Știri
Știri din categoria Imobiliare
Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 un sprijin de creditare, dar cu un plafon de garantare de 500 milioane lei, într-un moment în care scăderea ofertei și creșterea prețurilor pun presiune pe accesul la locuințe, potrivit Economica, care citează un proiect al Ministerului Finanțelor.
Documentul arată că menținerea programului este justificată de „contextul actual al pieței imobiliare”, unde cererea crește constant, iar oferta este limitată, ceea ce face mai dificilă cumpărarea unei locuințe pentru o parte importantă a populației, mai ales pentru cei care nu se încadrează ușor în condițiile standard de creditare. Ministerul invocă și condițiile de finanțare considerate favorabile, inclusiv disponibilitatea produselor cu dobândă fixă și creșterea refinanțărilor.
Plafonul propus pentru 2026 este de 500 milioane lei, iar Ministerul Finanțelor spune că nivelul are la bază o așteptare de „relativă stabilitate” a pieței imobiliare și a creditelor ipotecare în 2026, precum și cererea potențialilor beneficiari.
În paralel, cadrul mai larg al garanțiilor guvernamentale este mult mai mare: Legea nr. 42/2026 a aprobat un plafon de 25 miliarde de lei pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor, și de către unitățile administrativ-teritoriale.
Proiectul descrie un „context tensionat” în trimestrul IV 2025 – trimestrul I 2026, cu:
În acest cadru, proiectul susține că programul devine „un instrument indispensabil” pentru sprijinirea accesului la achiziția unei locuințe, prin condiții de finanțare „avantajoase și predictibile”.
Nota de fundamentare citează o analiză Imobiliare.ro Finance, bazată pe împrumuturile intermediate în trimestrul al III-lea 2025 de peste 250 de brokeri activi din rețea. Conform acesteia, valorile medii ale creditelor și ratele lunare au fost:
Documentul citat interpretează această evoluție ca un acces „mai ușor și mai avantajos” la finanțare în principalele orașe, cu potențial de stimulare a pieței și de facilitare a accesului la proprietate.
„Noua Casă” este continuatorul „Prima casă”. De la lansarea programului în 2009 și până la finalul lunii februarie 2026, au fost acordate 334.304 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 31,72 miliarde lei, potrivit proiectului citat.
Recomandate
Piața rezidențială încetinește, dar prețurile rămân susținute de oferta mică , în condițiile în care tranzacțiile cu locuințe au scăzut cu circa 9% în primele șase luni din 2026, fără semnele unei corecții majore, potrivit Newsweek , care citează un raport Colliers. Scăderea vine după câțiva ani de creștere puternică și este pusă pe seama unui mix de factori: inflație ridicată, credite mai scumpe și presiune pe bugetele gospodăriilor. În acest context, cumpărătorii devin mai atenți la preț, la costul total al locuirii (cheltuieli după achiziție, precum energie și întreținere) și la calitatea proiectelor, în timp ce oferta de locuințe noi rămâne limitată, arată analiza. Tranzacțiile se mișcă diferit de la un oraș la altul Diferențele între marile centre urbane se adâncesc, iar dinamica nu este uniformă: Cluj-Napoca: tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 16% în primele șase luni; Iași: minus circa 11%; Timișoara: creștere de aproximativ 3%; București: după un început de an mai slab, a încheiat semestrul cu doar aproximativ 2% mai puține tranzacții față de aceeași perioadă din 2025. Raportul indică faptul că accesibilitatea, nivelul prețurilor și oferta disponibilă cântăresc tot mai mult în decizia de cumpărare, iar piața „se mișcă diferit de la un oraș la altul”. Oferta nouă rămâne o constrângere, chiar dacă șantierele sunt active Pe partea de ofertă, 2025 a adus la nivel național aproximativ 59.000 de locuințe livrate, cel mai scăzut nivel din 2017 până în prezent, iar pe termen scurt nu este așteptată o creștere semnificativă. În București apar însă semnale mai bune pentru anii următori: suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. În același timp, la nivel național, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproximativ 9–10% în primul semestru și cu circa 15% în iunie