Știri
Știri din categoria Imobiliare

Guvernul menține la 500 milioane lei plafonul „Noua Casă”, deși anul trecut s-au folosit doar 34 milioane lei, o diferență care indică o cerere mult sub nivelul finanțării puse la dispoziție și ridică semne de întrebare privind eficiența programului în forma actuală, potrivit Profit.
Decizia a fost luată în ședința de guvern din 4 mai 2026 și stabilește pentru acest an un plafon de 500 de milioane de lei pentru programul de credite ipotecare garantate „Noua Casă”.
În 2025, plafonul a fost tot de 500 de milioane de lei, însă, conform datelor citate, au fost acordate:
În total, utilizarea a fost de aproximativ 34,3 milioane lei, mult sub plafonul aprobat.
Menținerea aceluiași plafon, în condițiile unei absorbții foarte mici în anul anterior, sugerează că programul nu mai are tracțiunea din anii în care era un canal important de acces la creditare pentru cumpărătorii de locuințe. Practic, statul păstrează capacitatea de garantare, dar datele din 2025 arată că aceasta nu s-a transformat în volume relevante de finanțare.
Ce urmează nu reiese din informațiile disponibile: materialul nu detaliază motivele utilizării reduse și nici dacă vor fi ajustate condițiile programului pentru a crește interesul.
Recomandate

Programul „Noua Casă ” ar putea reduce avansul la 5% pentru tinerii sub 35 de ani și la credite peste 70.000 de euro , o schimbare care ar micșora semnificativ suma necesară la intrarea în credit și ar putea influența cererea pe piața rezidențială din marile orașe, potrivit Economedia , care citează informații transmise de Mediafax. În forma actuală, programul prevede avans minim de 5% pentru finanțări de până la 70.000 de euro (aprox. 350.000 lei) și de 15% pentru credite între 70.001 și 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei). Proiectul de lege aflat în Parlament propune ca beneficiarii care nu au împlinit 35 de ani la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare să poată opta pentru avans de 5% și în intervalul 70.001–140.000 de euro. De ce contează: avansul, nu rata, e bariera principală Inițiatorii proiectului argumentează că accesul la locuințe a devenit mai dificil pe fondul reducerii ofertei cu aproximativ 18%, al creșterii prețurilor cu peste 15% și al majorării TVA și a altor taxe. În acest context, în marile orașe valoarea medie a creditelor ipotecare ar fi depășit deja echivalentul a 70.000 de euro, astfel încât pragul de avans de 15% „nu mai reprezintă o situație de excepție, ci una tipică”, potrivit autorilor. Documentul citat susține că problema majoră pentru tineri este suma necesară pentru avansul inițial. Pentru o locuință de 140.000 de euro (aprox. 700.000 lei), un avans de 15% înseamnă aproximativ 21.000 de euro (aprox. 105.000 lei), față de aproximativ 7.000 de euro (aprox. 35.000 lei) la un avans de 5%. Diferența de circa 14.000 de euro (aprox. 70.000 lei) este descrisă drept „granița dintre a accesa și a nu accesa o locuință proprie”. Context: credite medii ridicate în marile orașe În expunerea de motive sunt menționate valori medii ale creditelor ipotecare care arată presiunea din piețele urbane mari: Cluj-Napoca: 462.179 lei Iași: 435.405 lei București: 432.395 lei Constanța: 422.621 lei Timișoara: 383.245 lei Brașov: 378.125 lei Inițiatorii mai invocă faptul că salariile ar fi continuat să crească (aprox. 10% în București și 11% la nivel național în decembrie 2024 față de anul anterior), ceea ce ar indica o capacitate de rambursare mai bună, însă economisirea avansului rămâne dificilă. Ce urmează în Parlament Proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ. În procedura parlamentară sunt așteptate punctul de vedere al Guvernului și avizele BNR, Consiliului Concurenței și Consiliului Fiscal, înainte de dezbaterea în Senat, prima Cameră sesizată. Inițiativa este susținută de parlamentari din PSD, PNL, USR, UDMR și AUR, precum și de reprezentanți ai minorităților naționale. [...]

