Știri
Știri din categoria Imobiliare
Apple își extinde din nou amprenta imobiliară în South Bay, după ce a convenit închirierea unei clădiri de birouri de 125.800 de picioare pătrate (aprox. 11.700 mp) în Sunnyvale, un semnal că cererea pentru spații de birouri începe să se reactiveze într-o piață care a ieșit treptat din vârful de neocupare. Informațiile sunt relatate de 9to5Mac.
Clădirea vizată este la adresa 580 North Mary Avenue, Sunnyvale, iar tranzacția este descrisă drept prima mișcare imobiliară majoră raportată a Apple în zonă în 2026. Potrivit materialului, informația a fost semnalată inițial de The Mercury News, preluată prin AppleInsider.
În contextul închirierii, The Mercury News notează că activitatea de leasing pentru birouri în South Bay „începe să se intensifice din nou”, pe fondul îmbunătățirii ratelor de neocupare. Datele citate dintr-un raport Colliers indică:
Colliers definește piața analizată ca Santa Clara County și Fremont, conform aceleiași surse.
Închirierea vine după un 2025 în care Apple a avut o ofensivă imobiliară în South Bay, cu cheltuieli de peste 1 miliard de dolari pentru extinderea amprentei, potrivit 9to5Mac. Publicația enumeră mai multe tranzacții din 2025, inclusiv:
În total, extinderea raportată pentru 2025 ar fi depășit 1,5 milioane de picioare pătrate (aprox. 139.000 mp) de spații de birouri și laboratoare.
În același tablou de revenire a cererii, raportul menționează și Amazon, care ar fi convenit să închirieze 316.600 de picioare pătrate (aprox. 29.400 mp) de spații de birouri la 1000 Enterprise Way, tot în Sunnyvale.
Pentru piața locală, mișcările Apple și Amazon sunt relevante nu doar ca volum, ci și ca semnal: companiile mari reîncep să blocheze suprafețe importante, într-un moment în care indicatorii de neocupare arată o ameliorare față de 2025.
Recomandate
Piața rezidențială încetinește, dar prețurile rămân susținute de oferta mică , în condițiile în care tranzacțiile cu locuințe au scăzut cu circa 9% în primele șase luni din 2026, fără semnele unei corecții majore, potrivit Newsweek , care citează un raport Colliers. Scăderea vine după câțiva ani de creștere puternică și este pusă pe seama unui mix de factori: inflație ridicată, credite mai scumpe și presiune pe bugetele gospodăriilor. În acest context, cumpărătorii devin mai atenți la preț, la costul total al locuirii (cheltuieli după achiziție, precum energie și întreținere) și la calitatea proiectelor, în timp ce oferta de locuințe noi rămâne limitată, arată analiza. Tranzacțiile se mișcă diferit de la un oraș la altul Diferențele între marile centre urbane se adâncesc, iar dinamica nu este uniformă: Cluj-Napoca: tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 16% în primele șase luni; Iași: minus circa 11%; Timișoara: creștere de aproximativ 3%; București: după un început de an mai slab, a încheiat semestrul cu doar aproximativ 2% mai puține tranzacții față de aceeași perioadă din 2025. Raportul indică faptul că accesibilitatea, nivelul prețurilor și oferta disponibilă cântăresc tot mai mult în decizia de cumpărare, iar piața „se mișcă diferit de la un oraș la altul”. Oferta nouă rămâne o constrângere, chiar dacă șantierele sunt active Pe partea de ofertă, 2025 a adus la nivel național aproximativ 59.000 de locuințe livrate, cel mai scăzut nivel din 2017 până în prezent, iar pe termen scurt nu este așteptată o creștere semnificativă. În București apar însă semnale mai bune pentru anii următori: suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. În același timp, la nivel național, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproximativ 9–10% în primul semestru și cu circa 15% în iunie față de iunie 2025, iar București-Ilfov este menționată ca singura regiune care a mers constant în sens opus. Autorizațiile nu se transformă imediat în locuințe finalizate, dar oferă un indiciu despre cum ar putea evolua oferta în