Știri
Știri din categoria Imobiliare
Numărul autorizațiilor de construire din Cluj a scăzut cu 10% în 2025, potrivit Economedia, care citează date statistice publicate recent și preluate de la ActualdeCluj.ro.
În total, în 2025 au fost eliberate 1.284 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale la nivelul județului, cu 128 mai puține decât în 2024. Scăderea vine într-un județ considerat a avea cea mai scumpă piață imobiliară din România, cu reședința la Cluj-Napoca.
Dinamicile diferă însă între urban și rural. Reducerea numărului de autorizații s-a concentrat în mediul rural, unde au fost cu 197 mai puține autorizații față de anul anterior.
În mediul urban, în schimb, s-a înregistrat o creștere, de 69 de autorizații, față de 2024, conform acelorași date.
Sursa informațiilor este cercetarea statistică lunară „Autorizații de construire eliberate pentru clădiri” (ACC), o colectare exhaustivă care vizează instituțiile administrației publice locale, respectiv Consiliul Județean și consiliile locale, notează ActualdeCluj.ro.
Recomandate
Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „ Noua Casă ”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei , o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit . Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”. Utilizare foarte redusă a plafonului în 2025 În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate: 246 de garanții, în valoare totală de 33 milioane lei; 9 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,3 milioane lei. În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat. De ce contează pentru piața imobiliară și creditare Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare. Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul. [...]
Închirierile au crescut cu aproximativ 40% în T1, semn că piața rezidențială se mută de la cumpărare la prudență , pe fondul incertitudinilor economice și al costurilor încă ridicate, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea de comportament este descrisă ca o „pauză” în decizia de achiziție: interes există, dar cumpărătorii amână pasul final și preferă flexibilitatea unui contract de închiriere. În acest context, chiria nu mai apare doar ca soluție temporară, ci ca opțiune „mai ușor de gestionat” într-o perioadă în care incertitudinea persistă. „Vedem o piaţă activă din punct de vedere al interesului, dar mult mai prudentă în ceea ce priveşte decizia de cumpărare. Clienţii caută, fac vizionări, cer informaţii detaliate, însă amână decizia finală. Contextul economic şi incertitudinile legate de costurile energetice îi determină să fie mai rezervaţi.” Declarația aparține Claudiei Negru, owner The List Estates , și indică o diferență tot mai vizibilă între intenție și tranzacție: clienții rămân în piață, dar își calibrează mai strict riscurile. Nordul Bucureștiului, principalul pol de cerere la închiriere Dinamicile sunt mai pronunțate în nordul Capitalei, unde cererea se concentrează în zone precum: Pipera Iancu Nicolae Băneasa Floreasca Motivul invocat este unul operațional și de stil de viață: proximitatea față de centrele de business și școlile internaționale cântărește mai mult în decizie decât obiectivul de a deveni proprietar pe termen lung. Ce înseamnă schimbarea pentru piață Mesajul de fond este o repoziționare: achizițiile „nu dispar”, dar sunt analizate mai atent și, în multe cazuri, amânate până când contextul devine mai previzibil. Între timp, piața se adaptează la o cerere mai mare de închiriere, alimentată de nevoia de flexibilitate și de prudență financiară. [...]
