Raport Eurostat 2025 despre locuințe – România, lider la proprietate, dar și la supraaglomerare

În 2025, 68% dintre europeni locuiau în locuințe proprietate personală, însă discrepanțele între țări, orașe și mediul rural rămân semnificative , arată publicația Eurostat – Housing in Europe 2025 , care analizează situația locuirii în Uniunea Europeană din perspectiva calității, costurilor și sustenabilității. România înregistrează cea mai mare pondere a populației care deține locuința în care trăiește (94%), în timp ce Germania rămâne singurul stat unde majoritatea populației (53%) preferă să închirieze. Tipul și dimensiunea locuinței 51% dintre europeni trăiesc într-o casă, iar 48% într-un apartament. În zonele rurale, ponderea celor care locuiesc în case urcă la 83%, în timp ce în orașe 73% stau la bloc. România , deși are un grad mare de proprietate, are printre cele mai mici suprafețe locuibile pe persoană: doar 1,1 camere, în contrast cu Malta (2,2 camere). La nivelul UE, media este de 1,7 camere per persoană și 2,3 persoane per gospodărie. Calitatea locuirii și lipsurile materiale 17% dintre cetățenii UE trăiesc în locuințe supraaglomerate, cele mai mari procente fiind în România (41%) și Letonia (39%). Pe de altă parte, 33% locuiesc în case subutilizate, fenomen asociat frecvent cu îmbătrânirea populației. Aproximativ 9% nu își pot încălzi corespunzător locuințele — procent care urcă la 19% în Grecia și Bulgaria , dar scade sub 3% în Finlanda și Slovenia. Discriminare și accesibilitate Aproape 6% dintre europenii care au căutat o locuință în ultimii 5 ani s-au simțit discriminați, cu vârfuri în Spania și Slovenia (9%). Riscul de discriminare este dublu în cazul persoanelor expuse sărăciei. În Cipru, diferența este de 15 puncte procentuale între categoriile sociale. Impactul asupra mediului Locuințele contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, media fiind de 607 kg per capita în 2023. Luxemburg și Belgia conduc clasamentul poluatorilor, în timp ce Suedia și Malta înregistrează cele mai mici emisii. Costuri și povara financiară Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 53% la nivelul UE, în timp ce chiriile s-au majorat cu 25%. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri la prețurile de construcție: +137%. În medie, europenii cheltuiesc 19% din venitul disponibil pentru locuință, dar procentul ajunge la 36% în Grecia și 26% în Danemarca. Persoanele aflate sub pragul sărăciei alocă în medie 37% din venit doar pentru costuri locative. De asemenea, 9% din populație este în urmă cu plata facturilor sau a ratelor, cu vârfuri dramatice în Grecia (43%) și România (15%). Sectorul construcțiilor și dezvoltarea urbană În 2024, sectorul construcțiilor a reprezentat 5,5% din valoarea adăugată brută la nivelul UE, dar în România acest procent a fost de 8,8%. Numărul locuințelor pentru care s-au emis autorizații de construcție a ajuns la 1,5 milioane în 2024, cu Polonia și Franța în frunte. Doar 3% din terenul UE este folosit pentru rezidențial, deși în orașe precum Bremen și Bruxelles procentul depășește 30%. Publicația Eurostat oferă o imagine complexă și nuanțată a locuirii în Europa, subliniind inegalitățile și provocările care țin de accesibilitate, calitate și sustenabilitate. Datele sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii locuirii în UE și pentru formularea de politici publice adaptate realităților locale. [...]