față de iunie 2025, iar București-Ilfov este menționată ca singura regiune care a mers constant în sens opus. Autorizațiile nu se transformă imediat în locuințe finalizate, dar oferă un indiciu despre cum ar putea evolua oferta în următorii doi până la cinci ani, notează autorii raportului. În paralel, volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a crescut cu aproximativ 16% în primele cinci luni ale anului, cel mai rapid ritm dintre principalele segmente ale construcțiilor, ceea ce indică o activitate intensă, cu efect întârziat în livrări. Costurile și finanțarea: presiune pe dezvoltatori, prudență la cumpărători Costurile de construcție rămân o problemă: prețurile unor materiale au revenit pe creștere în 2026, unele apropiindu-se de niveluri record, iar mecanismul european de taxare a carbonului pentru materialele importate poate adăuga presiune suplimentară. În acest context, dezvoltatorii își ajustează calendarul și planifică proiectele pe cicluri mai lungi. Pe partea de finanțare, aproximativ 58% dintre achizițiile de locuințe sunt realizate prin credit ipotecar, o pondere similară cu cea de anul trecut, semn că piața s-a adaptat parțial la dobânzile ridicate. Programul garantat de stat continuă să susțină segmentul mai accesibil, cu un plafon de garantare de 500 de milioane de lei în 2026 și o dobândă limitată la IRCC plus două puncte procentuale. Accesibilitatea nu s-a îmbunătățit semnificativ: prețurile locuințelor au crescut, în general, mai lent decât inflația, dar și salariile au avut o evoluție similară, astfel că raportul dintre venituri și costul locuinței nu s-a schimbat suficient pentru a face achiziția „semnificativ mai ușoară”, fără să se deterioreze însă într-atât încât să forțeze o corecție amplă, potrivit specialiștilor. De ce nu se vede o ieftinire generalizată Oferta redusă continuă să susțină prețurile. La mijlocul verii, prețurile cerute în București erau cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut, cu o evoluție similară la nivel național. Creșterile lunare s-au temperat, iar piața devine mai „fragmentată”: apar negocieri punctuale, discounturi și pachete comerciale mai generoase acolo unde proiectele nu sunt suficient de bine poziționate. În ceea ce privește preferințele, locuințele noi, bine amplasate, cu acces bun la transport și infrastructură, dezvoltate de companii cu reputație solidă și cu eficiență energetică mai bună au performat mai bine. În schimb, locuințele vechi, mai ales în blocuri nereabilitate termic, sunt dezavantajate de facturi mai mari la energie și costuri de întreținere mai ridicate. Ce poate influența următoarele luni: TVA, blocaje administrative și dobânzi Colliers anticipează că iulie ar putea apărea ca o lună mai activă în statisticile finale, pe fondul grabei unor cumpărători de a închide achiziții eligibile pentru cota redusă de TVA. Totuși, indisponibilitatea sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , începând cu 14 iulie, după un atac cibernetic, a afectat derularea operațiunilor necesare finalizării tranzacțiilor. Termenul pentru livrarea locuințelor cu TVA redusă de 9% a fost prelungit de la 31 iulie la 30 septembrie 2026, ceea ce poate distribui finalizările pe o perioadă mai lungă și poate reduce caracterul excepțional al unui vârf de tranzacții în iulie. Pe termen mai lung, perspectiva unei reveniri mai puternice a creditării s-a îndepărtat față de începutul anului: cu inflația încă aproape de două cifre la jumătatea lui 2026, Banca Națională este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% până în 2027, ceea ce amână ieftinirea finanțării și o revenire mai vizibilă a tranzacțiilor susținute de credit. În paralel, Colliers estimează o scădere de aproximativ 0,7% a PIB-ului în 2026, după ce la începutul anului anticipa o creștere de aproape 1%. În același timp, raportul indică faptul că cererea pe termen mediu rămâne susținută de nevoia reală de locuințe, pe fondul supraaglomerării ridicate și al necesarului de locuințe noi în marile orașe, în timp ce oferta redusă și dificultățile de autorizare pot continua să țină prețurile sus pentru proiectele bine amplasate. [...]