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 un sprijin de creditare, dar cu un plafon de garantare de 500 milioane lei , într-un moment în care scăderea ofertei și creșterea prețurilor pun presiune pe accesul la locuințe, potrivit Economica , care citează un proiect al Ministerului Finanțelor . Documentul arată că menținerea programului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, unde cererea crește constant, iar oferta este limitată, ceea ce face mai dificilă cumpărarea unei locuințe pentru o parte importantă a populației, mai ales pentru cei care nu se încadrează ușor în condițiile standard de creditare. Ministerul invocă și condițiile de finanțare considerate favorabile, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor. De ce contează plafonul de 500 milioane lei Plafonul propus pentru 2026 este de 500 milioane lei, iar Ministerul Finanțelor spune că nivelul are la bază o așteptare de „relativă stabilitate” a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare în 2026, precum și cererea potențialilor beneficiari. În paralel, cadrul mai larg al garanțiilor guvernamentale este mult mai mare: Legea nr. 42/2026 a aprobat un plafon de 25 miliarde de lei pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, și de către unitățile administrativ-teritoriale. Context: scădere de ofertă și presiuni fiscale Proiectul descrie un „context tensionat” în trimestrul IV 2025 – trimestrul I 2026, cu: scăderea ofertei cu aproximativ 18%; creșteri ale prețurilor de peste 15%; „presiuni fiscale semnificative”, inclusiv majorarea TVA la 21%, creșterea impozitelor pe proprietate și a taxării chiriilor; absența unei relaxări a condițiilor de finanțare. În acest cadru, proiectul susține că programul devine „un instrument indispensabil” pentru sprijinirea accesului la achiziția unei locuințe, prin condiții de finanțare „avantajoase și predictibile”. Cum arată creditarea ipotecară în marile orașe (date dintr-o analiză citată) Nota de fundamentare citează o analiză Imobiliare.ro Finance, bazată pe împrumuturile intermediate în trimestrul al III-lea 2025 de peste 250 de brokeri activi din rețea. Conform acesteia, valorile medii ale creditelor și ratele lunare au fost: Cluj-Napoca : 462.179 lei; rată medie 2.538 lei/lună (aprox. -7% față de T3 2024) Iași : 435.405 lei; rată medie 2.402 lei (aprox. -8%) București : 432.395 lei; rată medie 2.366 lei (aprox. -6%) Constanța : 422.621 lei; rată medie 2.326 lei (aprox. -7%) Timișoara : 383.245 lei; rată medie 2.121 lei (de la 2.288 lei în T3 2024, aprox. -7%) Brașov : 378.125 lei; rată medie 2.069 lei (aprox. -8%) Documentul citat interpretează această evoluție ca un acces „mai ușor și mai avantajos” la finanțare în principalele orașe, cu potențial de stimulare a pieței și de facilitare a accesului la proprietate. Dimensiunea programului până acum „Noua Casă” este continuatorul „Prima casă”. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare , în valoare totală de 31,72 miliarde lei , potrivit proiectului citat. [...]
Saltul de 33,5% al „chiriilor” în statisticile oficiale din aprilie nu indică o explozie a pieței libere , ci efectul unei actualizări administrative a tarifelor pentru locuințe de stat și ale autorităților locale, potrivit explicațiilor transmise de INS pentru Economica . INS a raportat că prețul chiriilor a crescut în aprilie 2026 față de martie cu 33,5%, într-un context în care inflația lunară (indice armonizat IAPC) a fost de 0,73%, iar rata anuală a inflației (IAPC) a ajuns la 10,7%. Creșterea lunară la „chirie” este însă descrisă ca neobișnuită și are o cauză punctuală. De unde vine creșterea: HG 193/07.04.2026 și locuințele din fondul public INS explică majorarea prin modificarea tarifului lunar al chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, inclusiv locuințe de serviciu, de intervenție și cămine pentru unii angajați ai statului, ca urmare a adoptării HG nr. 193/07.04.2026 . „Indicele pentru grupa „Chirie” înregistrează în luna aprilie a.c. o valoare de 133,50%, în principal ca efect al modificării tarifului lunar al chiriei practicat pentru spațiile cu destinația de locuințe aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrative-teritoriale, prin adoptarea HG nr.193/07.04.2026.” În nomenclatorul folosit la calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), grupa „Chirie” include atât chiriile stabilite prin hotărâri de guvern pentru locuințele din fondul public, cât și chiriile de piață pentru locuințele închiriate de gospodării. INS mai precizează că ultima actualizare a tarifului de bază lunar al chiriei pentru locuințele statului fusese făcută la nivelul anului 2007. Efect bugetar local: exemplul Bucureștiului și miza încasărilor În paralel cu actualizările la nivel național, în București, primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat la începutul anului intenția de a majora de zece ori chiriile pentru apartamentele administrate de Administrația Fondului Imobiliar (AFI) , care nu ar fi fost actualizate de 20 de ani. Este vorba despre peste 4.000 de apartamente, care, potrivit lui Ciucu, ar putea aduce la bugetul local 500 de milioane de lei, față de circa 50 de milioane de lei anterior; proiectul a fost aprobat în ședința CGMB din martie. Ca exemplu, Ciucu a indicat un apartament cu două camere (65,6 mp) pe Bd. Națiunile Unite, unde chiria ar fi crescut de la 145 lei la 1.837 lei după majorare. Ce arată datele din piața liberă: semne de răcire, nu de accelerare În timp ce statistica INS a surprins un salt puternic la „chirie” în aprilie, indicatorii citați pentru piața liberă descriu o dinamică mult mai temperată. Raportul Imobiliare.ro pentru trimestrul I arată o creștere a cererii la nivel național cu 8% și o scădere a ofertei cu 17%, însă chiriile s-ar fi redus ușor cu 2%, iar chiria medie națională ar fi fost de 520 de euro. Datele Storia indică pentru aprilie 2026 o fază de răcire: față de martie, prețurile au stagnat sau au coborât în majoritatea orașelor monitorizate, cu scăderi lunare de 7% în sectoarele 2 și 5 din București, 6% în Iași și 5% în Arad. Brașov și Sectorul 4 au avut minus 4%, iar Oradea este menționată ca excepție, cu o creștere de 5%. În Cluj-Napoca, Constanța și Craiova, chiriile au rămas neschimbate. În esență, creșterea de 33,5% raportată de INS reflectă în principal o ajustare de tarif în zona locuințelor din fondul public, cu potențiale efecte directe asupra bugetelor locale și asupra chiriașilor din acest segment, nu o scumpire generalizată a chiriilor din piața liberă. [...]
