Știri
Știri din categoria Imobiliare
Peste 94% dintre români dețineau în 2024 propria locuință, arată cele mai recente date Eurostat publicate de Economedia. România își menține astfel poziția de lider în Uniunea Europeană în privința procentului populației care locuiește în locuințe proprietate personală, deși indicatorul a înregistrat o scădere ușoară față de anii anteriori.
În timp ce media europeană a proprietarilor de locuințe este de 68%, România depășește semnificativ această cifră, înregistrând 94,3%. În 2020, acest procent era chiar mai mare, depășind 96%. Chiar și în scădere, țara noastră rămâne de departe în fruntea clasamentului, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%).
Un caz aparte este Germania, singurul stat UE în care majoritatea locuitorilor (53%) trăiesc în locuințe închiriate. Urmează Austria și Danemarca, cu ponderi ridicate de chiriași.
La nivel european, 51% din populație locuiește într-o casă, iar 48% într-un apartament. Irlanda conduce detașat cu 90% dintre locuitori trăind în case, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%). În schimb, în Spania și Letonia predomină locuirea la bloc: 65% respectiv 64% trăiesc în apartamente.
România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește numărul de camere disponibile per persoană, cu o medie de doar 1,1 camere, la egalitate cu Slovacia. Spre comparație, Malta are cea mai mare medie, cu 2,2 camere per persoană.
Dar cea mai îngrijorătoare statistică o reprezintă suprapopularea locuințelor. România este, din nou, pe primul loc negativ în UE, cu 41% dintre cetățeni locuind în condiții de aglomerare. La polul opus se află Cipru, cu doar 2%.
Ce înseamnă o locuință aglomerată? Conform metodologiei Eurostat, este considerată aglomerată o locuință în care numărul camerelor este insuficient față de dimensiunea și structura gospodăriei – de exemplu, lipsa unei camere separate pentru fiecare cuplu sau adult.
Această combinație între o rată mare de proprietari și un spațiu insuficient per persoană reflectă o trăsătură specifică României: locuirea în gospodării extinse, în care mai multe generații trăiesc sub același acoperiș, în spații mai reduse decât în alte țări europene.
Deși deținerea unei locuințe oferă o anumită stabilitate economică și emoțională, raportul evidențiază clar că proprietatea nu garantează și un nivel ridicat al calității locuirii. Astfel, România rămâne o țară a proprietarilor, dar și a spațiilor mici și aglomerate, într-un context în care calitatea vieții este din ce în ce mai atent analizată la nivel european.
Recomandate
Piața rezidențială din UE a accelerat la final de 2025 , cu un avans anual de 5,5% în trimestrul IV, iar diferențele dintre țări arată că scumpirea este alimentată tot mai mult de condițiile de finanțare și de politici publice care împing cererea, potrivit mediafax.ro , pe baza datelor Eurostat. Experții citați în material indică îmbunătățirea condițiilor de creditare ca motor principal: după ce dobânzile s-au stabilizat, o parte dintre cumpărătorii care amânaseră achiziția au revenit pe piață. În paralel, în unele state, programele de sprijin au amplificat cererea, inclusiv din partea investitorilor. Cine trage în sus media: Ungaria și un grup de piețe peste 10% Ungaria a avut cea mai mare creștere anuală din UE în trimestrul IV 2025, de 21,2% . Explicația avansului este legată de programe de subvenționare a achizițiilor imobiliare derulate în ultimii ani, care au stimulat atât cererea populației, cât și activitatea investitorilor. În zona euro, creșteri de două cifre au fost raportate și în: Portugalia: 18,9% Croația: 16,1% Spania: 12,9% Factorul comun pentru aceste trei piețe a fost cererea internațională (migrație pentru stil de viață, a doua locuință, investiții străine, inclusiv nomazi digitali și pensionari), care a menținut presiunea pe piețele urbane și de coastă. În Portugalia, materialul menționează și o ofertă foarte limitată în Lisabona și Porto, plus un sistem de garanții publice care permite finanțare ipotecară de până la 100% pentru tinerii aflați la prima achiziție. Alte state cu avansuri de peste 10%: Slovacia (12,8%) , Bulgaria (12,6%) , Letonia (11%) , Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%) . Pentru Europa Centrală și de Est, explicațiile invocate includ o creștere mai puternică a PIB-ului și investiții în infrastructură. România: peste media UE, dar sub ritmul regiunii România a înregistrat o creștere anuală de 6,7% , peste media UE (5,5%), însă sub performanțele mai multor piețe din regiune. Danemarca (7,6%) și Irlanda (7%) au depășit ușor România, conform datelor prezentate. Excepția: Finlanda, singura cu scădere Finlanda a fost singura dintre cele 29 de piețe analizate unde prețurile locuințelor au scăzut, cu -3,1% față de anul anterior. În rândul marilor economii din UE, Spania conduce, în timp ce Germania a avut o creștere de 3% , iar Franța de 1% , ambele în contextul unei reveniri după corecțiile din 2023–2024. De ce contează Imaginea de ansamblu sugerează că, odată cu stabilizarea dobânzilor, presiunea pe prețuri revine rapid acolo unde cererea (inclusiv internațională) întâlnește ofertă limitată sau unde politicile de sprijin cresc accesul la finanțare. Pentru cumpărători și dezvoltatori, diferențele mari între țări indică o piață europeană tot mai fragmentată, în care factorii locali (subvenții, garanții, stoc de locuințe) pot conta la fel de mult ca ciclul dobânzilor. [...]
