Știri
Știri din categoria Imobiliare
Închirierile pe termen scurt intră, din 20 mai 2026, sub un regim mai strict de raportare și identificare, iar proprietarii care listează locuințe pe Airbnb și Booking vor trebui să se înregistreze și să respecte obligații fiscale suplimentare, inclusiv e-Factura, potrivit Libertatea. Miza este una de reglementare și conformare: fără cod valid, unele proprietăți ar putea fi delistate, iar nerespectarea e-Factura poate aduce amenzi.
Schimbările vin pe fondul aplicării normelor europene privind transparența și raportarea activităților de cazare. Conform articolului, regulile îi vizează și pe românii care închiriază ca persoane fizice, fără PFA sau firmă, informație atribuită de Libertatea publicației StartupCafe.
Regulamentul european 2024/1028 obligă România să implementeze un sistem de înregistrare cu număr unic pentru unitățile de cazare și gazde. Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) susține că măsura urmărește aducerea pieței într-un cadru legal, în condițiile în care „o parte semnificativă” ar funcționa fără înregistrare și fără declararea veniturilor.
Una dintre schimbările centrale este introducerea unui cod unic european de identificare pentru unitățile de cazare listate online. Marian Chiric (Cabanele Galaxy / Cheia Imobiliarelor) afirmă, potrivit sursei citate, că piața intră într-o „eră a transparenței totale”, iar codul ar urma să fie obținut prin platforma SITUR (sistemul informatic al turismului), cu autentificare prin ROeID sau semnătură electronică. În material se menționează și riscul ca proprietățile fără cod valid să fie eliminate automat de pe platforme după integrarea tehnică.
O a doua schimbare majoră este extinderea obligației de raportare în RO e-Factura și către persoanele fizice care obțin venituri din închirieri în regim hotelier. Din 1 iunie 2026, proprietarii trebuie să raporteze facturile în sistem, iar până la 26 mai 2026 trebuie depus Formularul 082 pentru înscrierea în registru. Înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie.
În privința sancțiunilor, expertul contabil și consultantul fiscal Cornel Grama avertizează că neîncadrarea în termene poate duce la amenzi, inclusiv de până la 15% din valoarea totală a facturii netransmise, iar pentru facturi netransmise deloc amenzile pot fi între 1.000 și 2.500 de lei, conform articolului.
Materialul reamintește „regula celor 7 camere” din Codul Fiscal: până la 7 camere, activitatea poate fi desfășurată pe persoană fizică, fără PFA sau firmă; peste acest prag, este necesară înregistrarea ca PFA sau SRL, iar activitatea nu mai poate fi raportată pe CNP, potrivit explicațiilor atribuite lui Marian Chiric.
Cornel Grama mai precizează că, pentru veniturile anului 2026, impozitarea persoanelor fizice care închiriază prin Airbnb și Booking se schimbă: venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut, iar comisionul reținut de platforme nu se include în venitul brut, conform citatului din articol.
Pentru cei care închiriază între 1 și 7 camere, Grama indică următoarele obligații:
Pentru cei cu mai mult de 7 camere, activitatea este încadrată ca activitate independentă și implică plata CAS și CASS, plus obligativitatea unui PFA sau SRL, mai arată sursa.
O obligație distinctă apare pentru proprietarii care folosesc platforme precum Airbnb sau Booking și plătesc comisioane: aceștia trebuie să obțină cod special de TVA pentru achiziții intracomunitare de servicii, chiar dacă nu sunt PFA și sunt sub pragul de scutire de TVA pentru veniturile lor, potrivit explicațiilor lui Cornel Grama. În articol se menționează depunerea formularelor 301 și 390 și plata TVA în România pentru comisionul reținut de platforme.
În plus, proprietarii au obligația să completeze și să păstreze fișa de ocupare a capacității de cazare, document care poate fi verificat de ANAF în cazul unui control fiscal, conform materialului.
