Știri
Știri din categoria Imobiliare
Închirierile pe termen scurt intră, din 20 mai 2026, sub un regim mai strict de raportare și identificare, iar proprietarii care listează locuințe pe Airbnb și Booking vor trebui să se înregistreze și să respecte obligații fiscale suplimentare, inclusiv e-Factura, potrivit Libertatea. Miza este una de reglementare și conformare: fără cod valid, unele proprietăți ar putea fi delistate, iar nerespectarea e-Factura poate aduce amenzi.
Schimbările vin pe fondul aplicării normelor europene privind transparența și raportarea activităților de cazare. Conform articolului, regulile îi vizează și pe românii care închiriază ca persoane fizice, fără PFA sau firmă, informație atribuită de Libertatea publicației StartupCafe.
Regulamentul european 2024/1028 obligă România să implementeze un sistem de înregistrare cu număr unic pentru unitățile de cazare și gazde. Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) susține că măsura urmărește aducerea pieței într-un cadru legal, în condițiile în care „o parte semnificativă” ar funcționa fără înregistrare și fără declararea veniturilor.
Una dintre schimbările centrale este introducerea unui cod unic european de identificare pentru unitățile de cazare listate online. Marian Chiric (Cabanele Galaxy / Cheia Imobiliarelor) afirmă, potrivit sursei citate, că piața intră într-o „eră a transparenței totale”, iar codul ar urma să fie obținut prin platforma SITUR (sistemul informatic al turismului), cu autentificare prin ROeID sau semnătură electronică. În material se menționează și riscul ca proprietățile fără cod valid să fie eliminate automat de pe platforme după integrarea tehnică.
O a doua schimbare majoră este extinderea obligației de raportare în RO e-Factura și către persoanele fizice care obțin venituri din închirieri în regim hotelier. Din 1 iunie 2026, proprietarii trebuie să raporteze facturile în sistem, iar până la 26 mai 2026 trebuie depus Formularul 082 pentru înscrierea în registru. Înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie.
În privința sancțiunilor, expertul contabil și consultantul fiscal Cornel Grama avertizează că neîncadrarea în termene poate duce la amenzi, inclusiv de până la 15% din valoarea totală a facturii netransmise, iar pentru facturi netransmise deloc amenzile pot fi între 1.000 și 2.500 de lei, conform articolului.
Materialul reamintește „regula celor 7 camere” din Codul Fiscal: până la 7 camere, activitatea poate fi desfășurată pe persoană fizică, fără PFA sau firmă; peste acest prag, este necesară înregistrarea ca PFA sau SRL, iar activitatea nu mai poate fi raportată pe CNP, potrivit explicațiilor atribuite lui Marian Chiric.
Cornel Grama mai precizează că, pentru veniturile anului 2026, impozitarea persoanelor fizice care închiriază prin Airbnb și Booking se schimbă: venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut, iar comisionul reținut de platforme nu se include în venitul brut, conform citatului din articol.
Pentru cei care închiriază între 1 și 7 camere, Grama indică următoarele obligații:
Pentru cei cu mai mult de 7 camere, activitatea este încadrată ca activitate independentă și implică plata CAS și CASS, plus obligativitatea unui PFA sau SRL, mai arată sursa.
O obligație distinctă apare pentru proprietarii care folosesc platforme precum Airbnb sau Booking și plătesc comisioane: aceștia trebuie să obțină cod special de TVA pentru achiziții intracomunitare de servicii, chiar dacă nu sunt PFA și sunt sub pragul de scutire de TVA pentru veniturile lor, potrivit explicațiilor lui Cornel Grama. În articol se menționează depunerea formularelor 301 și 390 și plata TVA în România pentru comisionul reținut de platforme.
În plus, proprietarii au obligația să completeze și să păstreze fișa de ocupare a capacității de cazare, document care poate fi verificat de ANAF în cazul unui control fiscal, conform materialului.