Piața rezidențială intră într-o zonă de blocaj: prețurile rămân sus, dar cumpărătorii amână decizia , iar o parte dintre ei ar reveni „în piață” doar la o corecție rapidă de cel puțin 15%, potrivit Agerpres , care citează un sondaj realizat de Imobiliare.ro în rândul persoanelor interesate de achiziții. Aproape 90% dintre respondenți spun că, în prezent, prețurile locuințelor sunt „foarte mari”. Doar 6% le consideră echitabile, iar 4% cred că locuințele sunt încă accesibile în România. Prețuri în creștere, dar decizii întârziate Pe fondul știrilor negative despre economie, mulți potențiali cumpărători rămân în expectativă. Conform sondajului, aceștia ar fi convinși să acționeze imediat în două situații: dacă identifică „o ofertă excelentă” sau dacă prețurile ar scădea „peste noapte” cu cel puțin 15%. În același timp, percepția de risc este alimentată și de volatilitatea recentă a cursului leu/euro , despre care specialiștii în imobiliare spun că a scumpit locuințele cu „zeci de mii de lei” de la o săptămână la alta. „În acest moment, cumpărătorii sunt mai degrabă reticenți să treacă la acțiune. Neîncrederea în ziua de mâine, sentiment întărit de efectele imediate reflectate în evoluția cursului valutar ale recentei crize guvernamentale, se alătură unei serii de neliniști provocate de inflația ridicată, dobânzi, schimbările pe piața muncii.” „Pe de altă parte, tocmai în momente ca acestea se pot face achiziții bune, deoarece, obiectiv vorbind, apartamentele în România rămân în continuare accesibile, iar puterea de negociere este la cumpărătorul determinat”, a declarat Daniel Crainic , director de marketing Imobiliare.ro. Unde sunt prețurile: 2.025 euro/mp, cu Bucureștiul în prim-plan La nivel național, prețul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare de proprietari și dezvoltatori a ajuns la 2.025 euro/mp util (aprox. 10.125 lei/mp), după un avans anual de 12%, conform Indicelui Imobiliare.ro. În București, amânarea deciziei de cumpărare cu un an a echivalat cu o creștere de 26% a prețului mediu solicitat pentru apartamentele noi și de 12% pentru cele din blocuri vechi, potrivit datelor citate. Așteptări pentru 2026: scumpiri, corecții ușoare și multă incertitudine Sondajul indică o piață împărțită în privința direcției prețurilor: 33% dintre cei care își caută activ o proprietate cred că locuințele vor continua să se scumpească până la finalul lui 2026; 27% se așteaptă la o corecție ușoară; 24% spun că nu pot estima direcția, ceea ce contribuie la amânarea deciziei; 16% mai mizează pe o „spargere a bulei imobiliare” și o scădere dramatică. Principala teamă: prețul nu reflectă valoarea reală Îngrijorările sunt dominate de raportul preț–valoare: 76% se tem că prețul cerut nu reflectă valoarea reală a proprietății; 13% se tem că, dacă amână, nu își vor mai permite locuința dorită; 7% se tem că prețurile vor scădea imediat după cumpărare; 4% nu au îngrijorări legate de prețuri. În ceea ce privește profilul cererii, 44% urmăresc un „upgrade” (mai mult spațiu sau o zonă mai bună), 32% vor să devină proprietari pentru prima dată, 14% văd achiziția ca protecție a economiilor, iar 10% urmăresc venituri din închiriere. [...]