Piața imobiliară din Viscri a ajuns la nivel de „Pipera” , pe fondul unei oferte foarte mici de proprietăți și al cererii venite inclusiv din zona turismului, potrivit Economica . În satul devenit cunoscut internațional și asociat cu regele Charles, anunțurile de vânzare apar rar, iar când apar, prețurile urcă la nivelul unei vile din nordul Bucureștiului. În acest context, cumpărătorii care intră pe piață nu urmăresc doar o locuință, ci și un activ cu potențial de monetizare: casele sunt transformate în pensiuni și folosite pentru a primi turiști, notează publicația. Două exemple de prețuri și proprietăți scoase la vânzare O proprietate „gata renovată”, Viscri 119, este listată la 490.000 de euro (aprox. 2,45 milioane lei) pe Sotheby’s International Realty România . Casa are șapte dormitoare , cinci băi și 488 mp interior, pe un teren de aproape 2.500 mp . Un element de atractivitate este vederea din curte către turnul medieval al bisericii fortificate din Viscri (secolul al XIII-lea). Proprietatea are și o autorizație valabilă până anul viitor pentru extinderea unei anexe. O a doua ofertă este la 255.000 de euro (aprox. 1,28 milioane lei) , într-un anunț pe Storia . Locuința este prezentată ca „gata de locuit”, cu patru camere , o baie și două bucătării (una de vară), având 190 mp suprafață utilă. Prețul este menționat ca negociabil, iar curtea depășește 2.500 mp . De ce contează Cazul Viscri arată cum, într-o piață cu ofertă limitată și notorietate internațională, casele vechi pot ajunge să fie evaluate ca proprietăți premium, iar componenta turistică devine un factor economic care susține prețurile. [...]

Apple își extinde din nou amprenta imobiliară în South Bay , după ce a convenit închirierea unei clădiri de birouri de 125.800 de picioare pătrate (aprox. 11.700 mp) în Sunnyvale, un semnal că cererea pentru spații de birouri începe să se reactiveze într-o piață care a ieșit treptat din vârful de neocupare. Informațiile sunt relatate de 9to5Mac . Clădirea vizată este la adresa 580 North Mary Avenue, Sunnyvale, iar tranzacția este descrisă drept prima mișcare imobiliară majoră raportată a Apple în zonă în 2026. Potrivit materialului, informația a fost semnalată inițial de The Mercury News , preluată prin AppleInsider. Ce spune tranzacția despre piața de birouri din South Bay În contextul închirierii, The Mercury News notează că activitatea de leasing pentru birouri în South Bay „începe să se intensifice din nou”, pe fondul îmbunătățirii ratelor de neocupare. Datele citate dintr-un raport Colliers indică: rata de neocupare a birourilor în South Bay: 14,1% în T2 2026 ; 14,8% în T4 2025 (octombrie–decembrie); 16,2% în T2 2025 . Colliers definește piața analizată ca Santa Clara County și Fremont , conform aceleiași surse. Context: un 2025 cu achiziții de peste 1 miliard de dolari Închirierea vine după un 2025 în care Apple a avut o ofensivă imobiliară în South Bay, cu cheltuieli de peste 1 miliard de dolari pentru extinderea amprentei, potrivit 9to5Mac . Publicația enumeră mai multe tranzacții din 2025, inclusiv: achiziția complexului Cupertino Gateway (trei clădiri) pentru 166,9 milioane dolari (aprox. 768 milioane lei); achiziția campusului Mathilda Commons (două clădiri) din Sunnyvale pentru 350 milioane dolari (aprox. 1,61 miliarde lei); un acord de 365 milioane dolari (aprox. 1,68 miliarde lei) pentru campusul vecin Mathilda Campus (patru clădiri); încă 216 milioane dolari (aprox. 994 milioane lei) pentru două clădiri de pe Stevens Creek Boulevard, Cupertino. În total, extinderea raportată pentru 2025 ar fi depășit 1,5 milioane de picioare pătrate (aprox. 139.000 mp) de spații de birouri și laboratoare. Și alți chiriași mari revin în Sunnyvale În același tablou de revenire a cererii, raportul menționează și Amazon, care ar fi convenit să închirieze 316.600 de picioare pătrate (aprox. 29.400 mp) de spații de birouri la 1000 Enterprise Way, tot în Sunnyvale. Pentru piața locală, mișcările Apple și Amazon sunt relevante nu doar ca volum, ci și ca semnal: companiile mari reîncep să blocheze suprafețe importante, într-un moment în care indicatorii de neocupare arată o ameliorare față de 2025. [...]

