Știri
Știri din categoria Imobiliare
În 2025, 68% dintre europeni locuiau în locuințe proprietate personală, însă discrepanțele între țări, orașe și mediul rural rămân semnificative, arată publicația Eurostat – Housing in Europe 2025, care analizează situația locuirii în Uniunea Europeană din perspectiva calității, costurilor și sustenabilității. România înregistrează cea mai mare pondere a populației care deține locuința în care trăiește (94%), în timp ce Germania rămâne singurul stat unde majoritatea populației (53%) preferă să închirieze.
51% dintre europeni trăiesc într-o casă, iar 48% într-un apartament. În zonele rurale, ponderea celor care locuiesc în case urcă la 83%, în timp ce în orașe 73% stau la bloc. România, deși are un grad mare de proprietate, are printre cele mai mici suprafețe locuibile pe persoană: doar 1,1 camere, în contrast cu Malta (2,2 camere). La nivelul UE, media este de 1,7 camere per persoană și 2,3 persoane per gospodărie.
17% dintre cetățenii UE trăiesc în locuințe supraaglomerate, cele mai mari procente fiind în România (41%) și Letonia (39%). Pe de altă parte, 33% locuiesc în case subutilizate, fenomen asociat frecvent cu îmbătrânirea populației. Aproximativ 9% nu își pot încălzi corespunzător locuințele — procent care urcă la 19% în Grecia și Bulgaria, dar scade sub 3% în Finlanda și Slovenia.
Aproape 6% dintre europenii care au căutat o locuință în ultimii 5 ani s-au simțit discriminați, cu vârfuri în Spania și Slovenia (9%). Riscul de discriminare este dublu în cazul persoanelor expuse sărăciei. În Cipru, diferența este de 15 puncte procentuale între categoriile sociale.
Locuințele contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, media fiind de 607 kg per capita în 2023. Luxemburg și Belgia conduc clasamentul poluatorilor, în timp ce Suedia și Malta înregistrează cele mai mici emisii.
Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 53% la nivelul UE, în timp ce chiriile s-au majorat cu 25%. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri la prețurile de construcție: +137%. În medie, europenii cheltuiesc 19% din venitul disponibil pentru locuință, dar procentul ajunge la 36% în Grecia și 26% în Danemarca. Persoanele aflate sub pragul sărăciei alocă în medie 37% din venit doar pentru costuri locative. De asemenea, 9% din populație este în urmă cu plata facturilor sau a ratelor, cu vârfuri dramatice în Grecia (43%) și România (15%).
În 2024, sectorul construcțiilor a reprezentat 5,5% din valoarea adăugată brută la nivelul UE, dar în România acest procent a fost de 8,8%. Numărul locuințelor pentru care s-au emis autorizații de construcție a ajuns la 1,5 milioane în 2024, cu Polonia și Franța în frunte. Doar 3% din terenul UE este folosit pentru rezidențial, deși în orașe precum Bremen și Bruxelles procentul depășește 30%.
Publicația Eurostat oferă o imagine complexă și nuanțată a locuirii în Europa, subliniind inegalitățile și provocările care țin de accesibilitate, calitate și sustenabilitate. Datele sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii locuirii în UE și pentru formularea de politici publice adaptate realităților locale.
