Știri
Știri din categoria Imobiliare
Închirierile pe termen scurt intră, din 20 mai 2026, sub un regim mai strict de raportare și identificare, iar proprietarii care listează locuințe pe Airbnb și Booking vor trebui să se înregistreze și să respecte obligații fiscale suplimentare, inclusiv e-Factura, potrivit Libertatea. Miza este una de reglementare și conformare: fără cod valid, unele proprietăți ar putea fi delistate, iar nerespectarea e-Factura poate aduce amenzi.
Schimbările vin pe fondul aplicării normelor europene privind transparența și raportarea activităților de cazare. Conform articolului, regulile îi vizează și pe românii care închiriază ca persoane fizice, fără PFA sau firmă, informație atribuită de Libertatea publicației StartupCafe.
Regulamentul european 2024/1028 obligă România să implementeze un sistem de înregistrare cu număr unic pentru unitățile de cazare și gazde. Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) susține că măsura urmărește aducerea pieței într-un cadru legal, în condițiile în care „o parte semnificativă” ar funcționa fără înregistrare și fără declararea veniturilor.
Una dintre schimbările centrale este introducerea unui cod unic european de identificare pentru unitățile de cazare listate online. Marian Chiric (Cabanele Galaxy / Cheia Imobiliarelor) afirmă, potrivit sursei citate, că piața intră într-o „eră a transparenței totale”, iar codul ar urma să fie obținut prin platforma SITUR (sistemul informatic al turismului), cu autentificare prin ROeID sau semnătură electronică. În material se menționează și riscul ca proprietățile fără cod valid să fie eliminate automat de pe platforme după integrarea tehnică.
O a doua schimbare majoră este extinderea obligației de raportare în RO e-Factura și către persoanele fizice care obțin venituri din închirieri în regim hotelier. Din 1 iunie 2026, proprietarii trebuie să raporteze facturile în sistem, iar până la 26 mai 2026 trebuie depus Formularul 082 pentru înscrierea în registru. Înrolarea în Spațiul Privat Virtual (SPV) devine obligatorie.
În privința sancțiunilor, expertul contabil și consultantul fiscal Cornel Grama avertizează că neîncadrarea în termene poate duce la amenzi, inclusiv de până la 15% din valoarea totală a facturii netransmise, iar pentru facturi netransmise deloc amenzile pot fi între 1.000 și 2.500 de lei, conform articolului.
Materialul reamintește „regula celor 7 camere” din Codul Fiscal: până la 7 camere, activitatea poate fi desfășurată pe persoană fizică, fără PFA sau firmă; peste acest prag, este necesară înregistrarea ca PFA sau SRL, iar activitatea nu mai poate fi raportată pe CNP, potrivit explicațiilor atribuite lui Marian Chiric.
Cornel Grama mai precizează că, pentru veniturile anului 2026, impozitarea persoanelor fizice care închiriază prin Airbnb și Booking se schimbă: venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30% din venitul brut, iar comisionul reținut de platforme nu se include în venitul brut, conform citatului din articol.
Pentru cei care închiriază între 1 și 7 camere, Grama indică următoarele obligații:
Pentru cei cu mai mult de 7 camere, activitatea este încadrată ca activitate independentă și implică plata CAS și CASS, plus obligativitatea unui PFA sau SRL, mai arată sursa.
O obligație distinctă apare pentru proprietarii care folosesc platforme precum Airbnb sau Booking și plătesc comisioane: aceștia trebuie să obțină cod special de TVA pentru achiziții intracomunitare de servicii, chiar dacă nu sunt PFA și sunt sub pragul de scutire de TVA pentru veniturile lor, potrivit explicațiilor lui Cornel Grama. În articol se menționează depunerea formularelor 301 și 390 și plata TVA în România pentru comisionul reținut de platforme.
În plus, proprietarii au obligația să completeze și să păstreze fișa de ocupare a capacității de cazare, document care poate fi verificat de ANAF în cazul unui control fiscal, conform materialului.
