Știri
Știri din categoria Imobiliare
Piața chiriilor s-a răcit în aprilie, cu scăderi lunare în majoritatea orașelor, iar datele sugerează o flexibilitate mai mare a proprietarilor și chiriași mai atenți la buget, potrivit unei analize citate de Economedia. În termeni de dinamică, Storia indică o scădere de 1,9% față de martie și un avans de aproximativ 1% de la un an la altul.
Cele mai mari ajustări lunare au fost raportate în București (Sectorul 2 și Sectorul 5, ambele -7%), urmate de Iași (-6%) și Arad (-5%). Brașov și Sectorul 4 au consemnat scăderi de 4%. Oradea a fost singurul oraș dintre cele analizate unde chiriile au crescut față de luna anterioară (+5%), în timp ce în piețe precum Cluj-Napoca, Constanța sau Craiova prețurile ar fi rămas stabile.
Raportat la aprilie 2025, evoluția este descrisă ca fiind, în general, stabilă, cu variații reduse în majoritatea orașelor. Creșteri anuale apar în Timișoara (+8%) și în Sectorul 1 din București (+3%), în timp ce scăderi sunt menționate în Iași (-3%), Constanța (-2%) și Craiova (-1%).
Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare), pune diferențele și în context metodologic: indicatorii oficiali (precum cei ai Institutului Național de Statistică) includ toate tipurile de chirii din economie, în timp ce datele Storia reflectă prețurile din ofertele de pe platformă, unde apar „stagnări și ajustări punctuale”.
„Scăderile observate în mai multe piețe locale, alături de numărul ridicat de orașe în care prețurile au rămas stabile, sugerează o schimbare în comportamentul chiriașilor, care devin mai atenți la buget, dar și o flexibilitate mai mare din partea proprietarilor în stabilirea prețurilor.”
În aprilie 2026, utilizatorii Storia au vizualizat cu 6% mai multe anunțuri imobiliare față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe vizualizări au fost în București, Cluj-Napoca, Brașov, Iași și Timișoara.
Ca structură a interesului:
În aprilie 2026, prețul mediu de închiriere în București a fost de aproximativ 609 euro (aprox. 3.050 lei), în scădere cu 2,7% față de luna anterioară. Sectorul 1 rămâne cel mai scump, cu un preț mediu de aproximativ 806 euro (aprox. 4.030 lei), urmat de Sectorul 2 (669 euro, aprox. 3.345 lei). La polul opus, Sectorul 6 are cele mai reduse prețuri medii, de aproximativ 484 euro (aprox. 2.420 lei).
Pe tipuri de locuințe, în București:
În categoria orașelor cu chirii mai reduse, analiza menționează Arad, Oradea, Craiova, Sibiu și Iași, cu niveluri care diferă în funcție de tipul locuinței și cu ajustări lunare/anuale punctuale (de exemplu, creșteri pe segmentul garsonierelor în Arad, respectiv scăderi la Sibiu).
În zona piețelor scumpe, Cluj-Napoca rămâne printre cele mai costisitoare, iar Constanța și Brașov sunt prezentate cu niveluri ridicate și evoluții mixte pe segmente (garsoniere, două camere, trei camere). Timișoara apare cu o dinamică anuală pozitivă, dar cu scăderi lunare pe segmentul apartamentelor cu două camere.
Pentru chiriași, mesajul principal al lunii aprilie este că presiunea pe preț pare să se fi redus pe termen scurt în multe orașe, însă stabilitatea anuală indică o piață care nu se corectează amplu, ci mai degrabă se ajustează local și pe segmente.