Recomandate
România a avut în 2025 a cincea cea mai mare creștere a chiriilor din UE, cu +8,2% , într-un context în care scumpirile cele mai puternice s-au concentrat în Europa de Sud-Est, potrivit G4Media . În clasament, România este depășită de Croația (+17,6%), Grecia (+10,1%), Ungaria (+9,8%) și Bulgaria (+9,6%). Datele indică o presiune regională pe costul locuirii, peste media Uniunii Europene : la nivelul UE-27, în 2025, chiriile au crescut cu 3,2%, iar prețurile locuințelor cu 5,5%, conform concluziilor analizei citate. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri la chirii în 2025 Primele cinci țări din UE după creșterea chiriilor, conform materialului, sunt: Croația: +17,6% Grecia: +10,1% Ungaria: +9,8% Bulgaria: +9,6% România: +8,2% La polul opus, cele mai mici creșteri ale chiriilor au fost înregistrate în Italia, Franța și Finlanda, fără ca articolul să detalieze procentele. Grecia, exemplu de „tensiune” între venituri și chirii Pentru Grecia, articolul oferă și un indicator de accesibilitate: raportul chirie/venit lunar în Atena ar fi ajuns la 70,2% pentru un apartament cu un dormitor și la 93,6% pentru un apartament cu două dormitoare (date pentru 2024). Prin comparație, media UE ar fi de 31–34%, respectiv 46%. Creșterea accelerată a chiriilor în Grecia este pusă pe seama unei combinații de factori, între care: cererea ridicată alimentată de turism și închirieri pe termen scurt (precum Airbnb ), oferta limitată de locuințe noi construită în perioada crizei, investițiile străine (inclusiv prin programul Golden Visa), existența unui număr mare de apartamente închise și redresarea economiei, care ar fi împins cererea în sus. Materialul citează un „policy brief” al Centrului pentru Studii Liberale (KEFIM), preluat de Insider.gr și citat de Rador Radio România. [...]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate creșteri ale chiriilor din UE , cu o inflație anuală a chiriilor de 8,2%, într-un context european în care cererea de locuințe de închiriat avansează mai repede decât oferta, potrivit unei analize Economedia , care citează date și declarații preluate de Euronews și Eurostat . Miza economică: presiunea pe bugetele gospodăriilor se accentuează, iar costurile proprietarilor tind să fie transferate în chirii. În UE, chiriile au crescut în medie cu 3,1% în 2025, însă diferențele între țări au fost mari. România se află în grupul statelor cu scumpiri ridicate, alături de Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%). De ce urcă chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația centrală indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Potrivit lui Kate Everett-Allen (Knight Frank), citată de Euronews Business, dobânzile ipotecare încă relativ ridicate și presiunile de accesibilitate din piața de vânzare au împins mai multe gospodării către închiriere, în special cumpărătorii la prima achiziție. În același timp, oferta a fost afectată de mai mulți factori, inclusiv: modificări fiscale și de reglementare, care au redus interesul proprietarilor în unele piețe; cerințe de eficiență energetică și costuri de renovare, care cresc povara pentru proprietarii de locuințe închiriate; restricții asupra închirierilor pe termen scurt, care „ajută marginal”, dar fără să schimbe semnificativ oferta totală. „Rezultatul este o piață a chiriilor mai strânsă și o presiune continuă de creștere a prețurilor.” Cum se vede România în tabloul european La nivelul UE, variația chiriilor efective pentru locuințe a mers, potrivit analizei, de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația. România, cu 8,2%, se poziționează în partea superioară a clasamentului european. În zona euro și în marile economii, creșterile au fost, în general, mai temperate: Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%) sunt sub media UE, în timp ce Italia (3,8%) este peste media UE. Presiune pe bugete și transfer de costuri către chiriași Analiza notează că locuințele reprezintă o cincime din venitul mediu al gospodăriilor din UE, iar în unele țări ponderea este mult mai mare – 35% în Grecia, potrivit Eurostat. În acest context, scumpirea chiriilor devine o povară directă pentru populație. Mikk Kalmet (Global Property Guide), citat de Euronews Business, indică și un mecanism de transmisie a costurilor: creșterea costurilor proprietarilor, mai ales pentru cei puternic îndatorați, a fost transferată treptat către chiriași, ceea ce a împins chiriile în sus. Tot el arată că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă restrânsă tind să aibă creșteri mai mari, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este mai lent. [...]
