Știri
Știri din categoria Imobiliare

Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „Noua Casă”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei, o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit.
Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”.
În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate:
În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat.
Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare.
Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul.
Recomandate

Programul „Noua Casă” rămâne în 2026 o opțiune cu avans mic, dar cu costuri mai mari la dobândă din cauza formulei cu dobândă variabilă, într-un context în care creditele ipotecare standard cu dobândă fixă pot fi mai ieftine, potrivit Wall-Street . Ministerul Finanțelor a anunțat continuarea programului și în acest an, iar plafonul de garantare a fost stabilit la 500 de milioane de lei, la fel ca în 2025. Ghidul pentru ediția 2026 nu era publicat la momentul articolului, astfel că reperele de aplicare rămân cele din edițiile anterioare. De ce contează: dobânda variabilă poate face creditul mai scump decât alternativele „Noua Casă” este un credit ipotecar garantat parțial de stat: statul oferă băncilor garanții pentru o parte din împrumut, iar beneficiul direct pentru cumpărător este avansul mai mic față de un credit ipotecar obișnuit. În același timp, programul vine cu dobândă variabilă, calculată în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) plus o marjă fixă de circa 2%, iar durata maximă de creditare este de 30 de ani. În articol este citat Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, care spune că, la nivelurile actuale ale indicilor, costul dobânzii poate depăși semnificativ ofertele cu dobândă fixă din piață. Avansul minim și pragurile de preț Programul diferențiază condițiile în funcție de valoarea locuinței: Locuințe de până la 70.000 euro : avans minim obligatoriu 5% , procent maxim de garantare 50% . Exemplul din articol: la 70.000 euro, avansul este de aproximativ 3.500 euro. Locuințe între 70.001 euro și 140.000 euro (locuințe noi, inclusiv ANL, recepționate cu cel mult 5 ani înainte de solicitare): avans minim obligatoriu 15% , procent maxim de garantare 60% . Exemplul din articol: la 140.000 euro, avansul este 21.000 euro. Cine poate aplica: condiții de eligibilitate pe proprietăți Conform ghidului FNGCIMM invocat în articol, solicitantul trebuie să se încadreze într-una dintre situațiile: nu deține (singur sau împreună cu soțul/soția) nicio locuință, indiferent cum a fost dobândită; sau deține cel mult o locuință cu suprafață utilă sub 50 mp, care nu a fost achiziționată prin „Prima Casă”/„Noua Casă”. Programul nu are limită de vârstă și poate fi accesat individual sau împreună cu partenerul de viață, dacă sunt îndeplinite criteriile. În plus, beneficiarii trebuie să îndeplinească și condițiile de eligibilitate ale băncii. Ce tipuri de locuințe sunt eligibile Prin „Noua Casă” pot fi cumpărate, între altele: locuințe noi (inclusiv ANL) cu recepția lucrărilor făcută cu cel mult 5 ani înainte de solicitarea creditului; locuințe consolidate seismic, cu recepția lucrărilor de consolidare în ultimii 5 ani; și alte locuințe mai vechi de 5 ani (inclusiv locuințe noi recepționate mai demult sau consolidate). Context: programul continuă, dar interesul a scăzut Programul a început în 2009 (sub numele „Prima Casă”) și a devenit „Noua Casă” în 2021. Potrivit datelor citate, de la lansare și până la finalul lunii februarie 2026 au fost acordate peste 334.000 de garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de aproximativ 31,72 miliarde lei. În 2025, au fost acordate garanții de aproximativ 33 milioane lei. În paralel, articolul indică faptul că dobânzile fixe din piață pot porni de la 4,55% pentru un exemplu de proprietate de 70.000 euro, în timp ce IRCC este 5,58% în T2 2026, ceea ce reduce atractivitatea programului pentru o parte dintre potențialii cumpărători. [...]