O parte din presiunea administrativă este, totuși, amânată: Grama arată că veniturile obținute în 2026 și obligațiile privind impozitul și CASS se vor declara până la 25 mai 2027, odată cu depunerea Declarației Unice pentru anul 2026.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește un cadru care poate limita închirierile pe termen scurt în orașele cu criză de locuințe , iar proprietarii care închiriază prin Airbnb sau Booking ar putea fi vizați de restricții locale, în funcție de cum vor fi încadrate zonele „sub presiune”, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra veniturilor din închirieri turistice: Bruxelles-ul propune primul cadru comun la nivelul UE pentru intervenții în zonele afectate de criza locuințelor, într-un domeniu unde orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus deja reguli proprii, unele ajunse ulterior în dispute juridice. Cum ar urma să fie declanșate restricțiile Comisia propune criterii comune pentru identificarea zonelor în care există „presiuni severe” pe piața locuințelor. Autoritățile ar putea lua în calcul, între altele: un raport ridicat între prețurile locuințelor și veniturile populației; o tendință de creștere a prețurilor pe parcursul ultimilor zece ani. În aceste zone, eventualele restricții pentru închirierile pe termen scurt ar trebui să fie „bazate pe dovezi”, necesare și limitate strict la ariile afectate. Conform propunerii, măsurile nu ar putea fi aplicate retroactiv. Cine decide, de fapt, și ce urmează Deși cadrul ar fi stabilit la nivel european, decizia de a introduce efectiv restricții rămâne la latitudinea autorităților competente, ceea ce înseamnă că impactul va depinde de modul în care fiecare stat sau oraș va aplica criteriile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a declarat: „În urmă cu un an, am promis să abordez problema accesibilității locuințelor în Europa. Astăzi facem un pas în această direcție.” Propunerea trebuie negociată cu statele membre și Parlamentul European înainte de a putea deveni lege. Reacții: Airbnb contestă direcția, iar industria cere control independent Airbnb susține că deficitul de locuințe din Europa nu poate fi rezolvat prin măsuri concentrate în principal asupra închirierilor pe termen scurt. George Mavros, responsabilul companiei pentru relațiile cu autoritățile UE, a cerut ca politicile să se concentreze pe construcția și renovarea locuințelor și pe numărul mare de proprietăți neocupate. În paralel, grupul de lobby CCIA Europe a criticat ideea ca orașele să își evalueze propria conformitate cu noile reguli și a cerut mecanisme independente de control și contestare. Pe piață, reacția a fost rapidă: acțiunile Airbnb au scăzut aproape imediat cu 2,5%, pe fondul perspectivei unor reguli mai stricte în UE. Context: presiunea pe locuințe și recomandări dincolo de închirierile turistice Comisia le recomandă autorităților și măsuri care țin de oferta de locuințe, nu doar de limitarea închirierilor pe termen scurt: mai multe terenuri pentru construcții și modernizarea procedurilor de urbanism și construcție. În logica propunerii, obiectivul este să reducă presiunea asupra locuințelor pentru rezidenți, într-un context în care închirierile turistice sunt acuzate că reduc oferta și contribuie la scumpiri, problemă care a alimentat proteste în mai multe orașe europene. [...]
Veniturile nete declarate din chirii au ajuns la 2,3 miliarde de lei în 2025 , iar numărul contractelor de locațiune înregistrate la Fisc sugerează o piață mai bine documentată fiscal, nu neapărat una „explodată” ca volum, potrivit datelor ANAF transmise la solicitarea Economedia . În perioada 2021–2025, la ANAF au fost înregistrate peste 1,3 milioane de contracte de locațiune, cu o creștere constantă până în 2024 și o scădere în 2025. Datele vin pe fondul controverselor legate de saltul indicelui „Chirie” din statistica inflației, unde INS a raportat în aprilie 2026 o creștere de 33,5% față de martie și de 43,78% față de aprilie 2025. Ce arată cifrele ANAF despre piața chiriilor: venituri declarate și contracte înregistrate ANAF indică pentru 2025 un venit net anual declarat din „cedarea folosinței bunurilor” (categoria fiscală în care intră și chiriile) de 2,3 