Programul „Noua Casă ” ar putea reduce avansul la 5% pentru tinerii sub 35 de ani și la credite peste 70.000 de euro , o schimbare care ar micșora semnificativ suma necesară la intrarea în credit și ar putea influența cererea pe piața rezidențială din marile orașe, potrivit Economedia , care citează informații transmise de Mediafax. În forma actuală, programul prevede avans minim de 5% pentru finanțări de până la 70.000 de euro (aprox. 350.000 lei) și de 15% pentru credite între 70.001 și 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei). Proiectul de lege aflat în Parlament propune ca beneficiarii care nu au împlinit 35 de ani la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare să poată opta pentru avans de 5% și în intervalul 70.001–140.000 de euro. De ce contează: avansul, nu rata, e bariera principală Inițiatorii proiectului argumentează că accesul la locuințe a devenit mai dificil pe fondul reducerii ofertei cu aproximativ 18%, al creșterii prețurilor cu peste 15% și al majorării TVA și a altor taxe. În acest context, în marile orașe valoarea medie a creditelor ipotecare ar fi depășit deja echivalentul a 70.000 de euro, astfel încât pragul de avans de 15% „nu mai reprezintă o situație de excepție, ci una tipică”, potrivit autorilor. Documentul citat susține că problema majoră pentru tineri este suma necesară pentru avansul inițial. Pentru o locuință de 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei), un avans de 15% înseamnă aproximativ 21.000 de euro (aprox. 105.000 lei), față de aproximativ 7.000 de euro (aprox. 35.000 lei) la un avans de 5%. Diferența de circa 14.000 de euro (aprox. 70.000 lei) este descrisă drept „granița dintre a accesa și a nu accesa o locuință proprie”. Context: credite medii ridicate în marile orașe În expunerea de motive sunt menționate valori medii ale creditelor ipotecare care arată presiunea din piețele urbane mari: Cluj-Napoca: 462.179 lei Iași: 435.405 lei București: 432.395 lei Constanța: 422.621 lei Timișoara: 383.245 lei Brașov: 378.125 lei Inițiatorii mai invocă faptul că salariile ar fi continuat să crească (aprox. 10% în București și 11% la nivel național în decembrie 2024 față de anul anterior), ceea ce ar indica o capacitate de rambursare mai bună, însă economisirea avansului rămâne dificilă. Ce urmează în Parlament Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. În procedura parlamentară sunt așteptate punctul de vedere al Guvernului și avizele BNR, Consiliului Concurenței și Consiliului Fiscal, înainte de dezbaterea în Senat, prima Cameră sesizată. Inițiativa este susținută de parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR și AUR, precum și de reprezentanți ai minorităților naționale. [...]
Creșterea chiriilor și scăderea dobânzilor fixe au împins cumpărarea în fața închirierii în marile orașe, într-o piață în care valoarea apartamentelor vândute a urcat cu peste 30% în ultimii trei ani, potrivit Economedia , care citează o analiză realizată de platforma financiară OferteBancare.ro (preluată de Agerpres). Analiza susține că persoanele care au cumpărat în urmă cu trei ani prin credit ipotecar cu dobândă fixă au beneficiat simultan de aprecierea locuinței și de stabilitatea ratei lunare, în timp ce chiriile au crescut. Economistul Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, estimează că „nu vom avea o scădere mai mare de 10% a prețurilor imobilelor de aici înainte”, mizând pe menținerea trendului de creștere, pe fondul cererii pentru locuințe „de calitate” și al ofertei limitate de locuințe moderne în zonele căutate. Chiriile au urcat, iar ratele au rămas competitive În marile orașe, chiriile pentru un apartament cu două camere au crescut cu 50–100 euro pe lună față de acum trei ani și au ajuns la 440–600 euro, potrivit datelor analizate. În paralel, dobânzile fixe mai mici au schimbat comparația rată–chirie: analiza indică un credit ipotecar cu dobândă fixă de circa 4,95% în primii trei ani, iar pentru un împrumut de 300.000 lei rata ar fi de circa 1.600 lei/lună, față de 1.780 lei în 2023. În exemplul dat, cine a cumpărat în 2023 un apartament vechi de 50 mp în București ar plăti „azi” o rată de circa 392 euro, cu peste 200 euro sub chiria cerută acum în piață. Prețurile locuințelor: creșteri pe vechi și nou, cu ecart mare între orașe Pe segmentul vânzărilor, prețurile apartamentelor (vechi și noi) au crescut, iar un apartament nou de 50 mp ar fi ajuns să coste între 104.750 euro (aprox. 522.000 lei) și 175.000 euro (aprox. 872.000 lei), conform analizei citate. În același timp, analiza notează creșterea veniturilor: câștigul salarial mediu net a urcat de la 4.593 lei în septembrie 2023 la 5.688 lei în august 2026, adică aproape 24%. Context: România rămâne în zona „accesibilă” în comparațiile europene O cercetare Deloitte Property Index 2026 , citată în analiză, plasează România pe al patrulea cel mai mic preț mediu al locuințelor dintre țările analizate, la 1.917 euro/mp. Raportat la venituri, un apartament de 50 mp ar costa circa 87 de salarii nete medii, față de 97 în Spania, 101 în Germania și 112 în Polonia. Pe acest fundal, analiza argumentează că inflația a erodat economisirile, iar achiziția unei locuințe poate funcționa ca protecție a puterii de cumpărare, mai ales când este pentru uz personal și când diferența față de chirie rămâne semnificativă. [...]