următorii doi până la cinci ani, notează autorii raportului. În paralel, volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a crescut cu aproximativ 16% în primele cinci luni ale anului, cel mai rapid ritm dintre principalele segmente ale construcțiilor, ceea ce indică o activitate intensă, cu efect întârziat în livrări. Costurile și finanțarea: presiune pe dezvoltatori, prudență la cumpărători Costurile de construcție rămân o problemă: prețurile unor materiale au revenit pe creștere în 2026, unele apropiindu-se de niveluri record, iar mecanismul european de taxare a carbonului pentru materialele importate poate adăuga presiune suplimentară. În acest context, dezvoltatorii își ajustează calendarul și planifică proiectele pe cicluri mai lungi. Pe partea de finanțare, aproximativ 58% dintre achizițiile de locuințe sunt realizate prin credit ipotecar, o pondere similară cu cea de anul trecut, semn că piața s-a adaptat parțial la dobânzile ridicate. Programul garantat de stat continuă să susțină segmentul mai accesibil, cu un plafon de garantare de 500 de milioane de lei în 2026 și o dobândă limitată la IRCC plus două puncte procentuale. Accesibilitatea nu s-a îmbunătățit semnificativ: prețurile locuințelor au crescut, în general, mai lent decât inflația, dar și salariile au avut o evoluție similară, astfel că raportul dintre venituri și costul locuinței nu s-a schimbat suficient pentru a face achiziția „semnificativ mai ușoară”, fără să se deterioreze însă într-atât încât să forțeze o corecție amplă, potrivit specialiștilor. De ce nu se vede o ieftinire generalizată Oferta redusă continuă să susțină prețurile. La mijlocul verii, prețurile cerute în București erau cu aproximativ 9% peste nivelul de anul trecut, cu o evoluție similară la nivel național. Creșterile lunare s-au temperat, iar piața devine mai „fragmentată”: apar negocieri punctuale, discounturi și pachete comerciale mai generoase acolo unde proiectele nu sunt suficient de bine poziționate. În ceea ce privește preferințele, locuințele noi, bine amplasate, cu acces bun la transport și infrastructură, dezvoltate de companii cu reputație solidă și cu eficiență energetică mai bună au performat mai bine. În schimb, locuințele vechi, mai ales în blocuri nereabilitate termic, sunt dezavantajate de facturi mai mari la energie și costuri de întreținere mai ridicate. Ce poate influența următoarele luni: TVA, blocaje administrative și dobânzi Colliers anticipează că iulie ar putea apărea ca o lună mai activă în statisticile finale, pe fondul grabei unor cumpărători de a închide achiziții eligibile pentru cota redusă de TVA. Totuși, indisponibilitatea sistemelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) , începând cu 14 iulie, după un atac cibernetic, a afectat derularea operațiunilor necesare finalizării tranzacțiilor. Termenul pentru livrarea locuințelor cu TVA redusă de 9% a fost prelungit de la 31 iulie la 30 septembrie 2026, ceea ce poate distribui finalizările pe o perioadă mai lungă și poate reduce caracterul excepțional al unui vârf de tranzacții în iulie. Pe termen mai lung, perspectiva unei reveniri mai puternice a creditării s-a îndepărtat față de începutul anului: cu inflația încă aproape de două cifre la jumătatea lui 2026, Banca Națională este așteptată să mențină dobânda-cheie la 6,50% până în 2027, ceea ce amână ieftinirea finanțării și o revenire mai vizibilă a tranzacțiilor susținute de credit. În paralel, Colliers estimează o scădere de aproximativ 0,7% a PIB-ului în 2026, după ce la începutul anului anticipa o creștere de aproape 1%. În același timp, raportul indică faptul că cererea pe termen mediu rămâne susținută de nevoia reală de locuințe, pe fondul supraaglomerării ridicate și al necesarului de locuințe noi în marile orașe, în timp ce oferta redusă și dificultățile de autorizare pot continua să țină prețurile sus pentru proiectele bine amplasate. [...]
