Știri
Tag: mediul urban
Știri despre „mediul urban”
Cluj: autorizațiile de construire au scăzut cu 10% în 2025 - semnal pentru oferta rezidențială
Numărul autorizațiilor de construire din Cluj a scăzut cu 10% în 2025 , potrivit Economedia , care citează date statistice publicate recent și preluate de la ActualdeCluj.ro. În total, în 2025 au fost eliberate 1.284 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale la nivelul județului, cu 128 mai puține decât în 2024. Scăderea vine într-un județ considerat a avea cea mai scumpă piață imobiliară din România, cu reședința la Cluj-Napoca. Dinamicile diferă însă între urban și rural. Reducerea numărului de autorizații s-a concentrat în mediul rural, unde au fost cu 197 mai puține autorizații față de anul anterior. În mediul urban, în schimb, s-a înregistrat o creștere, de 69 de autorizații, față de 2024, conform acelorași date. Sursa informațiilor este cercetarea statistică lunară „Autorizații de construire eliberate pentru clădiri” (ACC), o colectare exhaustivă care vizează instituțiile administrației publice locale, respectiv Consiliul Județean și consiliile locale, notează ActualdeCluj.ro . [...]
Românii nu mai beau „de necaz”, ci de bucurie – 79% leagă alcoolul de emoții pozitive
Aproape 40% dintre românii din mediul urban nu mai consumă deloc alcool, iar 76% dintre cei care beau declară că au avut perioade de abstinență voluntară , arată un studiu recent realizat de Bookingham în colaborare cu Punch Club. Rezultatele contrazic percepția comună asupra consumului de alcool în România și indică o tendință clară spre moderație și autonomie în alegerile personale. Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 493 de respondenți din mediul urban, în decembrie 2025, și reflectă schimbări profunde în comportamentele sociale legate de consumul de alcool. Fenomenul abstinenței nu mai este perceput ca o ciudățenie socială – 45% dintre respondenți consideră normal ca cineva să aleagă să nu bea, iar doar 10% dintre consumatori mai invocă presiunea socială drept motiv pentru consum. În același timp, doar 3% dintre cei care beau declară că o fac frecvent în exces, iar 89% spun că se opresc la maximum trei băuturi per sesiune. Datele arată o cultură în schimbare, în care moderația devine o alegere conștientă, iar consumul se mută din spațiul public în cel privat – 66% dintre participanți preferă să bea acasă, iar doar 17% în cluburi. Tendințele în funcție de gen și vârstă sunt și ele relevante: majoritatea celor care nu au consumat niciodată alcool sunt femei (67%), în timp ce majoritatea celor care au renunțat după o perioadă de consum sunt bărbați (62%). Motivele invocate pentru renunțarea la alcool includ gustul neplăcut (36%), grija pentru sănătate (33%) și starea neplăcută de după consum (20%). De asemenea, în rândul femeilor, siguranța personală este un motiv frecvent pentru evitarea consumului în spații aglomerate sau necunoscute. Contextul social în care este considerată abstinența ca fiind „ciudată” persistă în special în cazul evenimentelor festive: 40% dintre participanți cred că este nepotrivit să nu consumi alcool la o nuntă, 25% la un botez și 20% la sărbători religioase. Cu toate acestea, consumul motivat de supărare este în scădere, 79% dintre respondenți spunând că beau mai degrabă în momente de fericire decât în cele de tristețe – o inversare semnificativă a paradigmei tradiționale. Iată o sinteză a celor mai relevante rezultate: Indicator Procent Nu consumă deloc alcool 38% Au avut perioade de abstinență 76% Nu consideră ciudată abstinența 45% Beau din presiune socială 10% Nu beau în exces niciodată 74% Consumul mediu (maxim 3 băuturi/sesiune) 89% Preferă să consume acasă 66% Beau mai mult în momente fericite 79% Studiul conturează o cultură urbană în care consumul de alcool nu mai este impus de normele sociale sau automatismul ieșirilor în oraș. Alegerea de a nu consuma sau de a bea puțin devine o expresie a controlului personal și a unui stil de viață mai conștient, în care individul își asumă deciziile fără teamă de judecată. Deși tradițiile și ocaziile festive mai păstrează unele presiuni sociale, datele sugerează o redefinire profundă a relației românilor urbani cu alcoolul. [...]
