Știri
Știri din categoria Imobiliare
România a avut în 2025 a cincea cea mai mare creștere a chiriilor din UE, cu +8,2%, într-un context în care scumpirile cele mai puternice s-au concentrat în Europa de Sud-Est, potrivit G4Media. În clasament, România este depășită de Croația (+17,6%), Grecia (+10,1%), Ungaria (+9,8%) și Bulgaria (+9,6%).
Datele indică o presiune regională pe costul locuirii, peste media Uniunii Europene: la nivelul UE-27, în 2025, chiriile au crescut cu 3,2%, iar prețurile locuințelor cu 5,5%, conform concluziilor analizei citate.
Primele cinci țări din UE după creșterea chiriilor, conform materialului, sunt:
La polul opus, cele mai mici creșteri ale chiriilor au fost înregistrate în Italia, Franța și Finlanda, fără ca articolul să detalieze procentele.
Pentru Grecia, articolul oferă și un indicator de accesibilitate: raportul chirie/venit lunar în Atena ar fi ajuns la 70,2% pentru un apartament cu un dormitor și la 93,6% pentru un apartament cu două dormitoare (date pentru 2024). Prin comparație, media UE ar fi de 31–34%, respectiv 46%.
Creșterea accelerată a chiriilor în Grecia este pusă pe seama unei combinații de factori, între care: cererea ridicată alimentată de turism și închirieri pe termen scurt (precum Airbnb), oferta limitată de locuințe noi construită în perioada crizei, investițiile străine (inclusiv prin programul Golden Visa), existența unui număr mare de apartamente închise și redresarea economiei, care ar fi împins cererea în sus.
Materialul citează un „policy brief” al Centrului pentru Studii Liberale (KEFIM), preluat de Insider.gr și citat de Rador Radio România.
Recomandate
Chiriile din România au crescut peste media UE în 2025 , într-un context european în care cererea de locuințe la închiriere a depășit oferta, iar proprietarii au transferat către chiriași o parte din costurile mai mari de finanțare și modernizare, potrivit Digi24 . La nivelul Uniunii Europene , chiriile au urcat în medie cu 3,1% în 2025, însă în mai multe state scumpirile au ajuns la două cifre. România este menționată cu o creștere anuală a chiriilor de 8,2% și se află pe locul opt într-un top 10 al statelor cu cele mai mari avansuri ale prețurilor la închiriere, peste media UE. În interiorul Uniunii, variația chiriilor a mers de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația, iar Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%) sunt, de asemenea, în zona creșterilor ridicate. De ce se scumpesc chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația dominantă indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Kate Everett-Allen, șefa cercetării rezidențiale europene la Knight Frank, a legat presiunea de pe piața chiriilor de accesibilitatea mai slabă la cumpărare, în condițiile unor rate ale creditelor ipotecare încă „relativ ridicate”, care împing mai multe gospodării către închiriere, mai ales cumpărătorii la prima achiziție. Tot pe partea de ofertă, aceeași sursă arată că: modificările fiscale și de reglementare au redus interesul unor proprietari în anumite piețe; cerințele de eficiență energetică și costurile de modernizare cresc povara de a menține locuințe pentru închiriere; restricțiile privind închirierile pe termen scurt au un efect „marginal”, insuficient pentru a schimba semnificativ oferta totală. Costurile proprietarilor se transferă în chirii Un alt factor important este creșterea costurilor suportate de proprietari. Mikk Kalmet, de la Global Property Guide, a spus că scumpirile din 2025 au fost alimentate de cererea puternică, iar costurile mai mari — mai ales pentru proprietarii puternic îndatorați — au fost transferate treptat către chiriași, ceea ce a adăugat presiune suplimentară asupra chiriilor. Kalmet a mai indicat că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă limitată tind să aibă creșteri mai rapide, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este, de regulă, mai lent. Unde au crescut mai lent chiriile în marile economii În 2025, inflația anuală a chiriilor a fost sub media UE în mai multe state, inclusiv în Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%). Italia (3,8%) este menționată ca singura dintre cele patru mari economii ale UE unde chiriile au crescut peste media UE, dar cu mai puțin de un punct procentual. Turcia , „caz aparte” în regiune Dacă sunt incluse și țările candidate la UE și cele din EFTA, Turcia se detașează puternic, cu o inflație anuală a chiriilor de 77,6% (din 36 de țări), mult peste a doua cea mai mare creștere, în Muntenegru (18,5%). În Turcia, plafonarea creșterilor chiriilor la 25% (măsură valabilă din iulie 2022 și prelungită până în iulie 2024) a avut „efecte neintenționate”, potrivit lui Everett-Allen: proprietarii ar fi încercat să recupereze pierderile prin creșteri abrupte la noile contracte. În ansamblu, materialul indică faptul că Europa de Est și Balcanii au avut, în 2025, creșteri ale chiriilor mai mari decât alte regiuni, cu excepții precum Kosovo (1%) și Macedonia de Nord (3,3%). [...]