Știri
Știri din categoria Imobiliare
Cererea pentru spații industriale și logistice a crescut cu 51% în 2025, pe fondul extinderii infrastructurii rutiere, potrivit Știrile ProTV. Avansul este legat de orașele traversate de autostrăzi, unde accesul mai rapid la piețe și coridoare de transport a făcut proiectele industriale mai ușor de justificat economic.
Un interes ridicat s-a văzut în Moldova, odată cu inaugurarea unor loturi din A7 și demararea construcției unor segmente din Autostrada Unirii (A8). Într-o regiune considerată printre cele mai sărace din țară, cererea de spații de depozitare a avut cea mai mare creștere din ultimii trei ani, de 29%, pe măsură ce lucrările la A7 și A8 au avansat, notează materialul.
„Facilitează un transfer de mărfuri mult mai ușor din zonele astea care poate erau oarecum izolate până acum către Capitală sau către alte țări europene.”
În paralel, Bucureștiul rămâne principala ancoră a pieței: odată cu deschiderea loturilor de pe A0, în jurul Capitalei se construiesc tot mai multe depozite și centre logistice. Conform relatării, Capitala a atras 75% din suprafața închiriată în 2025, iar peste două treimi din noile proiecte anunțate pentru 2026 ar urma să fie tot aici.
La nivel regional, Transilvania a beneficiat de o infrastructură mai bună în ultimul deceniu și de o legătură mai ușoară cu granița de vest, ceea ce a direcționat o parte importantă din investițiile industriale către această zonă, potrivit consultanților citați. În sud, Craiova este menționată ca exemplu de oraș care beneficiază de un drum expres cu regim de autostradă și unde au fost realizate investiții industriale strategice.
Pe ansamblu, România este a treia cea mai mare piață de spații industriale și logistice din Europa Centrală și de Est, după Polonia și Cehia, iar stocul total a ajuns la 7,9 milioane de metri pătrați la finalul anului trecut, aproape jumătate fiind în București.
În acest context, extinderea rețelei de autostrăzi nu doar mută cererea către noi poli logistici, ci și susține creșterea valorii terenurilor din proximitatea marilor artere, pe măsură ce investitorii caută amplasamente cu acces rapid la rute de transport.
Recomandate
Piața rezidențială încetinește, dar prețurile rămân susținute de oferta mică , în condițiile în care tranzacțiile cu locuințe au scăzut cu circa 9% în primele șase luni din 2026, fără semnele unei corecții majore, potrivit Newsweek , care citează un raport Colliers. Scăderea vine după câțiva ani de creștere puternică și este pusă pe seama unui mix de factori: inflație ridicată, credite mai scumpe și presiune pe bugetele gospodăriilor. În acest context, cumpărătorii devin mai atenți la preț, la costul total al locuirii (cheltuieli după achiziție, precum energie și întreținere) și la calitatea proiectelor, în timp ce oferta de locuințe noi rămâne limitată, arată analiza. Tranzacțiile se mișcă diferit de la un oraș la altul Diferențele între marile centre urbane se adâncesc, iar dinamica nu este uniformă: Cluj-Napoca: tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 16% în primele șase luni; Iași: minus circa 11%; Timișoara: creștere de aproximativ 3%; București: după un început de an mai slab, a încheiat semestrul cu doar aproximativ 2% mai puține tranzacții față de aceeași perioadă din 2025. Raportul indică faptul că accesibilitatea, nivelul prețurilor și oferta disponibilă cântăresc tot mai mult în decizia de cumpărare, iar piața „se mișcă diferit de la un oraș la altul”. Oferta nouă rămâne o constrângere, chiar dacă șantierele sunt active Pe partea de ofertă, 2025 a adus la nivel național aproximativ 59.000 de locuințe livrate, cel mai scăzut nivel din 2017 până în prezent, iar pe termen scurt nu este așteptată o creștere semnificativă. În București apar însă semnale mai bune pentru anii următori: suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. În același timp, la nivel național, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproximativ 9–10% în primul semestru și cu circa 15% în iunie față de iunie 2025, iar București-Ilfov este menționată ca singura