Prețurile apartamentelor vechi cu trei camere din București au urcat la 138.692 de euro , iar în Aviației scumpirea lunară a ajuns la 9.000 de euro, potrivit Libertatea . Mișcarea indică o presiune în creștere pe costul de achiziție, într-o piață în care avansul anual rămâne ridicat. În medie, prețul cerut pentru un apartament vechi cu trei camere a crescut luna trecută cu 0,5% față de martie 2026, adică cu 769 de euro, până la 138.692 de euro (aprox. 693.000 lei). Datele sunt atribuite de Libertatea publicației Zf.ro. Pe parcursul ultimului an, creșterea a fost de 14,5%, echivalentul unei majorări de 17.538 de euro față de aprilie 2025. Totodată, ritmul anual a urcat în aprilie de la 13,8% în martie la 14,5%, după o „încetinire temporară” la începutul anului, mai arată aceeași sursă. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri într-o lună În interiorul orașului, variațiile au fost semnificative. Cele mai mari creșteri lunare menționate sunt: Aviației: +9.000 de euro Drumul Taberei: +7.000 de euro Berceni: +6.000 de euro Militari: +4.000 de euro Unde au scăzut prețurile În același interval, au existat și corecții în unele zone: Colentina: -6.000 de euro Iancului – Mihai Bravu: -6.000 de euro Titan: -5.000 de euro Context: accesibilitate sub presiune și inflație peste 10% Libertatea notează că, „chiar și cu aceste scăderi”, accesibilitatea locuințelor s-a deteriorat în ultimele 16 luni, deși rămâne comparabilă cu nivelurile din 2020 și 2021, în contextul unei inflații care depășește 10%. În plus, potrivit BNR, rata anuală a inflației „va crește și se va menține” în martie–iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele din prognoza din februarie 2026, care anticipa 9,8% în iunie. Pe partea de ofertă, articolul mai menționează că piața imobiliară „continuă să se extindă”, experții imobiliari vorbind despre o creștere de 18,5% față de 2025, iar Sectorul 3 rămâne lider la livrări, cu peste un sfert din totalul locuințelor livrate în ultimii patru ani. [...]

Raportul preț-venit a urcat la niveluri care fac cumpărarea unei locuințe nerealistă pentru veniturile locale în mai multe orașe europene, cu Lisabona și Split în frunte, unde sunt necesari aproape 19 ani de venituri pentru o achiziție, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews . Datele citate se bazează pe indicatorul „raport preț-venit”, una dintre cele mai folosite măsuri ale accesibilității: compară costul unei locuințe obișnuite cu venitul anual al unei gospodării medii și arată câți ani de câștiguri ar fi necesari pentru cumpărare. Cu cât raportul este mai mare, cu atât piața este mai inaccesibilă pentru cei plătiți la nivel local. De ce contează: pragul de „piață problematică” este depășit masiv Ca reper, un raport preț-venit de peste 10 indică deja o piață problematică pentru cumpărători, potrivit lui Mike Langen, economist senior pe piața locuințelor la ABN AMRO, citat de Euronews. Explicația ține de regulile standard de creditare ipotecară: costurile locuinței sunt, de regulă, limitate la aproximativ 30% din venitul gospodăriei, iar durata împrumuturilor este frecvent plafonată la 30 de ani. În acest context, Lisabona și Split, cu un raport de 18,7, sunt „aproape dublu” față de nivelul considerat deja problematic. Top 10 orașe europene cu cele mai inaccesibile locuințe (ani de venit necesari) Conform datelor Numbeo citate în analiză, clasamentul este: Lisabona, Portugalia – 18,7 ani Split, Croația – 18,7 ani Praga, Republica Cehă – 18,1 ani Milano, Italia – 18,1 ani Tirana, Albania – 18,1 ani Viena, Austria – 17,4 ani Belgrad, Serbia – 17,2 ani Paris, Franța – 17,0 ani Londra, Regatul Unit – 16,0 ani Brno, Republica Cehă – 15,8 ani Analiza notează și că, raportat la veniturile locale, o locuință este mai accesibilă în Paris și Londra decât în Lisabona, deși ambele rămân în topul piețelor cu accesibilitate scăzută. Context: „povestea de succes” a Portugaliei și presiunea din piața locuințelor Euronews descrie Portugalia ca fiind promovată ani la rând drept o destinație atractivă – cu soare, siguranță, turism în expansiune și calitate ridicată a vieții – însă cu o piață imobiliară „tensionată” în spatele acestei imagini. În Lisabona, costul unei locuințe a ajuns la aproximativ 18,7 ori venitul anual al unei gospodării tipice, potrivit celor mai recente date Numbeo. [...]