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate creșteri ale chiriilor din UE , cu o inflație anuală a chiriilor de 8,2%, într-un context european în care cererea de locuințe de închiriat avansează mai repede decât oferta, potrivit unei analize Economedia , care citează date și declarații preluate de Euronews și Eurostat . Miza economică: presiunea pe bugetele gospodăriilor se accentuează, iar costurile proprietarilor tind să fie transferate în chirii. În UE, chiriile au crescut în medie cu 3,1% în 2025, însă diferențele între țări au fost mari. România se află în grupul statelor cu scumpiri ridicate, alături de Grecia (10%), Ungaria (9,8%) și Bulgaria (9,6%). De ce urcă chiriile: cerere mai mare, ofertă sub presiune Explicația centrală indicată de experți este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Potrivit lui Kate Everett-Allen (Knight Frank), citată de Euronews Business, dobânzile ipotecare încă relativ ridicate și presiunile de accesibilitate din piața de vânzare au împins mai multe gospodării către închiriere, în special cumpărătorii la prima achiziție. În același timp, oferta a fost afectată de mai mulți factori, inclusiv: modificări fiscale și de reglementare, care au redus interesul proprietarilor în unele piețe; cerințe de eficiență energetică și costuri de renovare, care cresc povara pentru proprietarii de locuințe închiriate; restricții asupra închirierilor pe termen scurt, care „ajută marginal”, dar fără să schimbe semnificativ oferta totală. „Rezultatul este o piață a chiriilor mai strânsă și o presiune continuă de creștere a prețurilor.” Cum se vede România în tabloul european La nivelul UE, variația chiriilor efective pentru locuințe a mers, potrivit analizei, de la 1% în Finlanda până la 17,6% în Croația. România, cu 8,2%, se poziționează în partea superioară a clasamentului european. În zona euro și în marile economii, creșterile au fost, în general, mai temperate: Germania (2,1%), Franța (2,3%) și Spania (2,4%) sunt sub media UE, în timp ce Italia (3,8%) este peste media UE. Presiune pe bugete și transfer de costuri către chiriași Analiza notează că locuințele reprezintă o cincime din venitul mediu al gospodăriilor din UE, iar în unele țări ponderea este mult mai mare – 35% în Grecia, potrivit Eurostat. În acest context, scumpirea chiriilor devine o povară directă pentru populație. Mikk Kalmet (Global Property Guide), citat de Euronews Business, indică și un mecanism de transmisie a costurilor: creșterea costurilor proprietarilor, mai ales pentru cei puternic îndatorați, a fost transferată treptat către chiriași, ceea ce a împins chiriile în sus. Tot el arată că piețele mai puțin reglementate și cu ofertă restrânsă tind să aibă creșteri mai mari, în timp ce acolo unde există control al chiriilor sau niveluri deja ridicate, ritmul de creștere este mai lent. [...]
Scumpirea locuințelor în UE s-a accelerat la final de 2025, iar România a depășit media europeană , într-un context în care relaxarea condițiilor de finanțare a readus cumpărătorii în piață. Datele Eurostat citate de adevarul.ro arată o creștere medie de 5,5% în Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2025, însă cu diferențe mari între state. Ungaria a avut cea mai puternică majorare anuală a prețurilor locuințelor din UE, de 21,2%. Avansul este pus de analiști pe seama programelor guvernamentale de subvenționare a achizițiilor, care au stimulat atât cererea internă, cât și investițiile. România: creștere peste media UE, dar sub ritmul unor piețe din regiune România a raportat o creștere anuală de 6,7%, peste media UE (5,5%), dar sub nivelul unor state din regiune care au trecut de pragul de 10%. În același set de date, Danemarca a avut un avans de 7,6%, iar Irlanda de 7%. Unde s-au văzut cele mai mari scumpiri și ce a împins cererea În zona euro, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în: Portugalia: +18,9% Croația: +16,1% Spania: +12,9% Pe lângă cererea locală, un rol important l-a avut cererea internațională, alimentată de migrația „pentru stil de viață”, achizițiile de locuințe de vacanță și investițiile străine (inclusiv din partea nomazilor digitali și a pensionarilor). În Portugalia, presiunea pe prețuri a fost amplificată și de oferta limitată în Lisabona și Porto, respectiv de programe de garantare a creditelor pentru tineri. Creșteri de peste 10% au mai fost consemnate în Slovacia (12,8%), Bulgaria (12,6%), Letonia (11%), Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%), pe fondul creșterii economice și al investițiilor în infrastructură, care au menținut cererea ridicată. Excepții: scădere în Finlanda, creșteri modeste în Germania și Franța Finlanda este singura piață menționată unde prețurile locuințelor au scăzut, cu 3,1% față de anul anterior. Germania a consemnat o creștere de 3%, iar Franța de 1%, ambele piețe fiind încă în proces de redresare după corecțiile din 2023–2024. [...]