În 2025, 68% dintre europeni locuiau în locuințe proprietate personală, însă discrepanțele între țări, orașe și mediul rural rămân semnificative , arată publicația Eurostat – Housing in Europe 2025 , care analizează situația locuirii în Uniunea Europeană din perspectiva calității, costurilor și sustenabilității. România înregistrează cea mai mare pondere a populației care deține locuința în care trăiește (94%), în timp ce Germania rămâne singurul stat unde majoritatea populației (53%) preferă să închirieze. Tipul și dimensiunea locuinței 51% dintre europeni trăiesc într-o casă, iar 48% într-un apartament. În zonele rurale, ponderea celor care locuiesc în case urcă la 83%, în timp ce în orașe 73% stau la bloc. România , deși are un grad mare de proprietate, are printre cele mai mici suprafețe locuibile pe persoană: doar 1,1 camere, în contrast cu Malta (2,2 camere). La nivelul UE, media este de 1,7 camere per persoană și 2,3 persoane per gospodărie. Calitatea locuirii și lipsurile materiale 17% dintre cetățenii UE trăiesc în locuințe supraaglomerate, cele mai mari procente fiind în România (41%) și Letonia (39%). Pe de altă parte, 33% locuiesc în case subutilizate, fenomen asociat frecvent cu îmbătrânirea populației. Aproximativ 9% nu își pot încălzi corespunzător locuințele — procent care urcă la 19% în Grecia și Bulgaria , dar scade sub 3% în Finlanda și Slovenia. Discriminare și accesibilitate Aproape 6% dintre europenii care au căutat o locuință în ultimii 5 ani s-au simțit discriminați, cu vârfuri în Spania și Slovenia (9%). Riscul de discriminare este dublu în cazul persoanelor expuse sărăciei. În Cipru, diferența este de 15 puncte procentuale între categoriile sociale. Impactul asupra mediului Locuințele contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, media fiind de 607 kg per capita în 2023. Luxemburg și Belgia conduc clasamentul poluatorilor, în timp ce Suedia și Malta înregistrează cele mai mici emisii. Costuri și povara financiară Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 53% la nivelul UE, în timp ce chiriile s-au majorat cu 25%. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri la prețurile de construcție: +137%. În medie, europenii cheltuiesc 19% din venitul disponibil pentru locuință, dar procentul ajunge la 36% în Grecia și 26% în Danemarca. Persoanele aflate sub pragul sărăciei alocă în medie 37% din venit doar pentru costuri locative. De asemenea, 9% din populație este în urmă cu plata facturilor sau a ratelor, cu vârfuri dramatice în Grecia (43%) și România (15%). Sectorul construcțiilor și dezvoltarea urbană În 2024, sectorul construcțiilor a reprezentat 5,5% din valoarea adăugată brută la nivelul UE, dar în România acest procent a fost de 8,8%. Numărul locuințelor pentru care s-au emis autorizații de construcție a ajuns la 1,5 milioane în 2024, cu Polonia și Franța în frunte. Doar 3% din terenul UE este folosit pentru rezidențial, deși în orașe precum Bremen și Bruxelles procentul depășește 30%. Publicația Eurostat oferă o imagine complexă și nuanțată a locuirii în Europa, subliniind inegalitățile și provocările care țin de accesibilitate, calitate și sustenabilitate. Datele sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii locuirii în UE și pentru formularea de politici publice adaptate realităților locale. [...]