O parte din presiunea administrativă este, totuși, amânată: Grama arată că veniturile obținute în 2026 și obligațiile privind impozitul și CASS se vor declara până la 25 mai 2027, odată cu depunerea Declarației Unice pentru anul 2026.
Recomandate
Raportul preț-venit a urcat la niveluri care fac cumpărarea unei locuințe nerealistă pentru veniturile locale în mai multe orașe europene, cu Lisabona și Split în frunte, unde sunt necesari aproape 19 ani de venituri pentru o achiziție, potrivit unei analize preluate de Economedia din Euronews . Datele citate se bazează pe indicatorul „raport preț-venit”, una dintre cele mai folosite măsuri ale accesibilității: compară costul unei locuințe obișnuite cu venitul anual al unei gospodării medii și arată câți ani de câștiguri ar fi necesari pentru cumpărare. Cu cât raportul este mai mare, cu atât piața este mai inaccesibilă pentru cei plătiți la nivel local. De ce contează: pragul de „piață problematică” este depășit masiv Ca reper, un raport preț-venit de peste 10 indică deja o piață problematică pentru cumpărători, potrivit lui Mike Langen, economist senior pe piața locuințelor la ABN AMRO, citat de Euronews. Explicația ține de regulile standard de creditare ipotecară: costurile locuinței sunt, de regulă, limitate la aproximativ 30% din venitul gospodăriei, iar durata împrumuturilor este frecvent plafonată la 30 de ani. În acest context, Lisabona și Split, cu un raport de 18,7, sunt „aproape dublu” față de nivelul considerat deja problematic. Top 10 orașe europene cu cele mai inaccesibile locuințe (ani de venit necesari) Conform datelor Numbeo citate în analiză, clasamentul este: Lisabona, Portugalia – 18,7 ani Split, Croația – 18,7 ani Praga, Republica Cehă – 18,1 ani Milano, Italia – 18,1 ani Tirana, Albania – 18,1 ani Viena, Austria – 17,4 ani Belgrad, Serbia – 17,2 ani Paris, Franța – 17,0 ani Londra, Regatul Unit – 16,0 ani Brno, Republica Cehă – 15,8 ani Analiza notează și că, raportat la veniturile locale, o locuință este mai accesibilă în Paris și Londra decât în Lisabona, deși ambele rămân în topul piețelor cu accesibilitate scăzută. Context: „povestea de succes” a Portugaliei și presiunea din piața locuințelor Euronews descrie Portugalia ca fiind promovată ani la rând drept o destinație atractivă – cu soare, siguranță, turism în expansiune și calitate ridicată a vieții – însă cu o piață imobiliară „tensionată” în spatele acestei imagini. În Lisabona, costul unei locuințe a ajuns la aproximativ 18,7 ori venitul anual al unei gospodării tipice, potrivit celor mai recente date Numbeo. [...]
WDP pregătește vânzarea unui depozit logistic din România către utilizatorul final, într-o tranzacție de câteva zeci de milioane de euro , potrivit Profit . Miza economică este dublă: compania își marchează profitul printr-un preț peste evaluare, iar cumpărătorul își securizează capacitatea operațională prin trecerea de la chirie la proprietate. WDP, dezvoltator imobiliar cu acționar principal una dintre cele mai bogate familii din Belgia, a indicat că tranzacția din România ar urma să se închidă în trimestrul al treilea din 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor obișnuite. Ce vinde WDP și la ce evaluare Compania a anunțat vânzarea a două proprietăți logistice către utilizatori finali, cu o suprafață totală închiriabilă de aproximativ 61.000 metri pătrați, pentru circa 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei). Activele sunt în Țările de Jos (Duiven) și în România. Proprietatea din Duiven a fost vândută în mai 2026, pentru a facilita extinderea hubului european rutier al FedEx din vecinătate, o investiție anunțată de 46 de milioane de euro (aprox. 241 milioane lei). De ce contează: randament ridicat și preț peste „valoarea justă” Cele două tranzacții ar urma să aducă încasări totale de aproximativ 60 de milioane de euro (aprox. 314 milioane lei), cu o rată internă de rentabilitate (IRR) medie de peste 20% și un preț de vânzare cu 30% peste ultima valoare justă evaluată a activelor. În cazul activului din România, WDP indică și schimbarea de logică a utilizării: proprietatea va fi integrată în operațiunile cumpărătorului și folosită pentru susținerea activităților aflate în expansiune în regiune, ceea ce sugerează o cerere operațională solidă pentru spații logistice „built-to-suit” (adaptate nevoilor unui chiriaș/cumpărător). [...]