Recomandate
O platformă care agregă peste 100 de proiecte și 1.400 de proprietăți poate schimba modul de vânzare în rezidențialul din nordul Bucureștiului , prin comprimarea căutării și a selecției într-un singur flux digital, cu recomandări automate și acces direct din aplicație, potrivit Profit . North Bucharest Investments a lansat platforma northbucharest.ro și aplicația mobilă „ North Bucharest – Real Estate ”, disponibilă în App Store și Google Play, într-un demers pe care compania îl leagă de „digitalizarea reală” a pieței rezidențiale din București. Din perspectiva operațională, miza este concentrarea ofertei și a instrumentelor de filtrare într-un „ecosistem” unic: proiectul reunește peste 100 de dezvoltări rezidențiale și mai mult de 1.400 de proprietăți disponibile, cu accent pe apartamente și locuințe finalizate, „gata de mutare”. Oferta acoperă tipologii de la studiouri și apartamente la duplexuri, penthouse-uri și vile. Ce aduce nou în procesul de căutare Platforma include funcționalități care urmăresc să reducă timpul de selecție și să crească relevanța ofertelor afișate, prin automatizare și interacțiune directă în aplicație: integrarea inteligenței artificiale pentru recomandări în timp real, în funcție de preferințe și comportamentul de căutare; căutare interactivă pe hartă; acces la oferte direct din aplicație; notificări și alerte în timp real; funcția „Property Tinder”, un sistem de „swipe” pentru trierea rapidă a opțiunilor (descrierea funcției este prezentată în articol, însă textul furnizat este trunchiat și nu include toate detaliile). De ce contează pentru piață Publicația notează că lansarea vine pe fondul schimbării comportamentului cumpărătorilor, care nu mai caută doar listări, ci „experiențe smart”, acces rapid la informație și instrumente care să simplifice decizia. În acest context, agregarea unui volum mare de locuințe finalizate într-o singură interfață poate crește presiunea pe jucătorii tradiționali (agenții, portaluri de anunțuri) să își îmbunătățească instrumentele digitale și modul de prezentare a stocului. Articolul nu oferă date despre modelul de monetizare, comisioane, venituri sau ținte comerciale, astfel că impactul economic direct nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
Hercesa mută investițiile premium spre centru, cu un proiect de 30 mil. euro (aprox. 150 mil. lei) în Sectorul 3 , într-un pariu care poate testa dacă cererea pentru locuințe high-end din București se poate extinde dincolo de polul consacrat din nord. Potrivit Ziarul Financiar , dezvoltatorul spaniol va lansa la finalul acestui an al treilea proiect rezidențial din Capitală: o dezvoltare cu 24 de unități în zona Mircea Vodă, Sectorul 3. Miza este una de repoziționare a ofertei premium către zona centrală, într-o piață în care, în ultimii ani, proiectele high-end și de lux s-au concentrat aproape exclusiv în nord. Directorul general al Hercesa International, Alejandro Solano , spune că există cerere pentru proiecte premium și în centru, motiv pentru care compania țintește un segment „mai exclusivist”. Cum va fi finanțat proiectul Schema de finanțare urmează modelul „clasic” al grupului, conform aceleiași surse: 35–40% capital propriu restul, finanțare bancară În acest context, Solano afirmă că Hercesa are relații bune cu băncile din România, dar atrage atenția că nu toate finanțează proiecte imobiliare și că „acest lucru ar trebui să se schimbe”. Context: Hercesa în București și ponderea României în grup Hercesa este prezentă în România din 2004, când a intrat pe piață prin achiziția clădirii Hotelului Cișmigiu, redeschis în 2012 după o renovare amplă. În prezent, compania mai construiește în București: Vivenda Residencias (Sectorul 2) : proiect început înainte de criza din 2008, aflat în ultimele două faze; peste 1.000 de apartamente livrate dintr-un total de peste 1.300 de unități . Stellaris Residencias (Sectorul 6) , lângă stadionul Steaua: se construiește faza a treia; prima fază a fost livrată , iar a doua urmează să fie predată în acest an . România reprezintă circa 15% din afacerile grupului Hercesa , fiind a doua piață ca pondere după Spania, potrivit Ziarul Financiar. Ce presiuni vede dezvoltatorul: fiscalitate, costuri și urbanism Solano indică doi factori care temperează optimismul pe termen scurt: Măsurile fiscale introduse anul trecut , care au afectat încrederea și capacitatea de cheltuială a consumatorilor; el apreciază însă că piața ar fi depășit deja partea cea mai dificilă a impactului. Tensiuni pe lanțul de aprovizionare cu materiale de construcții , pe fondul conflictului din Iran, care ar alimenta creșterea costurilor de construcție și, implicit, riscul unor prețuri mai mari la proiectele viitoare, cu întrebarea dacă piața le poate absorbi. Pe zona de reglementare, executivul critică lipsa de predictibilitate în urbanismul bucureștean și durata aprobării planurilor urbanistice, despre care spune că poate bloca investițiile. „Avem nevoie de certitudine privind planurile urbanistice şi de termene clare pentru aprobarea acestora. Cunosc dezvoltatori care încearcă de şase ani să aprobe un plan urbanistic. Nu ar trebui să se întâmple. Termenele ar trebui să fie sub un an.“ În paralel, Solano menționează că pietonalizarea Căii Victoriei și extinderea acesteia spre zona Cișmigiu „face orașul mai viu”, invocând efecte similare observate la Madrid. Grupul Hercesa este prezent în mai multe țări, inclusiv Spania, Bulgaria, Portugalia, Mexic, Andorra, Panama și Cehia. [...]