Piața imobiliară din Viscri a ajuns la nivel de „Pipera” , pe fondul unei oferte foarte mici de proprietăți și al cererii venite inclusiv din zona turismului, potrivit Economica . În satul devenit cunoscut internațional și asociat cu regele Charles, anunțurile de vânzare apar rar, iar când apar, prețurile urcă la nivelul unei vile din nordul Bucureștiului. În acest context, cumpărătorii care intră pe piață nu urmăresc doar o locuință, ci și un activ cu potențial de monetizare: casele sunt transformate în pensiuni și folosite pentru a primi turiști, notează publicația. Două exemple de prețuri și proprietăți scoase la vânzare O proprietate „gata renovată”, Viscri 119, este listată la 490.000 de euro (aprox. 2,45 milioane lei) pe Sotheby’s International Realty România . Casa are șapte dormitoare , cinci băi și 488 mp interior, pe un teren de aproape 2.500 mp . Un element de atractivitate este vederea din curte către turnul medieval al bisericii fortificate din Viscri (secolul al XIII-lea). Proprietatea are și o autorizație valabilă până anul viitor pentru extinderea unei anexe. O a doua ofertă este la 255.000 de euro (aprox. 1,28 milioane lei) , într-un anunț pe Storia . Locuința este prezentată ca „gata de locuit”, cu patru camere , o baie și două bucătării (una de vară), având 190 mp suprafață utilă. Prețul este menționat ca negociabil, iar curtea depășește 2.500 mp . De ce contează Cazul Viscri arată cum, într-o piață cu ofertă limitată și notorietate internațională, casele vechi pot ajunge să fie evaluate ca proprietăți premium, iar componenta turistică devine un factor economic care susține prețurile. [...]
Piața terenurilor intră într-o fază în care cumpărătorii dictează mai mult condițiile , pe fondul unei oferte în creștere și al unor decizii luate mai prudent, chiar dacă tranzacțiile mari s-au închis mai greu în prima parte a anului, potrivit Profit . În acest context, dezvoltatorii care cumpără sau pregătesc achiziții acum mizează pe livrări care ar urma să se vadă mai ales din 2027–2028, având în vedere timpul necesar pentru autorizare, finanțare și construcție. Datele citate dintr-un raport Colliers pentru primul semestru indică o piață cu evoluții diferențiate la preț: terenurile „foarte bune”, cu parametri clari și documentații urbanistice avansate, pot avea creșteri punctuale de 5–10% față de anul precedent. La polul opus, terenurile fără documentații urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări. Unde se vede cererea și unde se așteaptă Retailul rămâne cel mai activ segment, cu cerere susținută la nivel național, chiar dacă numărul tranzacțiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Cererea vine în special din partea operatorilor FMCG, a retailerilor și a dezvoltatorilor, inclusiv jucători locali care pregătesc proiecte mai mici în orașe din toată țara, pe fondul extinderii rețelelor comerciale și al consumului de proximitate. Rezidențialul continuă să atragă interes, iar cererea pentru terenuri a crescut vizibil în ultimul an, inclusiv din partea unor cumpărători noi și investitori internaționali. Totuși, segmentul trece printr-o perioadă de „reașezare”, influențată și de schimbări legislative care au modificat accesul la finanțare și, în această etapă, avantajează dezvoltatorii mari, cu poziții financiare mai solide. În paralel, unii dezvoltatori mari se uită mai atent către orașele regionale, pe fondul concurenței ridicate din București , în timp ce dezvoltatori locali din marile orașe pot întâmpina dificultăți, ceea ce poate deschide ușa pentru parteneriate sau intrarea unor jucători noi. Industrialul este descris ca fiind mai degrabă într-o zonă de așteptare: investitorii preferă oportunități mai clare, iar jucătorii mari, care au deja rezerve importante de terenuri, nu se grăbesc