miliarde de lei . În paralel, evoluția contractelor de locațiune înregistrate la ANAF (formularul C168 – „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune”) arată următoarele valori: 2021: 217.573 2022: 213.884 2023: 259.148 2024: 313.119 2025: 297.011 iulie 2026: 178.912 (valoare aferentă lunii iulie, nu cumul anual) În total, în 2021–2025 au fost înregistrate 1.300.735 contracte. După o scădere ușoară în 2022, creșterea s-a accelerat în 2023 și 2024, iar în 2025 numărul a coborât cu aproximativ 5% față de maximul din 2024. De ce nu se pot trage concluzii directe despre „explozia” chiriilor Datele ANAF descriu contractele care ajung în evidența fiscală, dar instituția precizează că acestea nu trebuie confundate cu numărul total de locuințe închiriate de pe piață. Formularul C168 este folosit atât de contribuabilii care au obligația legală de înregistrare, cât și în situații în care locatorii cer înregistrarea pentru ca documentul să constituie titlu executoriu la plata chiriei. Mai important pentru interpretarea statisticilor: răspunsul ANAF nu permite separarea contractelor pe segmentele care ar ajuta la compararea cu structura folosită de INS în indicele „Chirie” (piață privată vs. locuințe ale statului/autoritaților locale, persoane fizice vs. persoane juridice). Context: saltul din indicele INS a fost legat de tarifele la locuințele publice În explicațiile anterioare pentru Economedia, INS a arătat că majorarea din aprilie 2026 nu reflectă o creștere similară pe piața privată: pentru chiriile de piață, indicele a fost de 100,35% (aprox. +0,35% față de martie). Saltul agregat a fost pus în principal pe seama majorării tarifelor pentru locuințele aparținând statului și unităților administrativ-teritoriale, după actualizarea prin HG nr. 193/2026. INS a indicat și ponderile din grupa „Chirie”: 26% pentru componenta locuințelor de stat și 74% pentru chiriile de piață, ceea ce explică de ce o modificare administrativă poate mișca puternic indicatorul total. Ce urmează și ce lipsește din datele pe 2026 ANAF spune că nu are încă date anuale complete pentru veniturile din chirii pe 2026 , deoarece veniturile realizate într-un an fiscal se declară prin Declarația unică până la 25 mai a anului următor. Prin urmare, veniturile din 2026 vor fi declarate în 2027. În lipsa unei defalcări a contractelor (public/privat, tip de proprietar, tip de contribuabil), rămâne deschisă întrebarea centrală din dezbaterea legată de indicele INS: cât de mare este segmentul locuințelor publice în raport cu piața totală a chiriilor și câte gospodării sunt efectiv afectate de tarifele administrative majorate. [...]
Airbnb a început să notifice proprietarii din clădiri încadrate în risc seismic I , iar anunțurile pot fi eliminate dacă nu există dovada încadrării corecte , potrivit HotNews . Miza este una operațională și de conformare: platforma invocă faptul că legislația românească interzice închirierea în aceste imobile. Proprietarii vizați au la dispoziție 14 zile pentru a demonstra că apartamentul nu se află în categoria „Risc Seismic I”; în caz contrar, listarea este retrasă, conform Cotidianul . Ce înseamnă „Risc Seismic I” și de ce contează pentru piața de închirieri pe termen scurt Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) spune că Airbnb a început oficial verificarea apartamentelor listate în clădiri încadrate în risc seismic I (RsI) – categoria considerată cea mai periculoasă, asociată cu probabilitate ridicată de prăbușire la un cutremur major. Din perspectiva pieței, orice eliminare de anunțuri poate reduce oferta disponibilă în zone centrale, unde sunt frecvente clădirile vechi cu „bulină roșie”, și poate muta cererea către imobile fără astfel de restricții. Context: dimensiunea pieței și ce urmează Potrivit Profit.ro , aproximativ 74.000 de spații locative din România sunt oferite în prezent spre închiriere pe termen scurt prin platforme precum Airbnb, în creștere cu 7,8% de la an la an. În perioada următoare, proprietarii notificați vor trebui să furnizeze documente care să ateste încadrarea clădirii, iar în lipsa lor riscul imediat este delistarea. HotNews notează că detalii suplimentare sunt disponibile în materialul Profit.ro. [...]
