Știri
Știri din categoria Imobiliare
În 2025, 68% dintre europeni locuiau în locuințe proprietate personală, însă discrepanțele între țări, orașe și mediul rural rămân semnificative, arată publicația Eurostat – Housing in Europe 2025, care analizează situația locuirii în Uniunea Europeană din perspectiva calității, costurilor și sustenabilității. România înregistrează cea mai mare pondere a populației care deține locuința în care trăiește (94%), în timp ce Germania rămâne singurul stat unde majoritatea populației (53%) preferă să închirieze.
51% dintre europeni trăiesc într-o casă, iar 48% într-un apartament. În zonele rurale, ponderea celor care locuiesc în case urcă la 83%, în timp ce în orașe 73% stau la bloc. România, deși are un grad mare de proprietate, are printre cele mai mici suprafețe locuibile pe persoană: doar 1,1 camere, în contrast cu Malta (2,2 camere). La nivelul UE, media este de 1,7 camere per persoană și 2,3 persoane per gospodărie.
17% dintre cetățenii UE trăiesc în locuințe supraaglomerate, cele mai mari procente fiind în România (41%) și Letonia (39%). Pe de altă parte, 33% locuiesc în case subutilizate, fenomen asociat frecvent cu îmbătrânirea populației. Aproximativ 9% nu își pot încălzi corespunzător locuințele — procent care urcă la 19% în Grecia și Bulgaria, dar scade sub 3% în Finlanda și Slovenia.
Aproape 6% dintre europenii care au căutat o locuință în ultimii 5 ani s-au simțit discriminați, cu vârfuri în Spania și Slovenia (9%). Riscul de discriminare este dublu în cazul persoanelor expuse sărăciei. În Cipru, diferența este de 15 puncte procentuale între categoriile sociale.
Locuințele contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, media fiind de 607 kg per capita în 2023. Luxemburg și Belgia conduc clasamentul poluatorilor, în timp ce Suedia și Malta înregistrează cele mai mici emisii.
Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 53% la nivelul UE, în timp ce chiriile s-au majorat cu 25%. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri la prețurile de construcție: +137%. În medie, europenii cheltuiesc 19% din venitul disponibil pentru locuință, dar procentul ajunge la 36% în Grecia și 26% în Danemarca. Persoanele aflate sub pragul sărăciei alocă în medie 37% din venit doar pentru costuri locative. De asemenea, 9% din populație este în urmă cu plata facturilor sau a ratelor, cu vârfuri dramatice în Grecia (43%) și România (15%).
În 2024, sectorul construcțiilor a reprezentat 5,5% din valoarea adăugată brută la nivelul UE, dar în România acest procent a fost de 8,8%. Numărul locuințelor pentru care s-au emis autorizații de construcție a ajuns la 1,5 milioane în 2024, cu Polonia și Franța în frunte. Doar 3% din terenul UE este folosit pentru rezidențial, deși în orașe precum Bremen și Bruxelles procentul depășește 30%.
Publicația Eurostat oferă o imagine complexă și nuanțată a locuirii în Europa, subliniind inegalitățile și provocările care țin de accesibilitate, calitate și sustenabilitate. Datele sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii locuirii în UE și pentru formularea de politici publice adaptate realităților locale.
Recomandate
Michelin pregătește o relocare majoră a sediului său central din București , mișcare care poate deveni cea mai mare tranzacție de închiriere a anului pe piața locală de birouri, potrivit Profit . Compania analizează o ofertă din zona Pipera , într-o clădire deținută de fondul ungar Adventum. Relocarea ar avea o miză operațională semnificativă: sediul din București are peste 900 de angajați și funcționează ca hub regional, de unde Michelin coordonează activitatea grupului în alte 21 de țări, conform informațiilor publicate. De ce contează pentru piața de birouri O eventuală mutare a unui chiriaș de talia Michelin, cu un volum mare de personal, poate influența direct dinamica cererii în București, în special în zona de nord (Pipera), unde se concentrează o parte importantă a stocului de spații de birouri. În același timp, tranzacția ar consolida poziția proprietarului (Adventum) în competiția pentru chiriași mari, într-un segment în care deciziile se iau, de regulă, pe termen lung și cu investiții conexe (amenajări, reorganizări, logistică). Context: dimensiunea Michelin în România Profit notează că Michelin a depășit în România afaceri de un miliard de euro. În acest context, decizia privind sediul central din București este relevantă nu doar imobiliar, ci și ca indicator al modului în care grupul își calibrează prezența regională din România. Limitare: textul furnizat este trunchiat, astfel că nu apar în extras detalii despre suprafața vizată, durata contractului sau calendarul mutării; informațiile de mai sus reflectă strict elementele disponibile în sursa citată. [...]