Creditorii Nordis Mamaia sunt puși să decidă dacă mai finanțează șantierul , într-un mecanism de insolvență care ar muta o parte din costurile reluării lucrărilor către promitenții cumpărători, potrivit Profit . În paralel, DIICOT a transmis că măsurile asigurătorii instituite pe imobile nu blochează, în sine, executarea lucrărilor, ceea ce deschide calea administrativă pentru obținerea autorizațiilor necesare. 439 de păgubiți care au achitat în total 162 de milioane de lei pentru apartamente „la malul mării” aflate încă la stadiul de promisiune sunt așteptați luni să voteze dacă sunt de acord cu continuarea lucrărilor la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune. Lor li se adaugă alți 62 de creditori, iar creanțele totale invocate ajung la 193,1 milioane de lei. Societatea vizată este Nordis Mamaia, una dintre cele cinci companii din grupul Nordis cercetate de DIICOT. Miza votului: reluarea lucrărilor, inclusiv prin bani suplimentari de la cumpărători Propunerea administratorului special CITR vizează continuarea activității Nordis Mamaia pentru finalizarea proiectului Nordis Dune – Bloc nr. 5, prin semnarea unui contract de antrepriză generală. În structura propusă: Maritimo Development SRL ar urma să fie antreprenor general; Proiect Unique SRL ar urma să fie proiectant; CITR ar urma să fie administrator special. Un punct central al convocării este aprobarea unei „finanțări intermediare” din partea promitenților cumpărători, care ar urma să acopere o parte din finanțarea necesară începerii și derulării contractului. Mecanismul descris presupune plata diferențelor de preț aferente promisiunilor de vânzare-cumpărare aflate în derulare și/sau actualizarea prețului. Condițiile invocate de păgubiți Păgubiții au formulat observații înaintea votului, inclusiv: contractul de antrepriză să fie semnat doar după aprobarea conținutului lui prin vot în adunarea creditorilor Nordis Mamaia; completarea, înainte de semnare, a procentelor de plată „cash/dare în plată” (darea în plată este stingerea unei datorii prin transferul unui bun); prezentarea de către administratorul judiciar a unui punct de vedere privind taxele și impozitele pe parcursul mecanismului propus (inclusiv TVA și eventuale obligații fiscale generate de majorările de preț; în text este menționată și o estimare generică de 200.000 de euro pentru impozite pe proprietate); prioritate la restituirea sumelor pentru cei care achită rate. DIICOT: sechestrul vizează „acte de dispoziție”, nu lucrările În martie 2026, administratorul judiciar a cerut DIICOT acordul necesar pentru continuarea demersurilor de obținere a autorizației de construire. Conform raportului administratorului judiciar publicat la 22 septembrie 2026, DIICOT a comunicat că măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor Nordis Mamaia vizează actele de dispoziție (de exemplu, vânzarea), nu actele de administrare sau conservare. În aceeași logică, executarea lucrărilor de construcții este considerată act de administrare, astfel încât existența sechestrului nu ar fi, prin ea însăși, un impediment pentru emiterea autorizațiilor de construire de către autoritatea competentă. Context penal și insolvență: ancheta se extinde, procedura continuă În 2025, procurorii au descris existența unui grup infracțional organizat care ar fi încasat, în perioada 2019–2024, peste 957.000.000 de lei (peste 195 milioane euro) de la clienți, ca avansuri pentru promisiuni de vânzare-cumpărare neonorate, informație atribuită de Profit publicației News.ro. CITR susține că extinderea urmăririi penale din august, cu 50 de noi plângeri penale formulate de 109 persoane vătămate, „nu schimbă dinamica” procedurii de insolvență. Directorul