Casele din lemn cu masă termică mare pot reduce dependența de încălzire continuă , arată o prezentare despre cabanele vechi scandinave citată de Mediafax , într-un context în care locuințele moderne, chiar bine izolate, se pot răci rapid dacă se oprește curentul sau încălzirea. Ideea centrală este că „secretul” nu ține de a menține permanent sursa de căldură pornită, ci de capacitatea construcției de a stoca și elibera treptat energia termică, ca o „baterie termică”. Potrivit materialului, eficiența venea din combinația dintre elemente constructive grele (pereți și podele groase), etanșare bună și sobe masive din piatră sau zidărie care încălzeau structura, nu doar aerul. Ce arăta experimentul: modern vs. cabană din lemn Mediafax relatează despre un experiment care a comparat o casă prefabricată modernă, „foarte bine izolată”, cu o cabană medievală din lemn reconstruită. Ambele au fost încălzite la aproximativ 20°C, apoi încălzirea a fost oprită în timp ce afară erau circa -22°C. Rezultatul descris în articol: casa modernă s-a apropiat de punctul de îngheț în doar câteva ore, în timp ce cabana din lemn a rămas peste zero timp de aproape trei zile. De ce rețineau căldura cabanele vechi Materialul enumeră trei explicații principale: lemnul gros stoca căldura și o elibera treptat; etanșarea era foarte bună, îmbinările fiind acoperite cu mușchi și argilă pentru a limita pătrunderea aerului rece; sobele mari din piatră sau zidărie erau încălzite puternic pentru scurt timp, apoi cedau căldură treptat timp de 12–18 ore. În plus, amenajarea interioară conta: camere mai mici și tavane mai joase, ceea ce reducea energia necesară încălzirii. Articolul mai menționează podele groase izolate suplimentar cu rumeguș și case ridicate pe stâlpi de piatră, pentru a reduce contactul cu solul rece și apariția „ punților termice ” (zone prin care se pierde mai ușor căldura). Ce s-a schimbat în construcțiile moderne și de ce contează Potrivit textului, dezvoltarea surselor de energie mai ieftine și a tehnologiilor de construcție a împins piața spre structuri ușoare (lemn, vată de sticlă, bariere de vapori, sisteme cu aer forțat), care se ridică mai rapid și mai ieftin, dar au o masă termică mai redusă. Consecința operațională: locuințele moderne depind mai mult de funcționarea continuă a încălzirii și a electricității, iar chiar și o casă care respectă formal standardele de izolare poate pierde căldura repede în cazul unei pene de curent sau al unei defecțiuni. Ce principii pot fi preluate azi Mediafax notează că unele soluții tradiționale pot fi aplicate și în construcțiile actuale, inclusiv folosirea mai largă a lemnului masiv sau a pietrei în interior, etanșarea de înaltă calitate a îmbinărilor și testarea riguroasă a etanșeității la aer. Sunt menționate și opțiuni de proiectare precum încălzirea prin pereți sau podele și compartimentări mai compacte, cu mai puține spații foarte mari și tavane mai joase. [...]
Ferrero intră într-o achiziție de circa 30 milioane euro (aprox. 150 milioane lei) pentru un proiect industrial din Timișoara , o mișcare care poate debloca rapid o capacitate de producție într-un parc logistic nou, după ce spațiile au rămas neocupate în urma retragerii Ericsson, potrivit Profit . Proiectul vizat a fost finalizat în 2024 de dezvoltatorul WDP și are o suprafață de 36.400 metri pătrați, împărțită în patru hale industriale și spații de birouri, în sud-vestul Timișoarei, zona Șag. Halele au fost concepute la cererea grupului suedez Ericsson, care intenționa să își consolideze aici operațiunile de producție din Timișoara, însă compania a renunțat la proces, iar spațiile au rămas goale, conform sursei citate. Tranzacția, evaluată la circa 30 de milioane de euro, este descrisă drept prima tranzacție majoră din 2026 pe segmentul industrial al pieței imobiliare. În același sector, piața mai așteaptă finalizarea vânzării P3 Bucharest A1 , la un preț indicat de sursă drept record, de circa 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei). Ce înseamnă operațional: o intrare mai rapidă în producție Achiziția proiectului WDP este prezentată ca reflectând intenția Ferrero de a dezvolta o unitate industrială în România, mizând pe poziția strategică a țării și pe disponibilitatea forței de muncă. Pe plan local, activitatea de producție ar urma să se deruleze printr-o companie nouă, Ferrero Romania Industrial, înregistrată în luna mai a acestui an, potrivit informațiilor publicate. Contactați pentru detalii despre tranzacție, reprezentanții WDP nu au răspuns până la publicarea articolului, mai notează sursa. Context: cumpărătorul și vânzătorul Ferrero este unul dintre cei mai mari producători de dulciuri la nivel global, cu branduri precum Kinder, Nutella, Ferrero Rocher, Raffaello și Tic Tac, prezent în peste 50 de țări, cu 41 de fabrici și peste 50.000 de angajați. În România, filiala de vânzări Ferrero Romania a raportat anul trecut afaceri de 1,9 miliarde lei, în creștere cu 23% față de 2024, și un profit net de aproape 20 de milioane de lei, cu 120 de angajați, conform datelor citate. Vânzătorul, WDP, este al doilea cel mai mare proprietar de spații industrial-logistice din România și are un portofoliu local evaluat la peste 1,6 miliarde de euro, cu peste 2 milioane de metri pătrați închiriabili, răspândiți în peste 80 de locații. Compania indică și o cotă de piață estimată la 25%. Tendință în piață: producția câștigă teren în industrial Tranzacția vine într-un moment în care spațiile de producție au o pondere tot mai mare în piața industrială și logistică. Un raport Colliers citat de Profit arată că aproximativ 28% din tranzacțiile de închiriere anunțate public în prima jumătate din 2026 au vizat spații de producție, aproape dublu față de anul trecut și peste media obișnuită de 10–15%. În același timp, tranzacțiile publice au totalizat aproximativ 340.000 de metri pătrați, cu circa 20% sub nivelul din prima jumătate a anului trecut, dar cu 47% peste media perioadei 2017–2019, potrivit aceluiași raport. „Producția câștigă tot mai mult teren, vedem solicitări recurente pe care în urmă cu câțiva ani nu le aveam și un interes în creștere din partea producătorilor asiatici, în special chinezi, care analizează România ca bază de nearshoring pentru piața europeană”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office & Industrial Agencies în cadrul Colliers. Dacă achiziția se finalizează, mutarea Ferrero ar transforma un proiect construit pentru un chiriaș industrial mare, dar rămas neocupat, într-un activ folosit pentru producție, într-unul dintre cele mai active hub-uri industriale din vestul țării. [...]