SpaceXSI , afacerea de centre de date a lui Elon Musk , ar cumpăra 418 locuințe dintr-un cartier din Southaven (Colonial Hills) doar de la proprietari care renunță să participe la un proces colectiv , potrivit Tom's Hardware . Miza imobiliară este dublată de una juridică: achizițiile ar fi condiționate de neimplicarea în acțiunea în instanță legată de poluarea fonică produsă de turbinele pe gaz care alimentează infrastructura de calcul (GPU) a companiei. Informația este atribuită de publicație unei relatări din The Guardian , care susține că agenți imobiliari ar merge din ușă în ușă pentru a face oferte în numele companiei. Colonial Hills se află la circa o jumătate de milă (aprox. 0,8 km) de centrala electrică pe care compania ar urma să o folosească pentru a alimenta centrele de date din zonă. De ce contează pentru piața imobiliară locală Dacă raportarea se confirmă, vorbim despre o tentativă de achiziție la scară de cartier, cu potențial de a schimba rapid structura proprietății într-o zonă rezidențială. Condiționarea tranzacțiilor de renunțarea la participarea la un proces colectiv introduce, însă, un element de risc și presiune pentru proprietari: decizia de vânzare ar putea deveni inseparabilă de poziția lor într-un litigiu privind disconfortul de mediu (zgomot). Ce spune compania și autoritățile locale, potrivit relatării Tom’s Hardware notează că MZX, subsidiara SpaceXSI care operează situl Colossus II, ar fi transmis o scrisoare deschisă rezidenților din apropiere, în care afirmă că „are nevoie de proprietăți în scopuri de afaceri”. Primarul din Southaven, Darren Musselwhite, este citat cu explicația că locuințele ar urma să fie folosite pentru cazarea personalului SpaceXSI, pe măsură ce compania își extinde operațiunile. În același context, publicația mai relatează că Elon Musk ar sta în zonă patru nopți pe săptămână, într-o rulotă Airstream, pentru a supraveghea personal extinderea centrului de date necesar pentru Grok AI. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre prețuri, calendarul achizițiilor sau stadiul exact al procesului colectiv. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă tranzacțiile se materializează la scara indicată (418 proprietăți) și dacă litigiul privind poluarea fonică va influența ritmul extinderii operaționale și, implicit, presiunea pe piața rezidențială din proximitate. [...]
Creșterea chiriilor și scăderea dobânzilor fixe au împins cumpărarea în fața închirierii în marile orașe, într-o piață în care valoarea apartamentelor vândute a urcat cu peste 30% în ultimii trei ani, potrivit Economedia , care citează o analiză realizată de platforma financiară OferteBancare.ro (preluată de Agerpres). Analiza susține că persoanele care au cumpărat în urmă cu trei ani prin credit ipotecar cu dobândă fixă au beneficiat simultan de aprecierea locuinței și de stabilitatea ratei lunare, în timp ce chiriile au crescut. Economistul Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, estimează că „nu vom avea o scădere mai mare de 10% a prețurilor imobilelor de aici înainte”, mizând pe menținerea trendului de creștere, pe fondul cererii pentru locuințe „de calitate” și al ofertei limitate de locuințe moderne în zonele căutate. Chiriile au urcat, iar ratele au rămas competitive În marile orașe, chiriile pentru un apartament cu două camere au crescut cu 50–100 euro pe lună față de acum trei ani și au ajuns la 440–600 euro, potrivit datelor analizate. În paralel, dobânzile fixe mai mici au schimbat comparația rată–chirie: analiza indică un credit ipotecar cu dobândă fixă de circa 4,95% în primii trei ani, iar pentru un împrumut de 300.000 lei rata ar fi de circa 1.600 lei/lună, față de 1.780 lei în 2023. În exemplul dat, cine a cumpărat în 2023 un apartament vechi de 50 mp în București ar plăti „azi” o rată de circa 392 euro, cu peste 200 euro sub chiria cerută acum în piață. Prețurile locuințelor: creșteri pe vechi și nou, cu ecart mare între orașe Pe segmentul vânzărilor, prețurile apartamentelor (vechi și noi) au crescut, iar un apartament nou de 50 mp ar fi ajuns să coste între 104.750 euro (aprox. 522.000 lei) și 175.000 euro (aprox. 872.000 lei), conform analizei citate. În același timp, analiza notează creșterea veniturilor: câștigul salarial mediu net a urcat de la 4.593 lei în septembrie 2023 la 5.688 lei în august 2026, adică aproape 24%. Context: România rămâne în zona „accesibilă” în comparațiile europene O cercetare Deloitte Property Index 2026 , citată în analiză, plasează România pe al patrulea cel mai mic preț mediu al locuințelor dintre țările analizate, la 1.917 euro/mp. Raportat la venituri, un apartament de 50 mp ar costa circa 87 de salarii nete medii, față de 97 în Spania, 101 în Germania și 112 în Polonia. Pe acest fundal, analiza argumentează că inflația a erodat economisirile, iar achiziția unei locuințe poate funcționa ca protecție a puterii de cumpărare, mai ales când este pentru uz personal și când diferența față de chirie rămâne semnificativă. [...]