WDP pregătește vânzarea unui depozit logistic din România către utilizatorul final, într-o tranzacție de câteva zeci de milioane de euro , potrivit Profit . Miza economică este dublă: compania își marchează profitul printr-un preț peste evaluare, iar cumpărătorul își securizează capacitatea operațională prin trecerea de la chirie la proprietate. WDP, dezvoltator imobiliar cu acționar principal una dintre cele mai bogate familii din Belgia, a indicat că tranzacția din România ar urma să se închidă în trimestrul al treilea din 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor obișnuite. Ce vinde WDP și la ce evaluare Compania a anunțat vânzarea a două proprietăți logistice către utilizatori finali, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 61.000 metri pătrați, pentru circa 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei). Activele sunt în Țările de Jos (Duiven) și în România. Proprietatea din Duiven a fost vândută în mai 2026, pentru a facilita extinderea hubului european rutier al FedEx din vecinătate, o investiție anunțată de 46 de milioane de euro (aprox. 241 milioane lei). De ce contează: randament ridicat și preț peste „valoarea justă” Cele două tranzacții ar urma să aducă încasări totale de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei), cu o rată internă de rentabilitate (IRR) medie de peste 20% și un preț de vânzare cu 30% peste ultima valoare justă evaluată a activelor. În cazul activului din România, WDP indică și schimbarea de logică a utilizării: proprietatea va fi integrată în operațiunile cumpărătorului și folosită pentru susținerea activităților aflate în expansiune în regiune, ceea ce sugerează o cerere operațională solidă pentru spații logistice „built-to-suit” (adaptate nevoilor unui chiriaș/cumpărător). [...]

Prețurile apartamentelor noi pe litoral au trecut de 2.000 euro/mp util în Constanța , iar oferta rămâne limitată, ceea ce menține presiunea pe costurile de achiziție în plin sezon estival, potrivit Libertatea . În Constanța, apartamentele noi au „abia” depășit pragul de 2.000 euro/mp util, în timp ce în zona Mamaia–Năvodari se găsește mai multă ofertă, dar și la prețuri mai ridicate: 2.169 euro/mp util, în medie. Mesajul de fond este unul de piață: cererea sezonieră se întâlnește cu o ofertă descrisă ca fiind „destul de limitată”, ceea ce poate susține niveluri de preț peste pragul psihologic de 2.000 euro/mp. Tranzacții și investiții: semnale de apetit pentru proiecte premium în București Dincolo de litoral, materialul indică și mișcare în segmentul rezidențial premium din București. În Capitală au început lucrările pentru proiectul Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente. Investiția este estimată la 65 de milioane de euro (aprox. 325 milioane lei), iar finalizarea este indicată pentru 2028. Un element relevant pentru piață este că, înainte de punerea oficială a pietrei de temelie, s-au realizat deja tranzacții de peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei), ceea ce sugerează vânzări timpurii (pre-contractări) într-un proiect aflat la început de execuție. Volumul tranzacțiilor și livrările de locuințe: București-Ilfov domină Pe piața tranzacțiilor, în București s-au vândut „luna trecută” circa 9.600 de imobile, cu cele mai multe tranzacții în Sectorul 1, urmat de Sectorul 3 (cu „mai bine de 2.000” de apartamente, case și terenuri vândute). Datele sunt atribuite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar Sectorul 5 este menționat drept cel mai slab din top. La nivel național, peste 11.800 de locuințe au fost finalizate în România în primele trei luni ale anului, conform INS, cele mai multe în București și județul Ilfov, urmate de regiunea de vest (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara). De ce contează pentru cumpărători și investitori În ansamblu, datele din material conturează două tendințe cu impact economic: pe litoral, pragul de 2.000 euro/mp util devine un nou reper pentru apartamentele noi, într-un context de ofertă limitată, iar în București continuă investițiile în proiecte premium, susținute de tranzacții încă din faze incipiente. [...]