O parte din presiunea administrativă este, totuși, amânată: Grama arată că veniturile obținute în 2026 și obligațiile privind impozitul și CASS se vor declara până la 25 mai 2027, odată cu depunerea Declarației Unice pentru anul 2026.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește un cadru care poate limita închirierile pe termen scurt în orașele cu criză de locuințe , iar proprietarii care închiriază prin Airbnb sau Booking ar putea fi vizați de restricții locale, în funcție de cum vor fi încadrate zonele „sub presiune”, potrivit Newsweek . Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra veniturilor din închirieri turistice: Bruxelles-ul propune primul cadru comun la nivelul UE pentru intervenții în zonele afectate de criza locuințelor, într-un domeniu unde orașe precum Paris, Barcelona și Veneția au introdus deja reguli proprii, unele ajunse ulterior în dispute juridice. Cum ar urma să fie declanșate restricțiile Comisia propune criterii comune pentru identificarea zonelor în care există „presiuni severe” pe piața locuințelor. Autoritățile ar putea lua în calcul, între altele: un raport ridicat între prețurile locuințelor și veniturile populației; o tendință de creștere a prețurilor pe parcursul ultimilor zece ani. În aceste zone, eventualele restricții pentru închirierile pe termen scurt ar trebui să fie „bazate pe dovezi”, necesare și limitate strict la ariile afectate. Conform propunerii, măsurile nu ar putea fi aplicate retroactiv. Cine decide, de fapt, și ce urmează Deși cadrul ar fi stabilit la nivel european, decizia de a introduce efectiv restricții rămâne la latitudinea autorităților competente, ceea ce înseamnă că impactul va depinde de modul în care fiecare stat sau oraș va aplica criteriile. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a declarat: „În urmă cu un an, am promis să abordez problema accesibilității locuințelor în Europa. Astăzi facem un pas în această direcție.” Propunerea trebuie negociată cu statele membre și Parlamentul European înainte de a putea deveni lege. Reacții: Airbnb contestă direcția, iar industria cere control independent Airbnb susține că deficitul de locuințe din Europa nu poate fi rezolvat prin măsuri concentrate în principal asupra închirierilor pe termen scurt. George Mavros, responsabilul companiei pentru relațiile cu autoritățile UE, a cerut ca politicile să se concentreze pe construcția și renovarea locuințelor și pe numărul mare de proprietăți neocupate. În paralel, grupul de lobby CCIA Europe a criticat ideea ca orașele să își evalueze propria conformitate cu noile reguli și a cerut mecanisme independente de control și contestare. Pe piață, reacția a fost rapidă: acțiunile Airbnb au scăzut aproape imediat cu 2,5%, pe fondul perspectivei unor reguli mai stricte în UE. Context: presiunea pe locuințe și recomandări dincolo de închirierile turistice Comisia le recomandă autorităților și măsuri care țin de oferta de locuințe, nu doar de limitarea închirierilor pe termen scurt: mai multe terenuri pentru construcții și modernizarea procedurilor de urbanism și construcție. În logica propunerii, obiectivul este să reducă presiunea asupra locuințelor pentru rezidenți, într-un context în care închirierile turistice sunt acuzate că reduc oferta și contribuie la scumpiri, problemă care a alimentat proteste în mai multe orașe europene. [...]
Veniturile nete declarate din chirii au ajuns la 2,3 miliarde de lei în 2025 , iar numărul contractelor de locațiune înregistrate la Fisc sugerează o piață mai bine documentată fiscal, nu neapărat una „explodată” ca volum, potrivit datelor ANAF transmise la solicitarea Economedia . În perioada 2021–2025, la ANAF au fost înregistrate peste 1,3 milioane de contracte de locațiune, cu o creștere constantă până în 2024 și o scădere în 2025. Datele vin pe fondul controverselor legate de saltul indicelui „Chirie” din statistica inflației, unde INS a raportat în aprilie 2026 o creștere de 33,5% față de martie și de 43,78% față de aprilie 2025. Ce arată cifrele ANAF despre piața chiriilor: venituri declarate și contracte înregistrate ANAF indică pentru 2025 un venit net anual declarat din „cedarea folosinței bunurilor” (categoria fiscală în care intră și chiriile) de 