regiune care a mers constant în sens opus. Autorizațiile nu se transformă imediat în locuințe finalizate, dar oferă un indiciu despre cum ar putea evolua oferta în următorii doi până la cinci ani, notează autorii raportului. În paralel, volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a crescut cu aproximativ 16% în primele cinci luni ale anului, cel mai rapid ritm dintre principalele segmente ale construcțiilor, ceea ce indică o activitate intensă, cu efect întârziat în livrări. Costurile și finanțarea: presiune pe dezvoltatori, prudență la cumpărători Costurile de construcție rămân o problemă: prețurile unor materiale au revenit pe creștere în 2026, unele apropiindu-se de niveluri record, iar mecanismul european de taxare a carbonului pentru materialele importate poate adăuga presiune suplimentară. În acest context, dezvoltatorii își ajustează calendarul și planifică proiectele pe cicluri mai lungi. Pe partea de finanțare, aproximativ 58% dintre achizițiile de locuințe sunt realizate prin credit ipotecar, o pondere similară cu cea de anul trecut, semn că piața s-a adaptat parțial la dobânzile ridicate. Programul garantat de stat continuă să susțină segmentul mai accesibil, cu un plafon de garantare de 500 de milioane de lei în 2026 și o dobândă limitată la IRCC plus două puncte procentuale. Accesibilitatea nu s-a îmbunătățit semnificativ: prețurile locuințelor au crescut, în general, mai lent decât inflația, dar și salariile au avut o evoluție similară, astfel că raportul dintre venituri și costul locuinței nu s-a schimbat suficient pentru a face achiziția „semnificativ mai ușoară”, fără să se deterioreze însă într-atât încât să forțeze o corecție amplă, potrivit specialiștilor. De ce nu se vede o ieftinire generalizată Oferta redusă continuă să susțină prețurile. La mijlocul verii, prețurile cerute în București erau cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut, cu o evoluție similară la nivel național. Creșterile lunare s-au temperat, iar piața devine mai „fragmentată”: apar negocieri punctuale, discounturi și pachete comerciale mai generoase acolo unde proiectele nu sunt suficient de bine poziționate. În ceea ce privește preferințele, locuințele noi, bine amplasate, cu acces bun la transport și infrastructură, dezvoltate de companii cu reputație solidă și cu eficiență energetică mai bună au performat mai bine. În schimb, locuințele vechi, mai ales în blocuri nereabilitate termic, sunt dezavantajate de facturi mai mari la energie și costuri de întreținere mai ridicate. Ce poate influența următoarele luni: TVA, blocaje administrative și dobânzi Colliers anticipează că iulie ar putea apărea ca o lună mai activă în statisticile finale, pe fondul grabei unor cumpărători de a închide achiziții eligibile pentru cota redusă de TVA. Totuși, indisponibilitatea sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , începând cu 14 iulie, după un atac cibernetic, a afectat derularea operațiunilor necesare finalizării tranzacțiilor. Termenul pentru livrarea locuințelor cu TVA redusă de 9% a fost prelungit de la 31 iulie la 30 septembrie 2026, ceea ce poate distribui finalizările pe o perioadă mai lungă și poate reduce caracterul excepțional al unui vârf de tranzacții în iulie. Pe termen mai lung, perspectiva unei reveniri mai puternice a creditării s-a îndepărtat față de începutul anului: cu inflația încă aproape de două cifre la jumătatea lui 2026, Banca Națională este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% până în 2027, ceea ce amână ieftinirea finanțării și o revenire mai vizibilă a tranzacțiilor susținute de credit. În paralel, Colliers estimează o scădere de aproximativ 0,7% a PIB-ului în 2026, după ce la începutul anului anticipa o creștere de aproape 1%. În același timp, raportul indică faptul că cererea pe termen mediu rămâne susținută de nevoia reală de locuințe, pe fondul supraaglomerării ridicate și al necesarului de locuințe noi în marile orașe, în timp ce oferta redusă și dificultățile de autorizare pot continua să țină prețurile sus pentru proiectele bine amplasate. [...]