Dedeman face loc pentru o posibilă reconversie imobiliară în Sectorul 5 , după ce a inițiat procedurile de demolare a halelor și anexelor unei foste platforme industriale cumpărate din faliment, potrivit Profit . Dedeman a achiziționat în decembrie 2018, cu 3,3 milioane de euro (aprox. 16,5 milioane lei), halele Comatchim International, în cadrul unei licitații organizate de administratorul judiciar. Acum, compania pregătește demolarea a 46 de construcții vechi de pe strada Doina 17 și 17A — depozite, magazii, ateliere, șoproane, birouri și vestiare — aflate fie în stare de degradare și neutilizate, fie închiriate pentru depozitare. Ce se demolează și pe ce suprafață Construcțiile propuse spre demolare sunt amplasate pe trei loturi cu o suprafață totală de circa 2,4 hectare. În documentele citate de publicație se arată că terenurile ar urma să fie „curățate și igienizate”, apoi comasate, cu intenția de „regenerare” a zonei industriale și de depozitare. „Beneficiarul, SC Dedeman SRL, a achiziționat de-a lungul ultimilor ani o serie de terenuri adiacente (...) cu intenția de a regenera zona aceasta industrială și de depozitare prin curățarea și igienizarea terenurilor urmând a fi ulterior comasate și apoi urmând construirea în viitor a unor construcții ce vor îmbunătății aspectul zonei și vor crea noi locuri de muncă.” Miza: un „pachet” de peste 5 hectare lângă Parcul Carol Pe lângă cele 2,4 hectare, Dedeman a mai cumpărat adiacent terenul de 2,7 hectare al fabricii Industria Iutei , pentru 6,7 milioane de euro (aprox. 33,5 milioane lei), teren care a fost deja curățat de clădiri. În total, suprafața de teren controlată de Dedeman în această zonă din Sectorul 5 depășește 5 hectare. Întrebați de Profit ce planuri au cu terenul, reprezentanții Dedeman nu au răspuns până la publicarea articolului. În trecut, compania a transmis că nu a stabilit o destinație și că încă studiază oportunitățile de valorificare. Context: presiune rezidențială într-o fostă zonă industrială Demolările vin într-un moment în care, în apropierea parcului Carol, fosta zonă industrială atrage proiecte rezidențiale de amploare, cu „mii de apartamente”, potrivit sursei. Ca reper, pe terenul fostei fabrici de ulei Muntenia — învecinat cu loturile cumpărate de Dedeman și cu o mărime similară — se pregătește un ansamblu rezidențial cu peste 2.000 de apartamente, conform informațiilor publicate anterior de Profit în materialul aici . În zonă sunt menționate și alte proiecte rezidențiale sau mixte, în diferite stadii, dezvoltate de investitori precum Militari Residence (Central Address Residence), Liviu Tudor, Evergent Investments (fost SIF Moldova), Novum Business Invest, precum și proiecte precum ISG Residence IV. De ce contează Pentru piața imobiliară, pregătirea demolărilor indică trecerea la o etapă operațională (curățare, comasare) care poate accelera reconversia unei platforme industriale într-o utilizare nouă, într-o zonă unde se conturează deja un pol rezidențial. În lipsa unui răspuns oficial privind destinația finală, singura certitudine rămâne consolidarea poziției de proprietar de teren în Sectorul 5 și pregătirea terenului pentru o dezvoltare viitoare. [...]