Scumpirea locuințelor în UE s-a accelerat la final de 2025, iar România a depășit media europeană , într-un context în care relaxarea condițiilor de finanțare a readus cumpărătorii în piață. Datele Eurostat citate de adevarul.ro arată o creștere medie de 5,5% în Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2025, însă cu diferențe mari între state. Ungaria a avut cea mai puternică majorare anuală a prețurilor locuințelor din UE, de 21,2%. Avansul este pus de analiști pe seama programelor guvernamentale de subvenționare a achizițiilor, care au stimulat atât cererea internă, cât și investițiile. România: creștere peste media UE, dar sub ritmul unor piețe din regiune România a raportat o creștere anuală de 6,7%, peste media UE (5,5%), dar sub nivelul unor state din regiune care au trecut de pragul de 10%. În același set de date, Danemarca a avut un avans de 7,6%, iar Irlanda de 7%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și ce a împins cererea În zona euro, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Portugalia: +18,9% Croația: +16,1% Spania: +12,9% Pe lângă cererea locală, un rol important l-a avut cererea internațională, alimentată de migrația „pentru stil de viață”, achizițiile de locuințe de vacanță și investițiile străine (inclusiv din partea nomazilor digitali și a pensionarilor). În Portugalia, presiunea pe prețuri a fost amplificată și de oferta limitată în Lisabona și Porto, respectiv de programe de garantare a creditelor pentru tineri. Creșteri de peste 10% au mai fost consemnate în Slovacia (12,8%), Bulgaria (12,6%), Letonia (11%), Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%), pe fondul creșterii economice și al investițiilor în infrastructură, care au menținut cererea ridicată. Excepții: scădere în Finlanda, creșteri modeste în Germania și Franța Finlanda este singura piață menționată unde prețurile locuințelor au scăzut, cu 3,1% față de anul anterior. Germania a consemnat o creștere de 3%, iar Franța de 1%, ambele piețe fiind încă în proces de redresare după corecțiile din 2023–2024. [...]
Investitorii maghiari își extind tot mai mult prezența pe piața imobiliară din România, cu investiții de sute de milioane de euro. Capitalul provenit din Ungaria este implicat în numeroase proiecte de birouri, retail și rezidențiale, concentrate în special în București și în câteva orașe regionale importante. Investitori precum Indotek, Adventum și Gránit Asset Management au acumulat în ultimii ani un portofoliu semnificativ de active imobiliare pe piața locală. În total, proiectele controlate de aceste grupuri însumează aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații comerciale și de birouri , dintre care peste 140.000 de metri pătrați sunt clădiri de birouri în București, iar aproximativ 57.000 de metri pătrați reprezintă spații de retail. Valoarea cumulată a acestor active este estimată la 370–400 de milioane de euro , potrivit tranzacțiilor publice și evaluărilor de piață. Principalii investitori și proiectele lor Mai multe companii maghiare și-au consolidat poziția în România prin achiziții și dezvoltări importante: Indotek Group – negociază cumpărarea spațiilor în care funcționează patru hipermarketuri ATAC din Brașov, Ploiești, Târgu Mureș și Satu Mare, într-o tranzacție estimată la circa 40 de milioane de euro. Grupul deține deja Plaza M din Târgu Mureș și două clădiri de birouri din București. Adventum – a intrat pe piața românească în 2021 prin achiziția complexului Hermes Business Campus din Pipera, o tranzacție estimată la peste 150 de milioane de euro. Gránit Asset Management – compania controlată de omul de afaceri István Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orbán , a cumpărat clădirile Equilibrium 1 și 2 din București pentru aproximativ 89 de milioane de euro. Investiții în locuințe și proiecte noi Capitalul maghiar se extinde și pe segmentul rezidențial. Compania KÉSZ Group dezvoltă în nordul Bucureștiului proiectul Corallis Apartments , o investiție estimată la aproximativ 51 de milioane de euro, cu finalizare programată la sfârșitul anului 2026 și livrări în 2027. În paralel, Cordia , parte din grupul Futureal, pregătește mai multe proiecte rezidențiale în Capitală, inclusiv dezvoltarea Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente și spații comerciale. Compania pregătește și un proiect mai amplu în Pipera, în zona Școlii Americane, cu aproximativ 900 de locuințe. România, piață atractivă pentru capitalul regional Interesul investitorilor din Europa Centrală pentru piața românească se explică prin randamentele mai ridicate și potențialul de creștere economică , comparativ cu alte piețe din regiune. În timp ce segmentul industrial și logistic este considerat cel mai dinamic, retailul și birourile continuă să atragă capital important. Prezența investitorilor maghiari pe piața locală nu este nouă. Un exemplu mai vechi este dezvoltatorul TriGranit , care a inaugurat în 2007 centrul comercial Polus Center din Cluj-Napoca, ulterior rebranduit Vivo!. [...]