România riscă să rateze finanțările UE pentru locuire accesibilă dacă rămâne blocată în iluzia că proprietatea rezolvă problema locuirii, arată o analiză Economedia . Deși 94% dintre români trăiesc în gospodării care dețin locuința, peste 40% din populație locuiește în condiții de supraaglomerare, un semnal că piața are un deficit de calitate, distribuție și accesibilitate, nu doar de „număr de proprietari”. Criza locuirii a fost discutată pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul Romania Affordable Housing Summit, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia, cu participarea autorităților, instituțiilor europene, băncilor, dezvoltatorilor și experților. Miza, potrivit analizei, este transformarea statisticilor și a fondurilor europene într-o politică publică funcțională. UE pune bani și reguli pe masă, iar România are o fereastră rară În 2026, Comisia Europeană a introdus locuințele accesibile într-un cadru european explicit, prin noul Affordable Housing Act , care propune un sistem comun de identificare a zonelor aflate sub presiune locativă și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți. Pe lângă recomandări, Comisia a revizuit regulile privind ajutorul de stat, pentru a facilita sprijinirea investițiilor în locuințe accesibile și pentru a crea mai mult spațiu de combinare a resurselor publice cu finanțarea privată. La nivel de finanțare, Grupul Băncii Europene de Investiții și-a majorat în 2026 finanțarea vizată pentru locuințe accesibile și sustenabile la 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei), investițiile putând fi combinate cu fonduri europene, garanții, împrumuturi, capital și instrumente prin bănci și instituții naționale. Separat, Comisia Europeană estimează că, la nivelul UE, ar fi nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual peste volumul actual al construcțiilor, cu investiții de circa 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 miliarde lei). Paradoxul românesc: proprietari mulți, locuire precară Datele citate în analiză arată că, în 2024, România era pe primul loc în UE la ponderea populației care trăiește într-o gospodărie proprietară (aproximativ 94%). În același an, 40,7% din populație trăia în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% media Uniunii Europene. Concluzia centrală: faptul că o familie deține o locuință nu înseamnă automat că aceasta este suficient de mare, modernă, bine amplasată sau potrivită nevoilor. Analiza insistă că „proprietatea” nu este sinonimă cu accesul la o locuire de calitate. În plus, România are și un volum mare de locuințe neocupate: la recensământul din 2021, aproximativ un sfert din locuințe erau neocupate, potrivit Raportului Institutului pentru Orașe Vizionare, citat de Economedia. Imaginea rezultată este a unei piețe fragmentate: în marile centre urbane și zonele metropolitane cererea e împinsă de locuri de muncă și migrație internă, în timp ce alte zone se confruntă cu depopulare și locuințe rămase fără utilizare. Analiza mai notează o diferență relevantă în supraaglomerare: în 2024, rata era de 35,6% în rândul cetățenilor români și de 61,6% în cazul cetățenilor din afara UE aflați în România, ceea ce leagă problema locuirii de venituri, integrare socială și mobilitatea forței de muncă. Ce înseamnă „locuire accesibilă” în practică și ce ar urma În concluziile summitului, citate în analiză, locuirea este descrisă ca un fenomen mai complex decât existența unui „acoperiș”, iar creșterea fondului locativ, în lipsa condițiilor decente la prețuri sustenabile (mai ales pentru familiile tinere), nu rezolvă singură problema. Textul face distincția între: locuințe sociale , aflate în răspunderea statului; locuințe accesibile , care depind de un efort combinat al actorilor publici și privați. Accesibilitatea este definită mai larg decât prețul: include suportabilitatea finanțării (ponderea costurilor în bugetul gospodăriei), distanțele până la servicii (educație, sănătate, divertisment) și integrarea noilor locuințe în comunități. În final, analiza susține că România are ocazia să construiască un program național de locuire accesibilă conectat la instrumentele europene, dar acesta ar necesita consens politic, coordonare între nivelurile administrației, capital privat și obiective sociale explicite, iar credibilitatea ar fi dată de proiecte livrate și rezultate, nu doar de strategii. [...]