Închirierile pe termen scurt intră, din 20 mai 2026, sub un regim mai strict de raportare și identificare , iar proprietarii care listează locuințe pe Airbnb și Booking vor trebui să se înregistreze și să respecte obligații fiscale suplimentare, inclusiv e-Factura, potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și conformare: fără cod valid, unele proprietăți ar putea fi delistate, iar nerespectarea e-Factura poate aduce amenzi. Schimbările vin pe fondul aplicării normelor europene privind transparența și raportarea activităților de cazare. Conform articolului, regulile îi vizează și pe românii care închiriază ca persoane fizice, fără PFA sau firmă, informație atribuită de Libertatea publicației StartupCafe. Cod unic de identificare și înregistrare în SITUR Regulamentul european 2024/1028 obligă România să implementeze un sistem de înregistrare cu număr unic pentru unitățile de cazare și gazde. Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) susține că măsura urmărește aducerea pieței într-un cadru legal, în condițiile în care „o parte semnificativă” ar funcționa fără înregistrare și fără declararea veniturilor. Una dintre schimbările centrale este introducerea unui cod unic european de identificare pentru unitățile de cazare listate online. Marian Chiric (Cabanele Galaxy / Cheia Imobiliarelor) afirmă, potrivit sursei citate, că piața intră într-o „eră a transparenței totale”, iar codul ar urma să fie obținut prin platforma SITUR (sistemul informatic al turismului) , cu autentificare prin ROeID sau semnătură electronică. În material se menționează și riscul ca proprietățile fără cod valid să fie eliminate automat de pe platforme după integrarea tehnică. e-Factura: termene și riscuri de amendă O a doua schimbare majoră este extinderea obligației de raportare în RO e-Factura și către persoanele fizice care obțin venituri din închirieri în regim hotelier. Din 1 iunie 2026, proprietarii trebuie să raporteze facturile în sistem, iar până la 26 mai 2026 trebuie depus Formularul 082 pentru înscrierea în registru. Înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie. În privința sancțiunilor, expertul contabil și consultantul fiscal Cornel Grama avertizează că neîncadrarea în termene poate duce la amenzi, inclusiv de până la 15% din valoarea totală a facturii netransmise, iar pentru facturi netransmise deloc amenzile pot fi între 1.000 și 2.500 de lei, conform articolului. Pragul de 7 camere și schimbări la impozitare Materialul reamintește „regula celor 7 camere” din Codul Fiscal: până la 7 camere, activitatea poate fi desfășurată pe persoană fizică, fără PFA sau firmă; peste acest prag, este necesară înregistrarea ca PFA sau SRL, iar activitatea nu mai poate fi raportată pe CNP, potrivit explicațiilor atribuite lui Marian Chiric. Cornel Grama mai precizează că, pentru veniturile anului 2026, impozitarea persoanelor fizice care închiriază prin Airbnb și Booking se schimbă: venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut, iar comisionul reținut de platforme nu se include în venitul brut, conform citatului din articol. Pentru cei care închiriază între 1 și 7 camere, Grama indică următoarele obligații: impozit de 10% pe venitul net; CASS raportat la plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute. Pentru cei cu mai mult de 7 camere, activitatea este încadrată ca activitate independentă și implică plata CAS și CASS, plus obligativitatea unui PFA sau SRL, mai arată sursa. Cod special de TVA pentru comisioanele platformelor O obligație distinctă apare pentru proprietarii care folosesc platforme precum Airbnb sau Booking și plătesc comisioane: aceștia trebuie să obțină cod special de TVA pentru achiziții intracomunitare de servicii, chiar dacă nu sunt PFA și sunt sub pragul de scutire de TVA pentru veniturile lor, potrivit explicațiilor lui Cornel Grama. În articol se menționează depunerea formularelor 301 și 390 și plata TVA în România pentru comisionul reținut de platforme. În plus, proprietarii au obligația să completeze și să păstreze fișa de ocupare a capacității de cazare, document care poate fi verificat de ANAF în cazul unui control fiscal, conform materialului. O parte din presiunea administrativă este, totuși, amânată: Grama arată că veniturile obținute în 2026 și obligațiile privind impozitul și CASS se vor declara până la 25 mai 2027, odată cu depunerea Declarației Unice pentru anul 2026. [...]
Demolarea fostului sediu Bancorex/BCR de pe Calea Victoriei intră în linie dreaptă pentru un nou proiect de birouri , iar terenul este pregătit pentru dezvoltarea ansamblului AFI Central Tower , potrivit Profit . Mișcarea semnalează o nouă etapă de repoziționare a uneia dintre cele mai vizibile amplasări din centrul Bucureștiului, cu impact direct asupra stocului de spații de birouri din zonă. Lucrările de demolare ale fostului sediu bucureștean al BCR din Calea Victoriei – clădire cunoscută în anii ’90 ca sediu Bancorex – avansează „în ritm alert”, conform publicației. Ce urmează pe amplasament În locul clădirii demolate este pregătit ansamblul AFI Central Tower, proiect asociat proprietarului AFI Cotroceni, mai notează sursa. Publicația amintește că a relatat anterior despre proiect, care include demolarea totală a corpului „Podium”, însă în fragmentul de text disponibil nu apar detalii suplimentare despre calendar, suprafețe sau investiție. [...]