să cumpere decât dacă apare un activ foarte bine poziționat. În schimb, se conturează interes pentru proiecte „speciale” (de exemplu, locuințe pentru studenți, centre medicale, școli și proiecte educaționale). Oferta mai mare mută echilibrul în negociere Un element cheie pentru dinamica din 2026 este creșterea numărului de terenuri scoase la vânzare. Printre vânzători apar tot mai mulți investitori instituționali și străini, unii interesați să iasă din piață pe fondul incertitudinilor politice, dar și proprietari care vor să elibereze capital sau să valorifice creșterile de preț din ultimii ani. Această ofertă mai consistentă schimbă raportul de forțe: cumpărătorii devin mai selectivi și negociază mai atent, inclusiv pe termene de plată și pe siguranța autorizării. Colliers observă mai multe tranzacții cu plăți eșalonate, adesea condiționate de obținerea autorizației de construire, ceea ce oferă cumpărătorilor protecție suplimentară. În același timp, capitalul românesc este mai prezent decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători. Autorizarea și urbanismul, variabilele care pot accelera sau bloca piața În București, investitorii privesc cu un anumit optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă direcția pieței rămâne dependentă de noul Plan Urbanistic General, care va influența puternic dezvoltările viitoare. În alte orașe mari, aprobarea proiectelor a devenit mai dificilă, pe fondul presiunilor sociale și politice. Per ansamblu, 2026 nu este descris ca un an „spectaculos” ca număr de tranzacții închise, dar există activitate semnificativă în spate, cu multe negocieri și precontracte. A doua jumătate a anului ar putea aduce mai multe tranzacții finalizate, însă efectele cele mai vizibile sunt așteptate mai degrabă în 2027, dacă mediul economic și politic nu se deteriorează și dacă zona de urbanism și autorizare devine mai clară. [...]
Veniturile nete declarate din chirii au ajuns la 2,3 miliarde de lei în 2025 , iar numărul contractelor de locațiune înregistrate la Fisc sugerează o piață mai bine documentată fiscal, nu neapărat una „explodată” ca volum, potrivit datelor ANAF transmise la solicitarea Economedia . În perioada 2021–2025, la ANAF au fost înregistrate peste 1,3 milioane de contracte de locațiune, cu o creștere constantă până în 2024 și o scădere în 2025. Datele vin pe fondul controverselor legate de saltul indicelui „Chirie” din statistica inflației, unde INS a raportat în aprilie 2026 o creștere de 33,5% față de martie și de 43,78% față de aprilie 2025. Ce arată cifrele ANAF despre piața chiriilor: venituri declarate și contracte înregistrate ANAF indică pentru 2025 un venit net anual declarat din „cedarea folosinței bunurilor” (categoria fiscală în care intră și chiriile) de 2,3 miliarde de lei . În paralel, evoluția contractelor de locațiune înregistrate la ANAF (formularul C168 – „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune”) arată următoarele valori: 2021: 217.573 2022: 213.884 2023: 259.148 2024: 313.119 2025: 297.011 iulie 2026: 178.912 (valoare aferentă lunii iulie, nu cumul anual) În total, în 2021–2025 au fost înregistrate 1.300.735 contracte. După o scădere ușoară în 2022, creșterea s-a accelerat în 2023 și 2024, iar în 2025 numărul a coborât cu aproximativ 5% față de maximul din 2024. De ce nu se pot trage concluzii directe despre „explozia” chiriilor Datele ANAF descriu contractele care ajung în evidența fiscală, dar instituția precizează că acestea nu trebuie confundate cu numărul total de locuințe închiriate de pe piață. Formularul C168 este folosit atât de contribuabilii care au obligația legală de înregistrare, cât și în situații în care locatorii cer înregistrarea pentru ca documentul să constituie titlu executoriu la plata chiriei. Mai important pentru