Dedeman contestă în instanță despăgubirea de expropriere, un semnal despre riscul litigiilor în marile proiecte rutiere , după ce compania controlată de frații Dragoș și Adrian Pavăl a dat în judecată statul pentru suma stabilită la exproprierea unui teren din județul Iași, potrivit Profit . Miza este un teren de 133 mp din satul Uricani, comuna Miroslava, aflat pe traseul investiției publice „Varianta de ocolire a municipiului Iași – Etapa I – Varianta Sud – trafic greu”, proiect aflat la stadiul de documentație. Pentru această suprafață, statul a stabilit o despăgubire de 671 lei, adică 5 lei/mp. Ce reclamă Dedeman și ce cere instanței În cererea de chemare în judecată, Dedeman susține că hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii (Hotărârea nr. 183/29.09.2020, emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania ar fi aflat despre existența ei abia în 2026, când a solicitat documentul de la cartea funciară. „Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, se arată în acțiunea Dedeman citată de Profit. Pe lângă cuantumul despăgubirii, compania invocă și efectele exproprierii parțiale asupra restului proprietății, cerând o expertiză care să evalueze dacă terenul rămas a suferit o depreciere și, dacă da, în ce cuantum. În acțiune sunt enumerate criterii precum accesul, frontul stradal, forma parcelei, posibilitatea de construire, utilitățile și destinația urbanistică. Primul termen de judecată la Judecătoria Iași nu a fost fixat, conform informațiilor din articol. Context: diferența dintre grila de expropriere și prețul de piață Profit citează un expert imobiliar (via news.ro) care afirmă că terenurile din zona Uricani se vând, pe piața liberă, de la „câteva zeci de euro” și pot depăși 100 de euro, în funcție de poziționare și acces. Același expert arată că, în cazul exproprierilor, statul nu plătește la prețul pieței și menționează că ar exista și alte litigii pe rol. Totodată, expertul citat susține că argumentul privind scăderea valorii terenului rămas „nu stă în picioare” și că, dimpotrivă, odată cu realizarea centurii, valoarea ar putea crește. Separat, Profit notează că terenul de 133 mp a fost extras dintr-o suprafață mai mare, de 3,5 hectare, aflată în proprietatea fraților Pavăl. Publicația menționează că, potrivit wikipress.ro, în instanță se solicită pentru cei 133 mp despăgubiri de 173.000 lei (aprox. 250 euro/mp). De ce contează: potențial de blocaj și costuri suplimentare în proiecte publice Cazul indică un risc recurent pentru proiectele de infrastructură: contestarea despăgubirilor și a procedurilor de comunicare poate genera întârzieri, costuri administrative și presiune pentru reevaluări, mai ales când există discrepanțe mari între sumele stabilite la expropriere și așteptările proprietarilor. În același timp, proiectul de ocolire a Iașiului are o miză regională: varianta de ocolire Iași Est ar urma să asigure conexiunea cu viitoarea secțiune a A8 (Târgu Neamț – Iași – Ungheni) și cu rețeaua rutieră națională existentă. Profit mai arată că procesul de expropriere pentru varianta de ocolire a vizat 40,9 hectare de la 362 de proprietari, iar valoarea despăgubirilor a ajuns la 2,2 milioane de lei. [...]
Ion Țiriac pregătește integrarea unui hotel de 4 stele într-un proiect sportiv de circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) , potrivit HotNews , care citează documente analizate de Profit.ro. Hotelul ar urma să aibă 136 de unități de cazare și să fie inclus în complexul sportiv pe care omul de afaceri îl dezvoltă în Otopeni . Din investiția totală, evaluată la circa 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) , a fost inaugurată recent sala de gimnastică „Nadia Comăneci” , conform aceleiași surse. De ce contează Includerea unui hotel într-un complex sportiv indică o extindere a modelului de business dincolo de infrastructura sportivă propriu-zisă, către componenta de ospitalitate (cazare), cu potențial de a susține utilizarea complexului prin evenimente, cantonamente și competiții. Ce se știe din documentele invocate clasificare vizată: hotel de 4 stele capacitate: 136 de unități de cazare amplasare: în cadrul complexului din Otopeni investiție totală a proiectului: circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) etapă deja realizată: inaugurarea sălii de gimnastică „Nadia Comăneci” HotNews indică faptul că informațiile provin dintr-o analiză de documente realizată de Profit.ro, fără a oferi în extras detalii suplimentare despre calendarul construcției sau termene de finalizare. [...]