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Deși tranzacțiile din S1 2026 au scăzut cu 46%, piața investițiilor imobiliare a depășit deja volumul din 2025 după iulie , pe fondul unei tranzacții majore în retail și al unor achiziții punctuale în office, potrivit Economedia , care citează raportul Marketbeat Investment H1 2026 al Cushman & Wakefield Echinox . În primele șase luni din 2026, valoarea totală a tranzacțiilor a fost de 211 milioane euro (aprox. 1,06 miliarde lei), în scădere cu 46% față de aceeași perioadă din 2025. Totuși, după primele șapte luni, odată cu finalizarea tranzacției prin care AFI Europe a preluat un portofoliu de șase parcuri de retail de la MAS Real Estate și cu „o serie de tranzacții mai mici”, volumul tranzacționat a depășit nivelul întregului an 2025, conform raportului. Ce a tras piața: office în S1, retail după tranzacția AFI–MAS Raportat strict la S1, segmentul office a concentrat cea mai mare parte a activității investiționale: 138 milioane euro (aprox. 693 milioane lei), adică aproximativ 65% din total. După finalizarea tranzacției de 282 milioane euro (aprox. 1,42 miliarde lei) dintre AFI Europe și MAS Real Estate, la începutul lunii iulie, retailul a redevenit cea mai tranzacționată clasă de active, cu un volum de peste 350 milioane euro (aprox. 1,76 miliarde lei). În prima parte a anului, consultanții menționează și alte tranzacții relevante, care au implicat: complexul de birouri (București); parcurile de retail NEST (Miercurea Ciuc și Moinești); birourile Record Park (Cluj-Napoca); clădirea Equilibrium 2 (zona Floreasca – Barbu Văcărescu, București). Cine a adus capitalul și de ce contează apariția unor investitori noi După proveniența capitalului, investitorii din Europa Centrală și de Est (inclusiv români) au fost cei mai activi, cu 144 milioane euro (aprox. 724 milioane lei), adică 68% din total, urmați de investitorii turci, cu 52 milioane euro (aprox. 262 milioane lei), respectiv 25% din total. În raport, Cristi Moga, Head of Capital Markets la Cushman & Wakefield Echinox, spune că piața a atras doi jucători noi: Mondo Development (Turcia), care a preluat , și Star Capital Finance (Cehia), noul proprietar al parcurilor de retail NEST din Miercurea Ciuc. Tot el indică tranzacția AFI–MAS drept „a doua cea mai mare tranzacție din istoria sectorului de real estate românesc”. „Piaţa locală a investiţiilor imobiliare a rămas activă, reuşind să atragă doi jucători noi (...) în ciuda unui context general cu multiple incertitudini de ordin economic şi politic.” Randamente stabile, dar context macro dificil; ce ar putea urma Raportul plasează evoluția pieței într-un context macroeconomic „dificil”: economia locală ar fi înregistrat o contracție de 0,3% în trimestrul al doilea, iar inflația s-a situat „în jurul pragului de 10%” în prima jumătate a anului. Consultanții notează că randamentele prime (randamentul anual estimat al unei investiții imobiliare de top) au rămas stabile: birouri prime și centre comerciale prime: 7,25%; industrial: 7,5%; spații comerciale pe Calea Victoriei: 7%. Aceste niveluri sunt cu 100–200 puncte de bază peste cele din majoritatea piețelor din Europa Centrală și de Est, ceea ce, potrivit raportului, susține atractivitatea României pentru investitorii care caută un echilibru între risc și randament. În același timp, analiza indică faptul că o revenire economică și stabilizarea climatului politic ar putea accelera activitatea investițională în a doua parte a anului, existând tranzacții medii și mari în stadii avansate de execuție. [...]
Creditorii Nordis Mamaia sunt puși să decidă dacă mai finanțează șantierul , într-un mecanism de insolvență care ar muta o parte din costurile reluării lucrărilor către promitenții cumpărători, potrivit Profit . În paralel, DIICOT a transmis că măsurile asigurătorii instituite pe imobile nu blochează, în sine, executarea lucrărilor, ceea ce deschide calea administrativă pentru obținerea autorizațiilor necesare. 439 de păgubiți care au achitat în total 162 de milioane de lei pentru apartamente „la malul mării” aflate încă la stadiul de promisiune sunt așteptați luni să voteze dacă sunt de acord cu continuarea lucrărilor la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune. Lor li se adaugă alți 62 de creditori, iar creanțele totale invocate ajung la 193,1 milioane de lei. Societatea vizată este Nordis Mamaia, una dintre cele cinci companii din grupul Nordis cercetate de DIICOT. Miza votului: reluarea lucrărilor, inclusiv prin bani suplimentari de la cumpărători Propunerea administratorului special CITR vizează continuarea activității Nordis Mamaia pentru finalizarea proiectului Nordis Dune – Bloc nr. 5, prin semnarea unui contract de antrepriză generală. În structura propusă: Maritimo Development SRL ar urma să fie antreprenor general; Proiect Unique SRL ar urma să fie proiectant; CITR ar urma să fie administrator special. Un punct central al convocării este aprobarea unei „finanțări intermediare” din partea promitenților cumpărători, care ar urma să acopere o parte din finanțarea necesară începerii și derulării contractului. Mecanismul descris presupune plata diferențelor de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare și/sau actualizarea prețului. Condițiile invocate de păgubiți Păgubiții au formulat observații înaintea votului, inclusiv: contractul de antrepriză să fie semnat doar după aprobarea conținutului lui prin vot în adunarea creditorilor Nordis