interpretarea statisticilor: răspunsul ANAF nu permite separarea contractelor pe segmentele care ar ajuta la compararea cu structura folosită de INS în indicele „Chirie” (piață privată vs. locuințe ale statului/autoritaților locale, persoane fizice vs. persoane juridice). Context: saltul din indicele INS a fost legat de tarifele la locuințele publice În explicațiile anterioare pentru Economedia, INS a arătat că majorarea din aprilie 2026 nu reflectă o creștere similară pe piața privată: pentru chiriile de piață, indicele a fost de 100,35% (aprox. +0,35% față de martie). Saltul agregat a fost pus în principal pe seama majorării tarifelor pentru locuințele aparținând statului și unităților administrativ-teritoriale, după actualizarea prin HG nr. 193/2026. INS a indicat și ponderile din grupa „Chirie”: 26% pentru componenta locuințelor de stat și 74% pentru chiriile de piață, ceea ce explică de ce o modificare administrativă poate mișca puternic indicatorul total. Ce urmează și ce lipsește din datele pe 2026 ANAF spune că nu are încă date anuale complete pentru veniturile din chirii pe 2026 , deoarece veniturile realizate într-un an fiscal se declară prin Declarația unică până la 25 mai a anului următor. Prin urmare, veniturile din 2026 vor fi declarate în 2027. În lipsa unei defalcări a contractelor (public/privat, tip de proprietar, tip de contribuabil), rămâne deschisă întrebarea centrală din dezbaterea legată de indicele INS: cât de mare este segmentul locuințelor publice în raport cu piața totală a chiriilor și câte gospodării sunt efectiv afectate de tarifele administrative majorate. [...]
Lockerele de colete au început să funcționeze ca o micro-chirie imobiliară , iar proprietarii de terenuri și spații comerciale pot obține venituri recurente sau trafic în magazin, în funcție de locație și de potențialul zonei, potrivit unei analize Economedia bazate pe explicațiile FAN Courier și SAMEDAY despre criteriile de amplasare și modul de remunerare. Interesul proprietarilor pentru a găzdui lockere a crescut în ultimii ani, iar o parte tot mai mare din solicitări vine direct de la aceștia, nu doar din inițiativa operatorilor care își extind rețelele. FAN Courier spune că primește cereri de la supermarketuri și benzinării, dar și de la persoane fizice sau mici afaceri, inclusiv în situații în care proprietarii sunt dispuși să ofere spațiul fără chirie, mizând pe traficul suplimentar. Ce caută operatorii când aleg o locație Disponibilitatea terenului nu este suficientă: atât FAN Courier, cât și SAMEDAY pornesc de la cererea din zonă și de la accesibilitate, pentru ca lockerul să fie „în drumul” utilizatorilor. Principalele criterii menționate de companii includ: cererea existentă în zonă (FAN Courier analizează volumul de colete și densitatea rezidențială pe o rază de aproximativ 500–800 m de mers pe jos); densitatea populației și apropierea de traseele zilnice (SAMEDAY); vizibilitate, acces facil și posibilitate de parcare în apropiere; compatibilitatea cu infrastructura necesară (energie electrică și semnal pentru comunicații de date); siguranța zonei , preferabil cu supraveghere video; condiții tehnice ale suprafeței (plană, betonată/asfaltată, suficient de rezistentă) și acces auto pentru curier; acces 24/7 sau program extins , iluminare bună; verificări juridice și urbanistice , inclusiv posibilitatea obținerii avizelor; distanța față de lockerele existente și potențialul de dezvoltare al zonei (de exemplu, proiecte rezidențiale noi). Cât se plătește: reper la SAMEDAY, negociere la FAN Courier SAMEDAY oferă un reper de piață: chiria pentru un easybox pornește de la aproximativ 80 de euro pe lună (aprox. 