România riscă să rateze finanțările UE pentru locuire accesibilă dacă rămâne blocată în iluzia că proprietatea rezolvă problema locuirii, arată o analiză Economedia . Deși 94% dintre români trăiesc în gospodării care dețin locuința, peste 40% din populație locuiește în condiții de supraaglomerare, un semnal că piața are un deficit de calitate, distribuție și accesibilitate, nu doar de „număr de proprietari”. Criza locuirii a fost discutată pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul Romania Affordable Housing Summit, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia, cu participarea autorităților, instituțiilor europene, băncilor, dezvoltatorilor și experților. Miza, potrivit analizei, este transformarea statisticilor și a fondurilor europene într-o politică publică funcțională. UE pune bani și reguli pe masă, iar România are o fereastră rară În 2026, Comisia Europeană a introdus locuințele accesibile într-un cadru european explicit, prin noul Affordable Housing Act , care propune un sistem comun de identificare a zonelor aflate sub presiune locativă și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți. Pe lângă recomandări, Comisia a revizuit regulile privind ajutorul de stat, pentru a facilita sprijinirea investițiilor în locuințe accesibile și pentru a crea mai mult spațiu de combinare a resurselor publice cu finanțarea privată. La nivel de finanțare, Grupul Băncii Europene de Investiții și-a majorat în 2026 finanțarea vizată pentru locuințe accesibile și sustenabile la 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei), investițiile putând fi combinate cu fonduri europene, garanții, împrumuturi, capital și instrumente prin bănci și instituții naționale. Separat, Comisia Europeană estimează că, la nivelul UE, ar fi nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual peste volumul actual al construcțiilor, cu investiții de circa 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 miliarde lei). Paradoxul românesc: proprietari mulți, locuire precară Datele citate în analiză arată că, în 2024, România era pe primul loc în UE la ponderea populației care trăiește într-o gospodărie proprietară (aproximativ 94%). În același an, 40,7% din populație trăia în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% media Uniunii Europene. Concluzia centrală: faptul că o familie deține o locuință nu înseamnă automat că aceasta este suficient de mare, modernă, bine amplasată sau potrivită nevoilor. Analiza insistă că „proprietatea” nu este sinonimă cu accesul la o locuire de calitate. În plus, România are și un volum mare de locuințe neocupate: la recensământul din 2021, aproximativ un sfert din locuințe erau neocupate, potrivit Raportului Institutului pentru Orașe Vizionare, citat de Economedia. Imaginea rezultată este a unei piețe fragmentate: în marile centre urbane și zonele metropolitane cererea e împinsă de locuri de muncă și migrație internă, în timp ce alte zone se confruntă cu depopulare și locuințe rămase fără utilizare. Analiza mai notează o diferență relevantă în supraaglomerare: în 2024, rata era de 35,6% în rândul cetățenilor români și de 61,6% în cazul cetățenilor din afara UE aflați în România, ceea ce leagă problema locuirii de venituri, integrare socială și mobilitatea forței de muncă. Ce înseamnă „locuire accesibilă” în practică și ce ar urma În concluziile summitului, citate în analiză, locuirea este descrisă ca un fenomen mai complex decât existența unui „acoperiș”, iar creșterea fondului locativ, în lipsa condițiilor decente la prețuri sustenabile (mai ales pentru familiile tinere), nu rezolvă singură problema. Textul face distincția între: locuințe sociale , aflate în răspunderea statului; locuințe accesibile , care depind de un efort combinat al actorilor publici și privați. Accesibilitatea este definită mai larg decât prețul: include suportabilitatea finanțării (ponderea costurilor în bugetul gospodăriei), distanțele până la servicii (educație, sănătate, divertisment) și integrarea noilor locuințe în comunități. În final, analiza susține că România are ocazia să construiască un program național de locuire accesibilă conectat la instrumentele europene, dar acesta ar necesita consens politic, coordonare între nivelurile administrației, capital privat și obiective sociale explicite, iar credibilitatea ar fi dată de proiecte livrate și rezultate, nu doar de strategii. [...]