Prețurile apartamentelor noi pe litoral au trecut de 2.000 euro/mp util în Constanța , iar oferta rămâne limitată, ceea ce menține presiunea pe costurile de achiziție în plin sezon estival, potrivit Libertatea . În Constanța, apartamentele noi au „abia” depășit pragul de 2.000 euro/mp util, în timp ce în zona Mamaia–Năvodari se găsește mai multă ofertă, dar și la prețuri mai ridicate: 2.169 euro/mp util, în medie. Mesajul de fond este unul de piață: cererea sezonieră se întâlnește cu o ofertă descrisă ca fiind „destul de limitată”, ceea ce poate susține niveluri de preț peste pragul psihologic de 2.000 euro/mp. Tranzacții și investiții: semnale de apetit pentru proiecte premium în București Dincolo de litoral, materialul indică și mișcare în segmentul rezidențial premium din București. În Capitală au început lucrările pentru proiectul Centropolitan , lângă București Mall, cu 274 de apartamente. Investiția este estimată la 65 de milioane de euro (aprox. 325 milioane lei), iar finalizarea este indicată pentru 2028. Un element relevant pentru piață este că, înainte de punerea oficială a pietrei de temelie, s-au realizat deja tranzacții de peste 8 milioane de euro (aprox. 40 milioane lei), ceea ce sugerează vânzări timpurii (pre-contractări) într-un proiect aflat la început de execuție. Volumul tranzacțiilor și livrările de locuințe: București-Ilfov domină Pe piața tranzacțiilor, în București s-au vândut „luna trecută” circa 9.600 de imobile, cu cele mai multe tranzacții în Sectorul 1, urmat de Sectorul 3 (cu „mai bine de 2.000” de apartamente, case și terenuri vândute). Datele sunt atribuite Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar Sectorul 5 este menționat drept cel mai slab din top. La nivel național, peste 11.800 de locuințe au fost finalizate în România în primele trei luni ale anului, conform INS, cele mai multe în București și județul Ilfov, urmate de regiunea de vest (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara). De ce contează pentru cumpărători și investitori În ansamblu, datele din material conturează două tendințe cu impact economic: pe litoral, pragul de 2.000 euro/mp util devine un nou reper pentru apartamentele noi, într-un context de ofertă limitată, iar în București continuă investițiile în proiecte premium, susținute de tranzacții încă din faze incipiente. [...]