MAE își reevaluează portofoliul extern la circa 4 miliarde de lei și mizează pe economii din chirii după renovarea unor clădiri aflate în proprietatea statului, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe are în administrare un portofoliu de imobile în țară și în străinătate a cărui valoare de inventar a fost actualizată recent și este estimată la aproximativ 4 miliarde de lei, a transmis ministra interimară de Externe, Oana Țoiu . Miza imediată, din perspectivă economică, este reducerea costurilor recurente cu chiriile prin mutarea unor misiuni diplomatice în clădiri proprii, după renovare. Ce include reevaluarea și unde sunt activele Potrivit Oanei Țoiu, Hotărârea de Guvern privind actualizarea valorii de inventar acoperă: 123 de clădiri; 77 de terenuri; Valoarea actualizată este de aproximativ 4,06 miliarde de lei. Patrimoniul reevaluat este răspândit în 60 de orașe din 50 de țări și include sedii de ambasade și consulate, reședințe ale șefilor de misiune, anexe tehnice și terenuri aferente. Cea mai recentă reevaluare anterioară fusese realizată în februarie 2022, iar actuala operațiune a fost făcută cu evaluatori autorizați, atât din România, cât și la nivel local în statele unde se află imobilele. De ce contează: economii bugetare din reducerea chiriilor Ministra interimară susține că actualizarea valorii de inventar este necesară pentru ca activele să nu fie subevaluate în documente, însă nu rezolvă problema stării fizice a unei părți din clădiri, despre care afirmă că au fost neglijate și s-au degradat din lipsa lucrărilor de întreținere. În acest context, Oana Țoiu spune că în bugetul din acest an a fost inclus „prioritar” Fondul pentru patrimoniu, destinat reparațiilor și renovărilor. Obiectivul declarat este ca investițiile să fie recuperate în timp prin mutarea unor misiuni din spații închiriate în clădiri aflate în proprietatea statului român, după renovare, cu o economie anuală estimată la 3–4 milioane de euro (aprox. 15–20 milioane lei) la bugetul public. [...]
Hercesa mută investițiile premium spre centru, cu un proiect de 30 mil. euro (aprox. 150 mil. lei) în Sectorul 3 , într-un pariu care poate testa dacă cererea pentru locuințe high-end din București se poate extinde dincolo de polul consacrat din nord. Potrivit Ziarul Financiar , dezvoltatorul spaniol va lansa la finalul acestui an al treilea proiect rezidențial din Capitală: o dezvoltare cu 24 de unități în zona Mircea Vodă, Sectorul 3. Miza este una de repoziționare a ofertei premium către zona centrală, într-o piață în care, în ultimii ani, proiectele high-end și de lux s-au concentrat aproape exclusiv în nord. Directorul general al Hercesa International, Alejandro Solano , spune că există cerere pentru proiecte premium și în centru, motiv pentru care compania țintește un segment „mai exclusivist”. Cum va fi finanțat proiectul Schema de finanțare urmează modelul „clasic” al grupului, conform aceleiași surse: 35–40% capital propriu restul, finanțare bancară În acest context, Solano afirmă că Hercesa are relații bune cu băncile din România, dar atrage atenția că nu toate finanțează proiecte imobiliare și că „acest lucru ar trebui să se schimbe”. Context: Hercesa în București și ponderea României în grup Hercesa este prezentă în România din 2004, când a intrat pe piață prin achiziția clădirii Hotelului Cișmigiu, redeschis în 2012 după o renovare amplă. În prezent, compania mai construiește în București: Vivenda Residencias (Sectorul 2) : proiect început înainte de criza din 2008, aflat în ultimele două faze; peste 1.000 de apartamente livrate dintr-un total de peste 1.300 de unități . Stellaris Residencias (Sectorul 6) , lângă stadionul Steaua: se construiește faza a treia; prima fază a fost livrată , iar a doua urmează să fie predată în acest an . România reprezintă circa 15% din afacerile grupului Hercesa , fiind a doua piață ca pondere după Spania, potrivit Ziarul Financiar. Ce presiuni vede dezvoltatorul: fiscalitate, costuri și urbanism Solano indică doi factori care temperează optimismul pe termen scurt: Măsurile fiscale introduse anul trecut , care au afectat încrederea și capacitatea de cheltuială a consumatorilor; el apreciază însă că piața ar fi depășit deja partea cea mai dificilă a impactului. Tensiuni pe lanțul de aprovizionare cu materiale de construcții , pe fondul conflictului din Iran, care ar alimenta creșterea costurilor de construcție și, implicit, riscul unor prețuri mai mari la proiectele viitoare, cu întrebarea dacă piața le poate absorbi. Pe zona de reglementare, executivul critică lipsa de predictibilitate în urbanismul bucureștean și durata aprobării planurilor urbanistice, despre care spune că poate bloca investițiile. „Avem nevoie de certitudine privind planurile urbanistice şi de termene clare pentru aprobarea acestora. Cunosc dezvoltatori care încearcă de şase ani să aprobe un plan urbanistic. Nu ar trebui să se întâmple. Termenele ar trebui să fie sub un an.“ În paralel, Solano menționează că pietonalizarea Căii Victoriei și extinderea acesteia spre zona Cișmigiu „face orașul mai viu”, invocând efecte similare observate la Madrid. Grupul Hercesa este prezent în mai multe țări, inclusiv Spania, Bulgaria, Portugalia, Mexic, Andorra, Panama și Cehia. [...]