Dedeman contestă în instanță despăgubirea de expropriere, un semnal despre riscul litigiilor în marile proiecte rutiere , după ce compania controlată de frații Dragoș și Adrian Pavăl a dat în judecată statul pentru suma stabilită la exproprierea unui teren din județul Iași, potrivit Profit . Miza este un teren de 133 mp din satul Uricani, comuna Miroslava, aflat pe traseul investiției publice „Varianta de ocolire a municipiului Iași – Etapa I – Varianta Sud – trafic greu”, proiect aflat la stadiul de documentație. Pentru această suprafață, statul a stabilit o despăgubire de 671 lei, adică 5 lei/mp. Ce reclamă Dedeman și ce cere instanței În cererea de chemare în judecată, Dedeman susține că hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii (Hotărârea nr. 183/29.09.2020, emisă de Compania de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA) nu i-ar fi fost comunicată „în mod legal”, iar compania ar fi aflat despre existența ei abia în 2026, când a solicitat documentul de la cartea funciară. „Considerăm că această sumă nu reprezintă o justă despăgubire, întrucât nu corespunde cu valoarea reală a terenului expropriat”, se arată în acțiunea Dedeman citată de Profit. Pe lângă cuantumul despăgubirii, compania invocă și efectele exproprierii parțiale asupra restului proprietății, cerând o expertiză care să evalueze dacă terenul rămas a suferit o depreciere și, dacă da, în ce cuantum. În acțiune sunt enumerate criterii precum accesul, frontul stradal, forma parcelei, posibilitatea de construire, utilitățile și destinația urbanistică. Primul termen de judecată la Judecătoria Iași nu a fost fixat, conform informațiilor din articol. Context: diferența dintre grila de expropriere și prețul de piață Profit citează un expert imobiliar (via news.ro) care afirmă că terenurile din zona Uricani se vând, pe piața liberă, de la „câteva zeci de euro” și pot depăși 100 de euro, în funcție de poziționare și acces. Același expert arată că, în cazul exproprierilor, statul nu plătește la prețul pieței și menționează că ar exista și alte litigii pe rol. Totodată, expertul citat susține că argumentul privind scăderea valorii terenului rămas „nu stă în picioare” și că, dimpotrivă, odată cu realizarea centurii, valoarea ar putea crește. Separat, Profit notează că terenul de 133 mp a fost extras dintr-o suprafață mai mare, de 3,5 hectare, aflată în proprietatea fraților Pavăl. Publicația menționează că, potrivit wikipress.ro, în instanță se solicită pentru cei 133 mp despăgubiri de 173.000 lei (aprox. 250 euro/mp). De ce contează: potențial de blocaj și costuri suplimentare în proiecte publice Cazul indică un risc recurent pentru proiectele de infrastructură: contestarea despăgubirilor și a procedurilor de comunicare poate genera întârzieri, costuri administrative și presiune pentru reevaluări, mai ales când există discrepanțe mari între sumele stabilite la expropriere și așteptările proprietarilor. În același timp, proiectul de ocolire a Iașiului are o miză regională: varianta de ocolire Iași Est ar urma să asigure conexiunea cu viitoarea secțiune a A8 (Târgu Neamț – Iași – Ungheni) și cu rețeaua rutieră națională existentă. Profit mai arată că procesul de expropriere pentru varianta de ocolire a vizat 40,9 hectare de la 362 de proprietari, iar valoarea despăgubirilor a ajuns la 2,2 milioane de lei. [...]
Ion Țiriac pregătește integrarea unui hotel de 4 stele într-un proiect sportiv de circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) , potrivit HotNews , care citează documente analizate de Profit.ro. Hotelul ar urma să aibă 136 de unități de cazare și să fie inclus în complexul sportiv pe care omul de afaceri îl dezvoltă în Otopeni . Din investiția totală, evaluată la circa 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei) , a fost inaugurată recent sala de gimnastică „Nadia Comăneci” , conform aceleiași surse. De ce contează Includerea unui hotel într-un complex sportiv indică o extindere a modelului de business dincolo de infrastructura sportivă propriu-zisă, către componenta de ospitalitate (cazare), cu potențial de a susține utilizarea complexului prin evenimente, cantonamente și competiții. Ce se știe din documentele invocate clasificare vizată: hotel de 4 stele capacitate: 136 de unități de cazare amplasare: în cadrul complexului din Otopeni investiție totală a proiectului: circa 150 milioane euro (aprox. 750 milioane lei) etapă deja realizată: inaugurarea sălii de gimnastică „Nadia Comăneci” HotNews indică faptul că informațiile provin dintr-o analiză de documente realizată de Profit.ro, fără a oferi în extras detalii suplimentare despre calendarul construcției sau termene de finalizare. [...]