Un proces colectiv deschis de 80 de rezidenți din sudul Texasului împotriva SpaceX ridică riscuri de costuri și constrângeri de reglementare pentru operațiunile Starbase , într-un moment în care compania tocmai a intrat pe bursă, potrivit The Next Web . Reclamanții susțin că lansările repetate de rachete le-au produs avarii structurale locuințelor și cer despăgubiri pentru case care, în unele cazuri, ar valora mai puțin decât reparațiile necesare. Acțiunea în instanță acuză SpaceX de neglijență, neglijență gravă și încălcare a proprietății (trespass), invocând cadrul legal din SUA cunoscut ca Commercial Space Launch Act din 1984 . Ce reclamă localnicii: avarii după testele Starship Procesul susține că pagubele ar fi fost provocate de 11 zboruri de test Starship, desfășurate între aprilie 2023 și octombrie 2025. Printre efectele invocate se numără unde de șoc, vibrații și suprapresiune, care ar fi dus la: fisuri în pereți; geamuri sparte; acoperișuri avariate; fundații afectate. Localitățile menționate includ Port Isabel, Laguna Vista și South Padre Island. Unul dintre reclamanți i-a arătat agenției Reuters locuința sa din Port Isabel, la mai puțin de șase mile (aprox. 9,7 km) de Starbase. Potrivit relatării, ușile nu se mai închid, dulapurile nu mai sunt aliniate, iar podeaua s-a deformat după ce o conductă de apă a cedat în timpul unei lansări. Persoana estimează reparații la fundație de 100.000 de dolari (aprox. 460.000 lei), sumă despre care spune că depășește valoarea actuală a casei. „Ei vor să ajungă pe Marte. Dar ce se întâmplă cu noi, cei care suntem aici?” Miza imobiliară: costuri în creștere și presiune pe comunități Dincolo de daunele materiale, articolul indică și o presiune economică asupra pieței rezidențiale locale, pe fondul afluxului de bani asociați SpaceX. În Cameron County, costurile locuirii s-ar fi dublat: prețul mediu al unei case ar fi urcat de la 131.000 de dolari (aprox. 603.000 lei) în 2014 la peste 281.000 de dolari (aprox. 1,29 milioane lei) în 2026, potrivit Moneywise. Pentru comunitățile cu venituri mici și medii, combinația dintre avarii la locuințe și scumpirea pieței ar accentua riscul de „împingere” în afara zonei, în condițiile în care reparațiile pot deveni prohibitive raportat la valoarea proprietății. Componenta de reglementare: legea permite suspendarea lansărilor Commercial Space Launch Act oferă secretarului Transporturilor din SUA posibilitatea de a suspenda sau opri lansările dacă acestea sunt „dăunătoare pentru sănătatea și siguranța publică”, notează publicația. Până acum, nu ar fi fost luată o astfel de măsură. În același timp, articolul menționează că prospectul de listare (S-1) al SpaceX a inclus riscuri de reglementare, dar nu ar fi abordat în mod specific procesul colectiv sau acuzațiile privind daune structurale. De ce contează acum: procesul vine înainte și după listarea SpaceX Momentul este sensibil: procesul ar fi fost depus cu câteva săptămâni înaintea listării SpaceX, descrisă ca un IPO de 75 miliarde de dolari (aprox. 345 miliarde lei), care a debutat vineri la o evaluare de 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.200 de miliarde lei), conform articolului. Reclamanții cer compensații pentru locuințe care, potrivit susținerilor lor, pot ajunge să coste mai mult de reparat decât valorează pe piață. Pentru piața imobiliară locală, disputa introduce o incertitudine dublă: pe de o parte, potențiale despăgubiri și litigii de durată; pe de altă parte, riscul ca autoritățile să impună condiții mai stricte sau limitări operaționale, cu efecte directe asupra ritmului lansărilor și asupra presiunii economice din zonă. [...]