Piața rezidențială din UE a accelerat la final de 2025 , cu un avans anual de 5,5% în trimestrul IV, iar diferențele dintre țări arată că scumpirea este alimentată tot mai mult de condițiile de finanțare și de politici publice care împing cererea, potrivit mediafax.ro , pe baza datelor Eurostat. Experții citați în material indică îmbunătățirea condițiilor de creditare ca motor principal: după ce dobânzile s-au stabilizat, o parte dintre cumpărătorii care amânaseră achiziția au revenit pe piață. În paralel, în unele state, programele de sprijin au amplificat cererea, inclusiv din partea investitorilor. Cine trage în sus media: Ungaria și un grup de piețe peste 10% Ungaria a avut cea mai mare creștere anuală din UE în trimestrul IV 2025, de 21,2% . Explicația avansului este legată de programe de subvenționare a achizițiilor imobiliare derulate în ultimii ani, care au stimulat atât cererea populației, cât și activitatea investitorilor. În zona euro, creșteri de două cifre au fost raportate și în: Portugalia: 18,9% Croația: 16,1% Spania: 12,9% Factorul comun pentru aceste trei piețe a fost cererea internațională (migrație pentru stil de viață, a doua locuință, investiții străine, inclusiv nomazi digitali și pensionari), care a menținut presiunea pe piețele urbane și de coastă. În Portugalia, materialul menționează și o ofertă foarte limitată în Lisabona și Porto, plus un sistem de garanții publice care permite finanțare ipotecară de până la 100% pentru tinerii aflați la prima achiziție. Alte state cu avansuri de peste 10%: Slovacia (12,8%) , Bulgaria (12,6%) , Letonia (11%) , Lituania (10,8%) și Cehia (10,4%) . Pentru Europa Centrală și de Est, explicațiile invocate includ o creștere mai puternică a PIB-ului și investiții în infrastructură. România: peste media UE, dar sub ritmul regiunii România a înregistrat o creștere anuală de 6,7% , peste media UE (5,5%), însă sub performanțele mai multor piețe din regiune. Danemarca (7,6%) și Irlanda (7%) au depășit ușor România, conform datelor prezentate. Excepția: Finlanda, singura cu scădere Finlanda a fost singura dintre cele 29 de piețe analizate unde prețurile locuințelor au scăzut, cu -3,1% față de anul anterior. În rândul marilor economii din UE, Spania conduce, în timp ce Germania a avut o creștere de 3% , iar Franța de 1% , ambele în contextul unei reveniri după corecțiile din 2023–2024. De ce contează Imaginea de ansamblu sugerează că, odată cu stabilizarea dobânzilor, presiunea pe prețuri revine rapid acolo unde cererea (inclusiv internațională) întâlnește ofertă limitată sau unde politicile de sprijin cresc accesul la finanțare. Pentru cumpărători și dezvoltatori, diferențele mari între țări indică o piață europeană tot mai fragmentată, în care factorii locali (subvenții, garanții, stoc de locuințe) pot conta la fel de mult ca ciclul dobânzilor. [...]