2,3 miliarde de lei . În paralel, evoluția contractelor de locațiune înregistrate la ANAF (formularul C168 – „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune”) arată următoarele valori: 2021: 217.573 2022: 213.884 2023: 259.148 2024: 313.119 2025: 297.011 iulie 2026: 178.912 (valoare aferentă lunii iulie, nu cumul anual) În total, în 2021–2025 au fost înregistrate 1.300.735 contracte. După o scădere ușoară în 2022, creșterea s-a accelerat în 2023 și 2024, iar în 2025 numărul a coborât cu aproximativ 5% față de maximul din 2024. De ce nu se pot trage concluzii directe despre „explozia” chiriilor Datele ANAF descriu contractele care ajung în evidența fiscală, dar instituția precizează că acestea nu trebuie confundate cu numărul total de locuințe închiriate de pe piață. Formularul C168 este folosit atât de contribuabilii care au obligația legală de înregistrare, cât și în situații în care locatorii cer înregistrarea pentru ca documentul să constituie titlu executoriu la plata chiriei. Mai important pentru interpretarea statisticilor: răspunsul ANAF nu permite separarea contractelor pe segmentele care ar ajuta la compararea cu structura folosită de INS în indicele „Chirie” (piață privată vs. locuințe ale statului/autoritaților locale, persoane fizice vs. persoane juridice). Context: saltul din indicele INS a fost legat de tarifele la locuințele publice În explicațiile anterioare pentru Economedia, INS a arătat că majorarea din aprilie 2026 nu reflectă o creștere similară pe piața privată: pentru chiriile de piață, indicele a fost de 100,35% (aprox. +0,35% față de martie). Saltul agregat a fost pus în principal pe seama majorării tarifelor pentru locuințele aparținând statului și unităților administrativ-teritoriale, după actualizarea prin HG nr. 193/2026. INS a indicat și ponderile din grupa „Chirie”: 26% pentru componenta locuințelor de stat și 74% pentru chiriile de piață, ceea ce explică de ce o modificare administrativă poate mișca puternic indicatorul total. Ce urmează și ce lipsește din datele pe 2026 ANAF spune că nu are încă date anuale complete pentru veniturile din chirii pe 2026 , deoarece veniturile realizate într-un an fiscal se declară prin Declarația unică până la 25 mai a anului următor. Prin urmare, veniturile din 2026 vor fi declarate în 2027. În lipsa unei defalcări a contractelor (public/privat, tip de proprietar, tip de contribuabil), rămâne deschisă întrebarea centrală din dezbaterea legată de indicele INS: cât de mare este segmentul locuințelor publice în raport cu piața totală a chiriilor și câte gospodării sunt efectiv afectate de tarifele administrative majorate. [...]
Airbnb a început să notifice proprietarii din clădiri încadrate în risc seismic I , iar anunțurile pot fi eliminate dacă nu există dovada încadrării corecte , potrivit HotNews . Miza este una operațională și de conformare: platforma invocă faptul că legislația românească interzice închirierea în aceste imobile. Proprietarii vizați au la dispoziție 14 zile pentru a demonstra că apartamentul nu se află în categoria „Risc Seismic I”; în caz contrar, listarea este retrasă, conform Cotidianul . Ce înseamnă „Risc Seismic I” și de ce contează pentru piața de închirieri pe termen scurt Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) spune că Airbnb a început oficial verificarea apartamentelor listate în clădiri încadrate în risc seismic I (RsI) – categoria considerată cea mai periculoasă, asociată cu probabilitate ridicată de prăbușire la un cutremur major. Din perspectiva pieței, orice eliminare de anunțuri poate reduce oferta disponibilă în zone centrale, unde sunt frecvente clădirile vechi cu „bulină roșie”, și poate muta cererea către imobile fără astfel de restricții. Context: dimensiunea pieței și ce urmează Potrivit Profit.ro , aproximativ 74.000 de spații locative din România sunt oferite în prezent spre închiriere pe termen scurt prin platforme precum Airbnb, în creștere cu 7,8% de la an la an. În perioada următoare, proprietarii notificați vor trebui să furnizeze documente care să ateste încadrarea clădirii, iar în lipsa lor riscul imediat este delistarea. HotNews notează că detalii suplimentare sunt disponibile în materialul Profit.ro. [...]