general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, a indicat că sechestrul pe active rămâne în vigoare și că o eventuală condamnare a entității juridice ar putea influența modul în care se direcționează sumele obținute din procedură. Într-un comunicat DIICOT din 25 august, citat în material, prejudiciul suplimentar este indicat ca fiind de peste 42.000.000 de lei, 14.000.000 de euro și 17.000 de dolari, iar separat este menționată și o plângere a unei societăți comerciale cu un prejudiciu reclamat de aproximativ 7.000.000 de lei. În perioada imediat următoare, decizia creditorilor privind blocul nr. 5 devine esențială pentru calendarul de reluare a șantierului și pentru felul în care se împarte nota de plată între masa credală și promitenții cumpărători. [...]

Casele din lemn cu masă termică mare pot reduce dependența de încălzire continuă , arată o prezentare despre cabanele vechi scandinave citată de Mediafax , într-un context în care locuințele moderne, chiar bine izolate, se pot răci rapid dacă se oprește curentul sau încălzirea. Ideea centrală este că „secretul” nu ține de a menține permanent sursa de căldură pornită, ci de capacitatea construcției de a stoca și elibera treptat energia termică, ca o „baterie termică”. Potrivit materialului, eficiența venea din combinația dintre elemente constructive grele (pereți și podele groase), etanșare bună și sobe masive din piatră sau zidărie care încălzeau structura, nu doar aerul. Ce arăta experimentul: modern vs. cabană din lemn Mediafax relatează despre un experiment care a comparat o casă prefabricată modernă, „foarte bine izolată”, cu o cabană medievală din lemn reconstruită. Ambele au fost încălzite la aproximativ 20°C, apoi încălzirea a fost oprită în timp ce afară erau circa -22°C. Rezultatul descris în articol: casa modernă s-a apropiat de punctul de îngheț în doar câteva ore, în timp ce cabana din lemn a rămas peste zero timp de aproape trei zile. De ce rețineau căldura cabanele vechi Materialul enumeră trei explicații principale: lemnul gros stoca căldura și o elibera treptat; etanșarea era foarte bună, îmbinările fiind acoperite cu mușchi și argilă pentru a limita pătrunderea aerului rece; sobele mari din piatră sau zidărie erau încălzite puternic pentru scurt timp, apoi cedau căldură treptat timp de 12–18 ore. În plus, amenajarea interioară conta: camere mai mici și tavane mai joase, ceea ce reducea energia necesară încălzirii. Articolul mai menționează podele groase izolate suplimentar cu rumeguș și case ridicate pe stâlpi de piatră, pentru a reduce contactul cu solul rece și apariția „ punților termice ” (zone prin care se pierde mai ușor căldura). Ce s-a schimbat în construcțiile moderne și de ce contează Potrivit textului, dezvoltarea surselor de energie mai ieftine și a tehnologiilor de construcție a împins piața spre structuri ușoare (lemn, vată de sticlă, bariere de vapori, sisteme cu aer forțat), care se ridică mai rapid și mai ieftin, dar au o masă termică mai redusă. Consecința operațională: locuințele moderne depind mai mult de funcționarea continuă a încălzirii și a electricității, iar chiar și o casă care respectă formal standardele de izolare poate pierde căldura repede în cazul unei pene de curent sau al unei defecțiuni. Ce principii pot fi preluate azi Mediafax notează că unele soluții tradiționale pot fi aplicate și în construcțiile actuale, inclusiv folosirea mai largă a lemnului masiv sau a pietrei în interior, etanșarea de înaltă calitate a îmbinărilor și testarea riguroasă a etanșeității la aer. Sunt menționate și opțiuni de proiectare precum încălzirea prin pereți sau podele și compartimentări mai compacte, cu mai puține spații foarte mari și tavane mai joase. [...]

