Peste 94% dintre români dețineau în 2024 propria locuință, arată cele mai recente date Eurostat publicate de Economedia. România își menține astfel poziția de lider în Uniunea Europeană în privința procentului populației care locuiește în locuințe proprietate personală, deși indicatorul a înregistrat o scădere ușoară față de anii anteriori.
În timp ce media europeană a proprietarilor de locuințe este de 68%, România depășește semnificativ această cifră, înregistrând 94,3%. În 2020, acest procent era chiar mai mare, depășind 96%. Chiar și în scădere, țara noastră rămâne de departe în fruntea clasamentului, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%).
Cum arată distribuția proprietății în UE:
Un caz aparte este Germania, singurul stat UE în care majoritatea locuitorilor (53%) trăiesc în locuințe închiriate. Urmează Austria și Danemarca, cu ponderi ridicate de chiriași.
Tipul locuinței – case sau apartamente?
La nivel european, 51% din populație locuiește într-o casă, iar 48% într-un apartament. Irlanda conduce detașat cu 90% dintre locuitori trăind în case, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%). În schimb, în Spania și Letonia predomină locuirea la bloc: 65% respectiv 64% trăiesc în apartamente.
Suprafața disponibilă și aglomerarea locuinței
România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește numărul de camere disponibile per persoană, cu o medie de doar 1,1 camere, la egalitate cu Slovacia. Spre comparație, Malta are cea mai mare medie, cu 2,2 camere per persoană.
Dar cea mai îngrijorătoare statistică o reprezintă suprapopularea locuințelor. România este, din nou, pe primul loc negativ în UE, cu 41% dintre cetățeni locuind în condiții de aglomerare. La polul opus se află Cipru, cu doar 2%.
Ce înseamnă o locuință aglomerată? Conform metodologiei Eurostat, este considerată aglomerată o locuință în care numărul camerelor este insuficient față de dimensiunea și structura gospodăriei – de exemplu, lipsa unei camere separate pentru fiecare cuplu sau adult.
Această combinație între o rată mare de proprietari și un spațiu insuficient per persoană reflectă o trăsătură specifică României: locuirea în gospodării extinse, în care mai multe generații trăiesc sub același acoperiș, în spații mai reduse decât în alte țări europene.
Deși deținerea unei locuințe oferă o anumită stabilitate economică și emoțională, raportul evidențiază clar că proprietatea nu garantează și un nivel ridicat al calității locuirii. Astfel, România rămâne o țară a proprietarilor, dar și a spațiilor mici și aglomerate, într-un context în care calitatea vieții este din ce în ce mai atent analizată la nivel european.