SpaceXSI , afacerea de centre de date a lui Elon Musk , ar cumpăra 418 locuințe dintr-un cartier din Southaven (Colonial Hills) doar de la proprietari care renunță să participe la un proces colectiv , potrivit Tom's Hardware . Miza imobiliară este dublată de una juridică: achizițiile ar fi condiționate de neimplicarea în acțiunea în instanță legată de poluarea fonică produsă de turbinele pe gaz care alimentează infrastructura de calcul (GPU) a companiei. Informația este atribuită de publicație unei relatări din The Guardian , care susține că agenți imobiliari ar merge din ușă în ușă pentru a face oferte în numele companiei. Colonial Hills se află la circa o jumătate de milă (aprox. 0,8 km) de centrala electrică pe care compania ar urma să o folosească pentru a alimenta centrele de date din zonă. De ce contează pentru piața imobiliară locală Dacă raportarea se confirmă, vorbim despre o tentativă de achiziție la scară de cartier, cu potențial de a schimba rapid structura proprietății într-o zonă rezidențială. Condiționarea tranzacțiilor de renunțarea la participarea la un proces colectiv introduce, însă, un element de risc și presiune pentru proprietari: decizia de vânzare ar putea deveni inseparabilă de poziția lor într-un litigiu privind disconfortul de mediu (zgomot). Ce spune compania și autoritățile locale, potrivit relatării Tom’s Hardware notează că MZX, subsidiara SpaceXSI care operează situl Colossus II, ar fi transmis o scrisoare deschisă rezidenților din apropiere, în care afirmă că „are nevoie de proprietăți în scopuri de afaceri”. Primarul din Southaven, Darren Musselwhite, este citat cu explicația că locuințele ar urma să fie folosite pentru cazarea personalului SpaceXSI, pe măsură ce compania își extinde operațiunile. În același context, publicația mai relatează că Elon Musk ar sta în zonă patru nopți pe săptămână, într-o rulotă Airstream, pentru a supraveghea personal extinderea centrului de date necesar pentru Grok AI. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre prețuri, calendarul achizițiilor sau stadiul exact al procesului colectiv. În lipsa acestor informații, rămâne de urmărit dacă tranzacțiile se materializează la scara indicată (418 proprietăți) și dacă litigiul privind poluarea fonică va influența ritmul extinderii operaționale și, implicit, presiunea pe piața rezidențială din proximitate. [...]
Creșterea chiriilor și scăderea dobânzilor fixe au împins cumpărarea în fața închirierii în marile orașe, într-o piață în care valoarea apartamentelor vândute a urcat cu peste 30% în ultimii trei ani, potrivit Economedia , care citează o analiză realizată de platforma financiară OferteBancare.ro (preluată de Agerpres). Analiza susține că persoanele care au cumpărat în urmă cu trei ani prin credit ipotecar cu dobândă fixă au beneficiat simultan de aprecierea locuinței și de stabilitatea ratei lunare, în timp ce chiriile au crescut. Economistul Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, estimează că „nu vom avea o scădere mai mare de 10% a prețurilor imobilelor de aici înainte”, mizând pe menținerea trendului de creștere, pe fondul cererii pentru locuințe „de calitate” și al ofertei limitate de locuințe moderne în zonele căutate. Chiriile au urcat, iar ratele au rămas competitive În marile orașe, chiriile pentru un apartament cu două camere au crescut cu 50–100 euro pe lună față de acum trei ani și au ajuns la 440–600 euro, potrivit datelor analizate. În paralel, dobânzile fixe mai mici au schimbat comparația rată–chirie: analiza indică un credit ipotecar cu dobândă fixă de circa 4,95% în primii trei ani, iar pentru un împrumut de 300.000 lei rata ar fi de circa 1.600 lei/lună, față de 1.780 lei în 2023. În exemplul dat, cine a cumpărat în 2023 un apartament vechi de 50 mp în București ar plăti „azi” o rată de circa 392 euro, cu peste 200 euro sub chiria cerută acum în piață. Prețurile locuințelor: creșteri pe vechi și nou, cu ecart mare între orașe Pe segmentul vânzărilor, prețurile apartamentelor (vechi și noi) au crescut, iar un apartament nou de 50 mp ar fi ajuns să coste între 104.750 euro (aprox. 522.000 lei) și 175.000 euro (aprox. 872.000 lei), conform analizei citate. În același timp, analiza notează creșterea veniturilor: câștigul salarial mediu net a urcat de la 4.593 lei în septembrie 2023 la 5.688 lei în august 2026, adică aproape 24%. Context: România rămâne în zona „accesibilă” în comparațiile europene O cercetare Deloitte Property Index 2026 , citată în analiză, plasează România pe al patrulea cel mai mic preț mediu al locuințelor dintre țările analizate, la 1.917 euro/mp. Raportat la venituri, un apartament de 50 mp ar costa circa 87 de salarii nete medii, față de 97 în Spania, 101 în Germania și 112 în Polonia. Pe acest fundal, analiza argumentează că inflația a erodat economisirile, iar achiziția unei locuințe poate funcționa ca protecție a puterii de cumpărare, mai ales când este pentru uz personal și când diferența față de chirie rămâne semnificativă. [...]