Mamaia; completarea, înainte de semnare, a procentelor de plată „cash/dare în plată” (darea în plată este stingerea unei datorii prin transferul unui bun); prezentarea de către administratorul judiciar a unui punct de vedere privind taxele și impozitele pe parcursul mecanismului propus (inclusiv TVA și eventuale obligații fiscale generate de majorările de preț; în text este menționată și o estimare generică de 200.000 de euro pentru impozite pe proprietate); prioritate la restituirea sumelor pentru cei care achită rate. DIICOT: sechestrul vizează „acte de dispoziție”, nu lucrările În martie 2026, administratorul judiciar a cerut DIICOT acordul necesar pentru continuarea demersurilor de obținere a autorizației de construire. Conform raportului administratorului judiciar publicat la 22 septembrie 2026, DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor Nordis Mamaia vizează actele de dispoziție (de exemplu, vânzarea), nu actele de administrare sau conservare. În aceeași logică, executarea lucrărilor de construcții este considerată act de administrare, astfel încât existența sechestrului nu ar fi, prin ea însăși, un impediment pentru emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea competentă. Context penal și insolvență: ancheta se extinde, procedura continuă În 2025, procurorii au descris existența unui grup infracțional organizat care ar fi încasat, în perioada 2019–2024, peste 957.000.000 de lei (peste 195 milioane euro) de la clienți, ca avansuri pentru promisiuni de vânzare-cumpărare neonorate, informație atribuită de Profit publicației News.ro. CITR susține că extinderea urmăririi penale din august, cu 50 de noi plângeri penale formulate de 109 persoane vătămate, „nu schimbă dinamica” procedurii de insolvență. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a indicat că sechestrul pe active rămâne în vigoare și că o eventuală condamnare a entității juridice ar putea influența modul în care se direcționează sumele obținute din procedură. Într-un comunicat DIICOT din 25 august, citat în material, prejudiciul suplimentar este indicat ca fiind de peste 42.000.000 de lei, 14.000.000 de euro și 17.000 de dolari, iar separat este menționată și o plângere a unei societăți comerciale cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 7.000.000 de lei. În perioada imediat următoare, decizia creditorilor privind blocul nr. 5 devine esențială pentru calendarul de reluare a șantierului și pentru felul în care se împarte nota de plată între masa credală și promitenții cumpărători. [...]
Casele din lemn cu masă termică mare pot reduce dependența de încălzire continuă , arată o prezentare despre cabanele vechi scandinave citată de Mediafax , într-un context în care locuințele moderne, chiar bine izolate, se pot răci rapid dacă se oprește curentul sau încălzirea. Ideea centrală este că „secretul” nu ține de a menține permanent sursa de căldură pornită, ci de capacitatea construcției de a stoca și elibera treptat energia termică, ca o „baterie termică”. Potrivit materialului, eficiența venea din combinația dintre elemente constructive grele (pereți și podele groase), etanșare bună și sobe masive din piatră sau zidărie care încălzeau structura, nu doar aerul. Ce arăta experimentul: modern vs. cabană din lemn Mediafax relatează despre un experiment care a comparat o casă prefabricată modernă, „foarte bine izolată”, cu o cabană medievală din lemn reconstruită. Ambele au fost încălzite la aproximativ 20°C, apoi încălzirea a fost oprită în timp ce afară erau circa -22°C. Rezultatul descris în articol: casa modernă s-a apropiat de punctul de îngheț în doar câteva ore, în timp ce cabana din lemn a rămas peste zero timp de aproape trei zile. De ce rețineau căldura cabanele vechi Materialul enumeră trei explicații principale: lemnul gros stoca căldura și o elibera treptat; etanșarea era foarte bună, îmbinările fiind acoperite cu mușchi și argilă pentru a limita pătrunderea aerului rece; sobele mari din piatră sau zidărie erau încălzite puternic pentru scurt timp, apoi cedau căldură treptat timp de 12–18 ore. În plus, amenajarea interioară conta: camere mai mici și tavane mai joase, ceea ce reducea energia necesară încălzirii. Articolul mai menționează podele groase izolate suplimentar cu rumeguș și case ridicate pe stâlpi de piatră, pentru a reduce contactul cu solul rece și apariția „ punților termice ” (zone prin care se pierde mai ușor căldura). Ce s-a schimbat în construcțiile moderne și de ce contează Potrivit textului, dezvoltarea surselor de energie mai ieftine și a tehnologiilor de construcție a împins piața spre structuri ușoare (lemn, vată de sticlă, bariere de vapori, sisteme cu aer forțat), care se ridică mai rapid și mai ieftin, dar au o masă termică mai redusă. Consecința operațională: locuințele moderne depind mai mult de funcționarea continuă a încălzirii și a electricității, iar chiar și o casă care respectă formal standardele de izolare poate pierde căldura repede în cazul unei pene de curent sau al unei defecțiuni. Ce principii pot fi preluate azi Mediafax notează că unele soluții tradiționale pot fi aplicate și în construcțiile actuale, inclusiv folosirea mai largă a lemnului masiv sau a pietrei în interior, etanșarea de înaltă calitate a îmbinărilor și testarea riguroasă a etanșeității la aer. Sunt menționate și opțiuni de proiectare precum încălzirea prin pereți sau podele și compartimentări mai compacte, cu mai puține spații foarte mari și tavane mai joase. [...]