Piața imobiliară a încetinit în aprilie , cu 48.135 de imobile vândute la nivel național, cu 5.240 mai puține decât în martie, potrivit datelor ANCPI citate de Economedia . Față de aprilie 2025, scăderea este de 1.776 de tranzacții. Cele mai multe tranzacții au fost înregistrate în București (8.024), Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține vânzări au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-a tranzacționat cel mai mult în orașele reședință de județ În reședințele de județ, cele mai active piețe au fost Brașov (1.024 tranzacții), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține tranzacții au fost înregistrate în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). Semnal mixt: mai puține vânzări, dar mai multe ipoteci și operațiuni pe „bunuri viitoare” Pe lângă scăderea numărului de vânzări, datele ANCPI indică două evoluții care pot conta pentru dinamica finanțării și a proiectelor în dezvoltare: 804 operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare , în creștere cu 405 față de luna precedentă, pe fondul aplicării Legii nr. 207/2025 , care vizează creșterea transparenței în tranzacțiile pentru locuințe în curs de dezvoltare. Cele mai multe astfel de operațiuni au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). 28.081 de ipoteci la nivel național, în creștere cu 1.957 față de aprilie 2025. Cele mai multe au fost în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman, Gorj și Sălaj. Terenuri agricole: județele cu cele mai multe vânzări Pe segmentul terenurilor agricole, cele mai multe vânzări au fost consemnate în Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
Vânzările de imobile au scăzut în aprilie cu 5.240 față de martie , până la 48.135 de tranzacții la nivel național, potrivit datelor ANCPI citate de news.ro . Față de aprilie 2025, numărul tranzacțiilor este mai mic cu 1.776, semnalând o temperare a activității pe piața rezidențială și de terenuri. Bucureștiul a avut cele mai multe vânzări de imobile în aprilie (8.024), urmat de Ilfov (3.272) și Constanța (2.670). La polul opus, cele mai puține tranzacții au fost raportate în Teleorman (34), Covasna (304) și Călărași (313). Unde s-au concentrat tranzacțiile în orașe La nivelul reședințelor de județ, cele mai multe tranzacții imobiliare au fost înregistrate în Brașov (1.024), Constanța (925) și Iași (826). Cele mai puține au fost în Alexandria (15), Slatina (39) și Giurgiu (40). „Bunuri viitoare”: creștere a înscrierilor pe noul cadru legal ANCPI mai arată că în aprilie au fost înregistrate 804 operațiuni de înscriere și recepție a „bunurilor viitoare” (proprietăți care urmează să fie construite), cu 405 mai multe decât în luna precedentă. Instituția precizează că aceste operațiuni rezultă din înscrieri făcute în baza Legii nr. 207/2025, care urmărește creșterea transparenței și a siguranței juridice pentru promisiunile de vânzare-cumpărare la locuințe în construcție. Cele mai multe cereri de acest tip au fost în București (166), Ilfov (128) și Timiș (108). Ipotecile au crescut față de anul trecut Numărul ipotecilor la nivel național a fost de 28.081, cu 1.957 mai mare față de aprilie 2025. Cele mai multe ipoteci au fost înregistrate în București (4.569), Ilfov (3.615) și Timiș (1.293), iar cele mai puține în Teleorman (47), Gorj (79) și Sălaj (96). Terenurile agricole: cele mai multe vânzări în Buzău, Constanța și Dolj În aprilie 2026, cele mai multe terenuri agricole vândute au fost în județele Buzău (713), Constanța (702) și Dolj (680). [...]