România riscă să rateze finanțările UE pentru locuire accesibilă dacă rămâne blocată în iluzia că proprietatea rezolvă problema locuirii, arată o analiză Economedia . Deși 94% dintre români trăiesc în gospodării care dețin locuința, peste 40% din populație locuiește în condiții de supraaglomerare, un semnal că piața are un deficit de calitate, distribuție și accesibilitate, nu doar de „număr de proprietari”. Criza locuirii a fost discutată pe 5 octombrie, la Palatul Parlamentului, în cadrul Romania Affordable Housing Summit, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia, cu participarea autorităților, instituțiilor europene, băncilor, dezvoltatorilor și experților. Miza, potrivit analizei, este transformarea statisticilor și a fondurilor europene într-o politică publică funcțională. UE pune bani și reguli pe masă, iar România are o fereastră rară În 2026, Comisia Europeană a introdus locuințele accesibile într-un cadru european explicit, prin noul Affordable Housing Act , care propune un sistem comun de identificare a zonelor aflate sub presiune locativă și măsuri pentru creșterea ofertei de locuințe accesibile, sociale și pentru studenți. Pe lângă recomandări, Comisia a revizuit regulile privind ajutorul de stat, pentru a facilita sprijinirea investițiilor în locuințe accesibile și pentru a crea mai mult spațiu de combinare a resurselor publice cu finanțarea privată. La nivel de finanțare, Grupul Băncii Europene de Investiții și-a majorat în 2026 finanțarea vizată pentru locuințe accesibile și sustenabile la 6 miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei), investițiile putând fi combinate cu fonduri europene, garanții, împrumuturi, capital și instrumente prin bănci și instituții naționale. Separat, Comisia Europeană estimează că, la nivelul UE, ar fi nevoie de aproximativ 650.000 de locuințe suplimentare anual peste volumul actual al construcțiilor, cu investiții de circa 150 de miliarde de euro pe an (aprox. 750 miliarde lei). Paradoxul românesc: proprietari mulți, locuire precară Datele citate în analiză arată că, în 2024, România era pe primul loc în UE la ponderea populației care trăiește într-o gospodărie proprietară (aproximativ 94%). În același an, 40,7% din populație trăia în gospodării supraaglomerate, față de 16,9% media Uniunii Europene. Concluzia centrală: faptul că o familie deține o locuință nu înseamnă automat că aceasta este suficient de mare, modernă, bine amplasată sau potrivită nevoilor. Analiza insistă că „proprietatea” nu este sinonimă cu accesul la o locuire de calitate. În plus, România are și un volum mare de locuințe neocupate: la recensământul din 2021, aproximativ un sfert din locuințe erau neocupate, potrivit Raportului Institutului pentru Orașe Vizionare, citat de Economedia. Imaginea rezultată este a unei piețe fragmentate: în marile centre urbane și zonele metropolitane cererea e împinsă de locuri de muncă și migrație internă, în timp ce alte zone se confruntă cu depopulare și locuințe rămase fără utilizare. Analiza mai notează o diferență relevantă în supraaglomerare: în 2024, rata era de 35,6% în rândul cetățenilor români și de 61,6% în cazul cetățenilor din afara UE aflați în România, ceea ce leagă problema locuirii de venituri, integrare socială și mobilitatea forței de muncă. Ce înseamnă „locuire accesibilă” în practică și ce ar urma În concluziile summitului, citate în analiză, locuirea este descrisă ca un fenomen mai complex decât existența unui „acoperiș”, iar creșterea fondului locativ, în lipsa condițiilor decente la prețuri sustenabile (mai ales pentru familiile tinere), nu rezolvă singură problema. Textul face distincția între: locuințe sociale , aflate în răspunderea statului; locuințe accesibile , care depind de un efort combinat al actorilor publici și privați. Accesibilitatea este definită mai larg decât prețul: include suportabilitatea finanțării (ponderea costurilor în bugetul gospodăriei), distanțele până la servicii (educație, sănătate, divertisment) și integrarea noilor locuințe în comunități. În final, analiza susține că România are ocazia să construiască un program național de locuire accesibilă conectat la instrumentele europene, dar acesta ar necesita consens politic, coordonare între nivelurile administrației, capital privat și obiective sociale explicite, iar credibilitatea ar fi dată de proiecte livrate și rezultate, nu doar de strategii. [...]