Un proces colectiv deschis de 80 de rezidenți din sudul Texasului împotriva SpaceX ridică riscuri de costuri și constrângeri de reglementare pentru operațiunile Starbase , într-un moment în care compania tocmai a intrat pe bursă, potrivit The Next Web . Reclamanții susțin că lansările repetate de rachete le-au produs avarii structurale locuințelor și cer despăgubiri pentru case care, în unele cazuri, ar valora mai puțin decât reparațiile necesare. Acțiunea în instanță acuză SpaceX de neglijență, neglijență gravă și încălcare a proprietății (trespass), invocând cadrul legal din SUA cunoscut ca Commercial Space Launch Act din 1984 . Ce reclamă localnicii: avarii după testele Starship Procesul susține că pagubele ar fi fost provocate de 11 zboruri de test Starship, desfășurate între aprilie 2023 și octombrie 2025. Printre efectele invocate se numără unde de șoc, vibrații și suprapresiune, care ar fi dus la: fisuri în pereți; geamuri sparte; acoperișuri avariate; fundații afectate. Localitățile menționate includ Port Isabel, Laguna Vista și South Padre Island. Unul dintre reclamanți i-a arătat agenției Reuters locuința sa din Port Isabel, la mai puțin de șase mile (aprox. 9,7 km) de Starbase. Potrivit relatării, ușile nu se mai închid, dulapurile nu mai sunt aliniate, iar podeaua s-a deformat după ce o conductă de apă a cedat în timpul unei lansări. Persoana estimează reparații la fundație de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei), sumă despre care spune că depășește valoarea actuală a casei. „Ei vor să ajungă pe Marte. Dar ce se întâmplă cu noi, cei care suntem aici?” Miza imobiliară: costuri în creștere și presiune pe comunități Dincolo de daunele materiale, articolul indică și o presiune economică asupra pieței rezidențiale locale, pe fondul afluxului de bani asociați SpaceX. În Cameron County, costurile locuirii s-ar fi dublat: prețul mediu al unei case ar fi urcat de la 131.000 de dolari (aprox. 603.000 lei) în 2014 la peste 281.000 de dolari (aprox. 1,29 milioane lei) în 2026, potrivit Moneywise. Pentru comunitățile cu venituri mici și medii, combinația dintre avarii la locuințe și scumpirea pieței ar accentua riscul de „împingere” în afara zonei, în condițiile în care reparațiile pot deveni prohibitive raportat la valoarea proprietății. Componenta de reglementare: legea permite suspendarea lansărilor Commercial Space Launch Act oferă secretarului Transporturilor din SUA posibilitatea de a suspenda sau opri lansările dacă acestea sunt „dăunătoare pentru sănătatea și siguranța publică”, notează publicația. Până acum, nu ar fi fost luată o astfel de măsură. În același timp, articolul menționează că prospectul de listare (S-1) al SpaceX a inclus riscuri de reglementare, dar nu ar fi abordat în mod specific procesul colectiv sau acuzațiile privind daune structurale. De ce contează acum: procesul vine înainte și după listarea SpaceX Momentul este sensibil: procesul ar fi fost depus cu câteva săptămâni înaintea listării SpaceX, descrisă ca un IPO de 75 miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei), care a debutat vineri la o evaluare de 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.200 de miliarde lei), conform articolului. Reclamanții cer compensații pentru locuințe care, potrivit susținerilor lor, pot ajunge să coste mai mult de reparat decât valorează pe piață. Pentru piața imobiliară locală, disputa introduce o incertitudine dublă: pe de o parte, potențiale despăgubiri și litigii de durată; pe de altă parte, riscul ca autoritățile să impună condiții mai stricte sau limitări operaționale, cu efecte directe asupra ritmului lansărilor și asupra presiunii economice din zonă. [...]