Prețurile locuințelor cresc în marile orașe, dar tranzacțiile scad în majoritatea județelor potrivit HotNews.ro , care citează analiza Storia pe baza datelor ANCPI, piața imobiliară din martie 2026 arată un dezechilibru clar între scumpiri și activitatea de vânzare, pe fondul reducerii ofertei de locuințe noi și al incertitudinilor economice. Bucureștiul conduce creșterile de preț (+22%), dar înregistrează și o scădere peste medie a tranzacțiilor (-13,4%), în timp ce în multe județe declinul vânzărilor este și mai accentuat, de până la -33%. Evoluția detaliată pe județe și orașe: București prețuri: +22% (2.402 euro/mp medie) tranzacții: -13,4% vechi vs. noi: 2.653 vs. 2.099 euro/mp Brașov tranzacții: +4,4% (una dintre puținele creșteri) prețuri: +7% noi / +8% vechi (≈2.364 vs. 2.342 euro/mp) Cluj (Cluj-Napoca) tranzacții: -7,8% prețuri: +6% noi (3.279 euro/mp) / +7% vechi (3.275 euro/mp) Constanța tranzacții: -33,4% prețuri: +5% noi (2.097 euro/mp) / +8% vechi (2.115 euro/mp) Dolj (Craiova) tranzacții: -25,9% prețuri: +12% noi (2.098 euro/mp) / +15% vechi (2.088 euro/mp) Iași tranzacții: -3% prețuri: +11% noi (1.916 euro/mp) / +5% vechi (1.992 euro/mp) Bihor (Oradea) tranzacții: -29,2% prețuri: +8% noi (1.996 euro/mp) / +7% vechi (1.822 euro/mp) Sibiu tranzacții: +6,5% prețuri: +7% noi (1.959 euro/mp) / +7% vechi (1.971 euro/mp) Timiș (Timișoara) tranzacții: -25% prețuri: +16% noi (2.056 euro/mp) / +10% vechi (1.954 euro/mp) Factorii care explică evoluția: eliminarea TVA redus de 9% și creșterea TVA la 21%; inflația anuală de aproximativ 10%; scăderea stocului de locuințe noi; creșterea ofertei de locuințe vechi (≈20%); incertitudini economice și presiuni externe, inclusiv conflictul din Orientul Mijlociu. Declarațiile OLX Group indică o schimbare de comportament: interesul există, dar mulți cumpărători amână deciziile, ceea ce duce la mai puține tranzacții chiar în contextul unor prețuri în creștere. Concluzia este că piața nu se răcește prin prețuri, ci prin volum , semn al unei perioade de așteptare în care cumpărătorii devin mai prudenți, iar oferta dezechilibrată menține presiunea pe costuri. [...]
Proiectul de 330 de milioane de euro de pe platforma Sanex a rămas fără dezvoltator , după ce terenul de 18 hectare al fostei fabrici a reintrat integral în posesia grupului austriac Lasselsberger, potrivit Economica.net , care citează Media9 . Lasselsberger pregătește reluarea procedurilor de urbanism și a schimbat echipa de proiectare, noua documentație urmând să fie realizată de Arhimar. Până acum, dezvoltatorul Prime Kapital avea în plan un proiect de amploare, estimat la 330 de milioane de euro, cu un centru comercial de 130.000 mp, alături de blocuri de locuințe cu 12 etaje și clădiri de birouri. Procesul de avizare a rămas însă blocat, iar în toamna lui 2025 primarul Clujului, Emil Boc, a avut un mesaj public dur la adresa dezvoltatorului: „Dacă nu înțelege, nu are ce căuta în Cluj”. Conform Actual de Cluj, oficialii Primăriei și cei din zona de urbanism s-au declarat nemulțumiți de modul în care dezvoltatorii au înțeles cerințele formulate la ultima ședință, dar și de o nouă ofertă privind dotările publice propuse pentru oraș. Potrivit surselor Media9 citate de Economica.net, una dintre variantele luate în calcul de Lasselsberger este avizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) și, ulterior, vânzarea proiectului către un alt dezvoltator. În acest scenariu, proprietarul terenului ar încerca să deblocheze partea de reglementare urbanistică înainte de a transfera investiția. Contextul de piață ridică, totuși, întrebări despre oportunitatea unui nou mall în zonă. Iulius și Atterbury au anunțat că au început construcția proiectului Rivus, care ar urma să livreze 142.000 mp de spații de retail, iar 70% din suprafață ar fi deja închiriată, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