Raiffeisen își monetizează sediul central din București și trece pe modelul „sale & leaseback” (vânzare cu rămânere în chirie), o mișcare care poate elibera capital din imobiliare fără să afecteze operațiunile curente, potrivit Profit . Grupul financiar a decis să vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, lângă turnul Sky Tower , în zona de afaceri Pipera, București. Banca ar urma să rămână chiriaș în clădire, conform informațiilor obținute de publicație. Ce activ vinde Raiffeisen și de ce contează Clădirea FCC (denumită anterior Floreasca Office) a devenit sediul central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care include Sky Tower și Promenada Mall. Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower. FCC are o suprafață de 17.130 metri pătrați, structurată pe 7 etaje. În clădire sunt amenajate circa 1.500 de posturi de lucru, potrivit calculelor Profit, realizate pe baza suprafeței medii alocate per angajat de marile corporații din București. Context de proprietate: cum a ajuns clădirea în grup Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Raiffeisen Property Holding International (RPHI) , o subsidiară a grupului financiar Raiffeisen. În materialul citat nu sunt menționate prețul tranzacției, potențialul cumpărător sau calendarul vânzării. [...]
NEPI Rockcastle crește componenta de locuințe în extinderea Mega Mall , prin modificarea autorizației de construire astfel încât proiectul să includă mai multe spații rezidențiale în detrimentul celor comerciale, potrivit Profit . Schimbarea mută centrul de greutate al investiției către apartamente, într-unul dintre cele mai valoroase active ale companiei din România. Planul vizează extinderea centrului comercial Mega Mall cu noi magazine și construirea a două clădiri de 11, respectiv 23 de etaje, în care ar urma să fie amenajate circa 250 de apartamente, conform informațiilor obținute de publicație. Proiectul este descris ca fiind „în curs de modificare” a autorizației primite anul trecut. Ce se schimbă în proiect Elementul-cheie este reconfigurarea mixului funcțional: ponderea rezidențială ar urma să crească „cu aproape 40%”, în timp ce componenta de retail (magazine) este redusă, potrivit sursei. În practică, asta înseamnă că extinderea Mega Mall nu mai este doar o investiție în suprafețe comerciale, ci devine și un proiect de locuințe amplasate deasupra zonei de extindere. Amplasament și terenuri Mega Mall este construit pe un teren de peste 7 hectare, unde a funcționat anterior fabrica Electroapartaj. Terenul a fost cumpărat de austriecii de la Real4You pentru 60 milioane de euro (aprox. 306 milioane lei), sumă încasată de fondurile New Century Holdings (NCH), administrate în România de Siminel Andrei, arată Profit. În prezent, NEPI Rockcastle mai deține lângă Mega Mall un teren învecinat de 3.457 mp, pe care intenționează să construiască extensia mallului și două intrări pentru locatarii clădirilor rezidențiale ce ar urma să fie realizate deasupra, conform aceleiași surse. De ce contează Rebalansarea către rezidențial indică o repoziționare a proiectului: pe lângă venituri din chirii de retail, dezvoltarea ar putea miza mai mult pe valorificarea locuințelor (prin vânzare sau exploatare, detaliu care nu este precizat în material). Pentru piață, mesajul este că un investitor major în centre comerciale își ajustează proiectul într-o zonă cu trafic ridicat, pentru a integra mai multă funcțiune rezidențială. Ce urmează depinde de aprobarea modificărilor la autorizația de construire; Profit notează că procesul este în derulare, fără a indica un termen de finalizare. [...]