Comisia Europeană cere suspendarea lucrărilor și evaluare de mediu pentru proiectul imobiliar de 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei) asociat familiei Trump în Albania, un dosar care poate influența negocierile de aderare la UE , potrivit Euronews . Investiția vizează un complex hotelier de lux într-o zonă naturală protejată și a scos mii de albanezi în stradă în ultimele zile. Proiectul, estimat la 1,4 miliarde de dolari (aprox. 6,4 miliarde lei), este derulat prin grupul Affinity Partners , controlat de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Pe lângă dezvoltarea insulei Sazan, planul include și o zonă de litoral aflată într-o arie protejată, unde ar urma să fie construite hoteluri și vile de lux. Miza: alinierea la regulile UE de mediu, cu efect direct asupra aderării Comisia Europeană spune că modul în care autoritățile de la Tirana gestionează proiectul poate cântări în negocierile de aderare. Bruxelles a transmis îngrijorări privind „potențiale deficiențe” și afirmă că ministrul Mediului s-a angajat să suspende lucrările și să supună proiectul unei evaluări cuprinzătoare a impactului asupra mediului, în consultare cu societatea civilă. „Așteptăm ca Albania să se alinieze pe deplin la legislația UE în acest domeniu, inclusiv la Directiva privind păsările și la Directiva privind habitatele, și, de asemenea, trebuie să abroge legislația din 2015 privind investițiile strategice”, a declarat Guillaume Mercier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Proteste și acuzații de corupție; premierul Rama nu vrea să renunțe În Albania, protestele au început de peste o săptămână, iar criticii investiției îl acuză pe premierul Edi Rama de corupție. Simbolul manifestațiilor a devenit flamingo, specie protejată despre care protestatarii susțin că ar putea fi afectată de proiect. În pofida avertismentului Comisiei Europene și a presiunii din stradă, Edi Rama a transmis că nu intenționează să abandoneze investiția, pe care o prezintă drept o oportunitate pentru dezvoltarea turismului și atragerea de capital străin. Context: un proiect controversat, cu precedente în regiune Euronews notează că nu este prima dată când proiecte imobiliare asociate familiei Trump generează reacții puternice. La Belgrad, protestele masive din toamna anului trecut au determinat autoritățile sârbe să renunțe la un plan de complex de lux într-un fost obiectiv militar din centrul capitalei. Pentru Albania, următorul test este dacă suspendarea lucrărilor și evaluarea de mediu vor fi aplicate efectiv și în ce măsură proiectul va fi adaptat la cerințele UE privind protecția habitatelor și a speciilor. [...]
Protestele din Tirana pun sub presiune un proiect imobiliar de 1,6 miliarde de dolari (aprox. 7,3 miliarde lei), cu potențial de a redesena regulile pentru investițiile în zone protejate. Potrivit Euronews , mii de albanezi au ieșit pentru a zecea zi la rând pe un bulevard central din capitală, contestând o dezvoltare de lux care ar amenința o arie protejată de pe malul Mării Adriatice. Proiectul este asociat cu Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și trimisul special al acestuia în negocieri de pace. În material se arată că firma de investiții a lui Kushner, Affinity Partners , este implicată într-o dezvoltare estimată la aproximativ 1,6 miliarde de dolari, care vizează transformarea insulei Sazan într-o stațiune de lux. Miza: transparența și utilizarea terenurilor în proiecte turistice de mare valoare Manifestațiile, numite neoficial „Revoluția Flamingilor”, au atras atenția internațională prin mesajul „Albania nu este de vânzare”, explicat de Zana Cimili, jurnalistă Associated Press, citată de Euronews. În stradă au apărut și pancarte cu mesaje dure la adresa clasei politice, inclusiv în limba engleză. Un protestatar a acuzat lipsa de transparență în jurul proiectului și a susținut că ar fi aflat „doar din presă” despre cedarea unui teren către o entitate privată, ceea ce, în opinia sa, ridică suspiciuni de corupție. Poziția premierului Edi Rama : proiectul rămâne pe masă Premierul Albaniei, Edi Rama, a respins criticile și a descris public cum ar fi început discuțiile cu Jared Kushner și Ivanka Trump, pornind de la o întâlnire informală și continuând ulterior cu o discuție la Davos, unde Kushner ar fi spus că dorește „o oportunitate de a investi” după ce a văzut insula. În pofida protestelor și a apelurilor la demisie, Rama afirmă că nu se retrage și nu renunță la proiect, pe care îl prezintă drept un pas major în transformarea Albaniei într-o destinație pentru „marile capitaluri” și investitorii din turism. Ce urmează Din informațiile prezentate, proiectul rămâne susținut politic la vârf, în timp ce presiunea publică se menține prin proteste zilnice. Pentru piața imobiliară și turistică din Albania, disputa indică un test de rezistență: cât de departe pot merge investițiile de anvergură în proximitatea ariilor protejate și ce standarde de transparență vor fi cerute pentru astfel de dezvoltări. [...]