Ferrero intră într-o achiziție de circa 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) pentru un proiect industrial din Timișoara , o mișcare care poate debloca rapid o capacitate de producție într-un parc logistic nou, după ce spațiile au rămas neocupate în urma retragerii Ericsson, potrivit Profit . Proiectul vizat a fost finalizat în 2024 de dezvoltatorul WDP și are o suprafață de 36.400 metri pătrați, împărțită în patru hale industriale și spații de birouri, în sud-vestul Timișoarei, zona Șag. Halele au fost concepute la cererea grupului suedez Ericsson, care intenționa să își consolideze aici operațiunile de producție din Timișoara, însă compania a renunțat la proces, iar spațiile au rămas goale, conform sursei citate. Tranzacția, evaluată la circa 30 de milioane de euro, este descrisă drept prima tranzacție majoră din 2026 pe segmentul industrial al pieței imobiliare. În același sector, piața mai așteaptă finalizarea vânzării P3 Bucharest A1 , la un preț indicat de sursă drept record, de circa 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei). Ce înseamnă operațional: o intrare mai rapidă în producție Achiziția proiectului WDP este prezentată ca reflectând intenția Ferrero de a dezvolta o unitate industrială în România, mizând pe poziția strategică a țării și pe disponibilitatea forței de muncă. Pe plan local, activitatea de producție ar urma să se deruleze printr-o companie nouă, Ferrero Romania Industrial, înregistrată în luna mai a acestui an, potrivit informațiilor publicate. Contactați pentru detalii despre tranzacție, reprezentanții WDP nu au răspuns până la publicarea articolului, mai notează sursa. Context: cumpărătorul și vânzătorul Ferrero este unul dintre cei mai mari producători de dulciuri la nivel global, cu branduri precum Kinder, Nutella, Ferrero Rocher, Raffaello și Tic Tac, prezent în peste 50 de țări, cu 41 de fabrici și peste 50.000 de angajați. În România, filiala de vânzări Ferrero Romania a raportat anul trecut afaceri de 1,9 miliarde lei, în creștere cu 23% față de 2024, și un profit net de aproape 20 de milioane de lei, cu 120 de angajați, conform datelor citate. Vânzătorul, WDP, este al doilea cel mai mare proprietar de spații industrial-logistice din România și are un portofoliu local evaluat la peste 1,6 miliarde de euro, cu peste 2 milioane de metri pătrați închiriabili, răspândiți în peste 80 de locații. Compania indică și o cotă de piață estimată la 25%. Tendință în piață: producția câștigă teren în industrial Tranzacția vine într-un moment în care spațiile de producție au o pondere tot mai mare în piața industrială și logistică. Un raport Colliers citat de Profit arată că aproximativ 28% din tranzacțiile de închiriere anunțate public în prima jumătate din 2026 au vizat spații de producție, aproape dublu față de anul trecut și peste media obișnuită de 10–15%. În același timp, tranzacțiile publice au totalizat aproximativ 340.000 de metri pătrați, cu circa 20% sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, dar cu 47% peste media perioadei 2017–2019, potrivit aceluiași raport. „Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers. Dacă achiziția se finalizează, mutarea Ferrero ar transforma un proiect construit pentru un chiriaș industrial mare, dar rămas neocupat, într-un activ folosit pentru producție, într-unul dintre cele mai active hub-uri industriale din vestul țării. [...]
