer de mărfuri mult mai ușor din zonele astea care poate erau oarecum izolate până acum către Capitală sau către alte țări europene.” În paralel, Bucureștiul rămâne principala ancoră a pieței: odată cu deschiderea loturilor de pe A0, în jurul Capitalei se construiesc tot mai multe depozite și centre logistice. Conform relatării, Capitala a atras 75% din suprafața închiriată în 2025, iar peste două treimi din noile proiecte anunțate pentru 2026 ar urma să fie tot aici. La nivel regional, Transilvania a beneficiat de o infrastructură mai bună în ultimul deceniu și de o legătură mai ușoară cu granița de vest, ceea ce a direcționat o parte importantă din investițiile industriale către această zonă, potrivit consultanților citați. În sud, Craiova este menționată ca exemplu de oraș care beneficiază de un drum expres cu regim de autostradă și unde au fost realizate investiții industriale strategice. Pe ansamblu, România este a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia, iar stocul total a ajuns la 7,9 milioane de metri pătrați la finalul anului trecut, aproape jumătate fiind în București. În acest context, extinderea rețelei de autostrăzi nu doar mută cererea către noi poli logistici, ci și susține creșterea valorii terenurilor din proximitatea marilor artere, pe măsură ce investitorii caută amplasamente cu acces rapid la rute de transport. [...]

Blocuri de apartamente în București, reflectând piața imobiliară actuală.

Imobiliare04 feb. 2026

Scăderea vânzărilor de imobile în prima lună a anului 2026 - reflectă temperarea cererii după un final de an slab

Vânzările de imobile au scăzut puternic în ianuarie 2026 , după un final de 2025 deja slab, potrivit Profit.ro , care citează datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară ( ANCPI ). La nivel național, în prima lună din 2026 au fost tranzacționate 24.598 de imobile, cu 31.605 mai puține decât în decembrie. Scăderea este vizibilă și în comparație cu ianuarie 2025: numărul caselor, terenurilor și apartamentelor vândute a fost mai mic cu 6.236 față de aceeași lună a anului trecut. Datele indică o intrare în 2026 cu un ritm redus al tranzacțiilor, într-un context în care piața rezidențială a arătat semne de răcire încă din a doua parte a anului trecut. Distribuția tranzacțiilor arată o concentrare în marile piețe, cu Bucureștiul pe primul loc. Cele mai multe vânzări de imobile au fost raportate în: București: 4.159 Ilfov: 1.799 Brașov: 1.273 La polul opus, cele mai puține imobile vândute au fost în Teleorman (41), Călărași (121) și Sălaj (169). La nivelul reședințelor de județ, Brașovul conduce (696 tranzacții), urmat de Constanța (365) și Suceava (360), în timp ce Alexandria (3), Miercurea-Ciuc (10) și Giurgiu (19) au avut cele mai mici volume. Un indicator relevant pentru dinamica finanțării, numărul ipotecilor, a scăzut la rândul său. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 14.830 de ipoteci la nivel național, cu 5.855 mai puține față de ianuarie 2025. Cele mai multe operațiuni au fost în București (2.564), Ilfov (1.336) și Timiș (823), iar cele mai puține în Harghita (27), Teleorman (39) și Gorj (46). Separat, la terenuri agricole, cele mai multe vânzări au fost în Buzău (436), Dolj (312) și Tulcea (275). Contextul de piață sugerează că ianuarie vine după un 2025 cu tendință de scădere. Profit.ro menționează o analiză SVN Romania , potrivit căreia trimestrul al patrulea din 2025 a fost cel mai slab final de an pentru vânzările de locuințe din București și Ilfov din ultimii nouă ani și, totodată, cel mai slab trimestru patru la nivel național din 2019 încoace. Pe întreg anul 2025, în România au fost tranzacționate peste 159.500 de case și apartamente, în scădere cu 5,3% față de 2024, iar în București și Ilfov au fost vândute peste 55.000 de unități rezidențiale, cu 8,5% mai puțin decât în 2024. [...]