Peste 94% dintre români dețineau în 2024 propria locuință , arată cele mai recente date Eurostat publicate de Economedia . România își menține astfel poziția de lider în Uniunea Europeană în privința procentului populației care locuiește în locuințe proprietate personală, deși indicatorul a înregistrat o scădere ușoară față de anii anteriori. În timp ce media europeană a proprietarilor de locuințe este de 68%, România depășește semnificativ această cifră, înregistrând 94,3%. În 2020, acest procent era chiar mai mare, depășind 96%. Chiar și în scădere, țara noastră rămâne de departe în fruntea clasamentului, urmată de Slovacia (93%) și Ungaria (92%). Cum arată distribuția proprietății în UE: Un caz aparte este Germania, singurul stat UE în care majoritatea locuitorilor (53%) trăiesc în locuințe închiriate. Urmează Austria și Danemarca, cu ponderi ridicate de chiriași. Tipul locuinței – case sau apartamente? La nivel european, 51% din populație locuiește într-o casă , iar 48% într-un apartament . Irlanda conduce detașat cu 90% dintre locuitori trăind în case, urmată de Țările de Jos și Belgia (ambele cu 77%). În schimb, în Spania și Letonia predomină locuirea la bloc: 65% respectiv 64% trăiesc în apartamente. Suprafața disponibilă și aglomerarea locuinței România se află la coada clasamentului și în ceea ce privește numărul de camere disponibile per persoană , cu o medie de doar 1,1 camere , la egalitate cu Slovacia. Spre comparație, Malta are cea mai mare medie, cu 2,2 camere per persoană . Dar cea mai îngrijorătoare statistică o reprezintă suprapopularea locuințelor . România este, din nou, pe primul loc negativ în UE, cu 41% dintre cetățeni locuind în condiții de aglomerare . La polul opus se află Cipru, cu doar 2%. Ce înseamnă o locuință aglomerată? Conform metodologiei Eurostat, este considerată aglomerată o locuință în care numărul camerelor este insuficient față de dimensiunea și structura gospodăriei – de exemplu, lipsa unei camere separate pentru fiecare cuplu sau adult. Această combinație între o rată mare de proprietari și un spațiu insuficient per persoană reflectă o trăsătură specifică României: locuirea în gospodării extinse, în care mai multe generații trăiesc sub același acoperiș, în spații mai reduse decât în alte țări europene. Deși deținerea unei locuințe oferă o anumită stabilitate economică și emoțională, raportul evidențiază clar că proprietatea nu garantează și un nivel ridicat al calității locuirii . Astfel, România rămâne o țară a proprietarilor, dar și a spațiilor mici și aglomerate , într-un context în care calitatea vieții este din ce în ce mai atent analizată la nivel european. [...]
Investitorii maghiari își extind tot mai mult prezența pe piața imobiliară din România, cu investiții de sute de milioane de euro. Capitalul provenit din Ungaria este implicat în numeroase proiecte de birouri, retail și rezidențiale, concentrate în special în București și în câteva orașe regionale importante. Investitori precum Indotek, Adventum și Gránit Asset Management au acumulat în ultimii ani un portofoliu semnificativ de active imobiliare pe piața locală. În total, proiectele controlate de aceste grupuri însumează aproximativ 200.000 de metri pătrați de spații comerciale și de birouri , dintre care peste 140.000 de metri pătrați sunt clădiri de birouri în București, iar aproximativ 57.000 de metri pătrați reprezintă spații de retail. Valoarea cumulată a acestor active este estimată la 370–400 de milioane de euro , potrivit tranzacțiilor publice și evaluărilor de piață. Principalii investitori și proiectele lor Mai multe companii maghiare și-au consolidat poziția în România prin achiziții și dezvoltări importante: Indotek Group – negociază cumpărarea spațiilor în care funcționează patru hipermarketuri ATAC din Brașov, Ploiești, Târgu Mureș și Satu Mare, într-o tranzacție estimată la circa 40 de milioane de euro. Grupul deține deja Plaza M din Târgu Mureș și două clădiri de birouri din București. Adventum – a intrat pe piața românească în 2021 prin achiziția complexului Hermes Business Campus din Pipera, o tranzacție estimată la peste 150 de milioane de euro. Gránit Asset Management – compania controlată de omul de afaceri István Tiborcz, ginerele premierului ungar Viktor Orbán , a cumpărat clădirile Equilibrium 1 și 2 din București pentru aproximativ 89 de milioane de euro. Investiții în locuințe și proiecte noi Capitalul maghiar se extinde și pe segmentul rezidențial. Compania KÉSZ Group dezvoltă în nordul Bucureștiului proiectul Corallis Apartments , o investiție estimată la aproximativ 51 de milioane de euro, cu finalizare programată la sfârșitul anului 2026 și livrări în 2027. În paralel, Cordia , parte din grupul Futureal, pregătește mai multe proiecte rezidențiale în Capitală, inclusiv dezvoltarea Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente și spații comerciale. Compania pregătește și un proiect mai amplu în Pipera, în zona Școlii Americane, cu aproximativ 900 de locuințe. România, piață atractivă pentru capitalul regional Interesul investitorilor din Europa Centrală pentru piața românească se explică prin randamentele mai ridicate și potențialul de creștere economică , comparativ cu alte piețe din regiune. În timp ce segmentul industrial și logistic este considerat cel mai dinamic, retailul și birourile continuă să atragă capital important. Prezența investitorilor maghiari pe piața locală nu este nouă. Un exemplu mai vechi este dezvoltatorul TriGranit , care a inaugurat în 2007 centrul comercial Polus Center din Cluj-Napoca, ulterior rebranduit Vivo!. [...]