Ferrero intră într-o achiziție de circa 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) pentru un proiect industrial din Timișoara , o mișcare care poate debloca rapid o capacitate de producție într-un parc logistic nou, după ce spațiile au rămas neocupate în urma retragerii Ericsson, potrivit Profit . Proiectul vizat a fost finalizat în 2024 de dezvoltatorul WDP și are o suprafață de 36.400 metri pătrați, împărțită în patru hale industriale și spații de birouri, în sud-vestul Timișoarei, zona Șag. Halele au fost concepute la cererea grupului suedez Ericsson, care intenționa să își consolideze aici operațiunile de producție din Timișoara, însă compania a renunțat la proces, iar spațiile au rămas goale, conform sursei citate. Tranzacția, evaluată la circa 30 de milioane de euro, este descrisă drept prima tranzacție majoră din 2026 pe segmentul industrial al pieței imobiliare. În același sector, piața mai așteaptă finalizarea vânzării P3 Bucharest A1 , la un preț indicat de sursă drept record, de circa 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei). Ce înseamnă operațional: o intrare mai rapidă în producție Achiziția proiectului WDP este prezentată ca reflectând intenția Ferrero de a dezvolta o unitate industrială în România, mizând pe poziția strategică a țării și pe disponibilitatea forței de muncă. Pe plan local, activitatea de producție ar urma să se deruleze printr-o companie nouă, Ferrero Romania Industrial, înregistrată în luna mai a acestui an, potrivit informațiilor publicate. Contactați pentru detalii despre tranzacție, reprezentanții WDP nu au răspuns până la publicarea articolului, mai notează sursa. Context: cumpărătorul și vânzătorul Ferrero este unul dintre cei mai mari producători de dulciuri la nivel global, cu branduri precum Kinder, Nutella, Ferrero Rocher, Raffaello și Tic Tac, prezent în peste 50 de țări, cu 41 de fabrici și peste 50.000 de angajați. În România, filiala de vânzări Ferrero Romania a raportat anul trecut afaceri de 1,9 miliarde lei, în creștere cu 23% față de 2024, și un profit net de aproape 20 de milioane de lei, cu 120 de angajați, conform datelor citate. Vânzătorul, WDP, este al doilea cel mai mare proprietar de spații industrial-logistice din România și are un portofoliu local evaluat la peste 1,6 miliarde de euro, cu peste 2 milioane de metri pătrați închiriabili, răspândiți în peste 80 de locații. Compania indică și o cotă de piață estimată la 25%. Tendință în piață: producția câștigă teren în industrial Tranzacția vine într-un moment în care spațiile de producție au o pondere tot mai mare în piața industrială și logistică. Un raport Colliers citat de Profit arată că aproximativ 28% din tranzacțiile de închiriere anunțate public în prima jumătate din 2026 au vizat spații de producție, aproape dublu față de anul trecut și peste media obișnuită de 10–15%. În același timp, tranzacțiile publice au totalizat aproximativ 340.000 de metri pătrați, cu circa 20% sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, dar cu 47% peste media perioadei 2017–2019, potrivit aceluiași raport. „Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers. Dacă achiziția se finalizează, mutarea Ferrero ar transforma un proiect construit pentru un chiriaș industrial mare, dar rămas neocupat, într-un activ folosit pentru producție, într-unul dintre cele mai active hub-uri industriale din vestul țării. [...]