Piața chiriilor s-a răcit în aprilie, cu scăderi lunare în majoritatea orașelor , iar datele sugerează o flexibilitate mai mare a proprietarilor și chiriași mai atenți la buget, potrivit unei analize citate de Economedia . În termeni de dinamică, Storia indică o scădere de 1,9% față de martie și un avans de aproximativ 1% de la un an la altul. Cele mai mari ajustări lunare au fost raportate în București (Sectorul 2 și Sectorul 5, ambele -7%), urmate de Iași (-6%) și Arad (-5%). Brașov și Sectorul 4 au consemnat scăderi de 4%. Oradea a fost singurul oraș dintre cele analizate unde chiriile au crescut față de luna anterioară (+5%), în timp ce în piețe precum Cluj-Napoca, Constanța sau Craiova prețurile ar fi rămas stabile. An la an: variații mici, cu excepții punctuale Raportat la aprilie 2025, evoluția este descrisă ca fiind, în general, stabilă, cu variații reduse în majoritatea orașelor. Creșteri anuale apar în Timișoara (+8%) și în Sectorul 1 din București (+3%), în timp ce scăderi sunt menționate în Iași (-3%), Constanța (-2%) și Craiova (-1%). Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare), pune diferențele și în context metodologic: indicatorii oficiali (precum cei ai Institutului Național de Statistică) includ toate tipurile de chirii din economie, în timp ce datele Storia reflectă prețurile din ofertele de pe platformă, unde apar „stagnări și ajustări punctuale”. „Scăderile observate în mai multe piețe locale, alături de numărul ridicat de orașe în care prețurile au rămas stabile, sugerează o schimbare în comportamentul chiriașilor, care devin mai atenți la buget, dar și o flexibilitate mai mare din partea proprietarilor în stabilirea prețurilor.” Cererea online: mai multe vizualizări, cu două camere în continuare pe primul loc În aprilie 2026, utilizatorii Storia au vizualizat cu 6% mai multe anunțuri imobiliare față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe vizualizări au fost în București, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Timișoara. Ca structură a interesului: apartamentele cu două camere au reprezentat aproape jumătate din totalul vizualizărilor; garsonierele au avut o cotă de 31,5%; apartamentele cu trei camere au ajuns la 18,6%, dar sunt segmentul care „câștigă cel mai mult teren” față de anul trecut, semnalând un interes mai mare pentru locuințe mai spațioase. București: media a coborât, dar diferențele între sectoare rămân mari În aprilie 2026, prețul mediu de închiriere în București a fost de aproximativ 609 euro (aprox. 3.050 lei), în scădere cu 2,7% față de luna anterioară. Sectorul 1 rămâne cel mai scump, cu un preț mediu de aproximativ 806 euro (aprox. 4.030 lei), urmat de Sectorul 2 (669 euro, aprox. 3.345 lei). La polul opus, Sectorul 6 are cele mai reduse prețuri medii, de aproximativ 484 euro (aprox. 2.420 lei). Pe tipuri de locuințe, în București: garsoniere: ~397 euro (aprox. 1.985 lei), ușor peste anul trecut; două camere: ~582 euro (aprox. 2.910 lei), -2% față de aprilie 2025; trei camere: ~843 euro (aprox. 4.215 lei), -2% față de aprilie 2025. Unde sunt cele mai ieftine și cele mai scumpe chirii, în datele Storia În categoria orașelor cu chirii mai reduse, analiza menționează Arad, Oradea, Craiova, Sibiu și Iași, cu niveluri care diferă în funcție de tipul locuinței și cu ajustări lunare/anuale punctuale (de exemplu, creșteri pe segmentul garsonierelor în Arad, respectiv scăderi la Sibiu). În zona piețelor scumpe, Cluj-Napoca rămâne printre cele mai costisitoare, iar Constanța și Brașov sunt prezentate cu niveluri ridicate și evoluții mixte pe segmente (garsoniere, două camere, trei camere). Timișoara apare cu o dinamică anuală pozitivă, dar cu scăderi lunare pe segmentul apartamentelor cu două camere. Pentru chiriași, mesajul principal al lunii aprilie este că presiunea pe preț pare să se fi redus pe termen scurt în multe orașe, însă stabilitatea anuală indică o piață care nu se corectează amplu, ci mai degrabă se ajustează local și pe segmente. [...]