400 lei) pentru un locker standard și poate ajunge la câteva sute de euro pe lună pentru lockere foarte mari, în funcție de dimensiune, suprafața ocupată, localizare și potențialul comercial. Condițiile sunt stabilite prin ofertă personalizată, după discuții directe cu proprietarul. La FAN Courier nu există tarif standard: remunerația se stabilește individual, în funcție de valoarea adusă rețelei (volum estimat și realizat, tipul locației, suprafață, costuri de amenajare și consum de energie, durata contractului, eventuale clauze de exclusivitate). În unele cazuri, chiria poate fi mică sau chiar zero, dacă beneficiul principal pentru proprietar este traficul generat. De ce unii proprietari acceptă chiar și fără chirie Pentru spațiile comerciale, câștigul poate veni mai ales din vizite repetate : clienții care ridică sau returnează colete pot deveni și clienți ai magazinului gazdă. Acesta este motivul invocat de FAN Courier pentru situațiile în care proprietarii preferă traficul în locul unei chirii. Extinderea rețelelor menține presiunea pe amplasamente bune Creșterea comerțului online și preferința pentru livrarea la puncte fixe susțin extinderea rețelelor. FAN Courier a anunțat în iunie 2026 că a ajuns la 3.000 de FANbox-uri la nivel național, după investiții de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) , și vizează depășirea pragului de 4.000 de lockere în 2026. În practică, pentru proprietari, oportunitatea nu este „orice spațiu liber”, ci un amplasament cu cerere reală și acces bun, care poate justifica fie o chirie, fie un flux constant de clienți. [...]
Noul Cod al urbanismului schimbă regulile de planificare și introduce monitorizarea preventivă a clădirilor , cu efect direct asupra modului în care vor fi aprobate și evaluate dezvoltările imobiliare, potrivit Economedia . Legea intră în vigoare săptămâna viitoare, conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). Miza principală este una de reglementare și operare: autoritățile locale și administratorii de clădiri sunt împinși către o abordare „preventivă”, în care siguranța construcțiilor este urmărită pe întreaga durată de viață, iar extinderea orașelor trebuie corelată cu infrastructura și serviciile publice, nu doar cu suprafețele construite. „Siguranța construcțiilor trebuie urmărită pe întreaga lor durată de viață, iar dezvoltarea urbană trebuie să însemne mai mult decât noi suprafețe construite. Avem nevoie de infrastructură, mobilitate, spații verzi și servicii publice care să crească în același ritm cu localitățile unde trăim”, a declarat ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila . Ce se schimbă în practică: accent pe prevenție și mentenanță Pentru clădirile de interes public (școli, spitale, centre culturale și alte imobile destinate serviciilor publice), noul cadru pune accent pe prevenție, mentenanță și evaluare tehnică, astfel încât vulnerabilitățile să fie identificate înainte să devină riscuri pentru utilizatori, conform comunicatului MDLPA (detalii în comunicatul ministerului: MDLPA ). În paralel, reglementările urmăresc monitorizarea stării construcțiilor și responsabilizarea administratorilor, ca parte a unei abordări preventive. Dezvoltarea urbană, condiționată de mobilitate, infrastructură și mediu Actul normativ prioritizează mobilitatea, infrastructura, protecția mediului și calitatea spațiului urban. În planificarea urbană, direcțiile indicate includ: dezvoltarea transportului public și a mobilității durabile; condiții favorabile deplasărilor pietonale și cu bicicleta; protejarea și dezvoltarea spațiilor verzi; corelarea noilor dezvoltări cu infrastructura existentă și cea planificată; limitarea dezvoltărilor dezechilibrate; îmbunătățirea calității mediului și a spațiilor de locuire. Ministerul arată că rolul autorităților locale devine esențial în adaptarea reglementărilor locale la noul cadru, astfel încât evaluarea unui cartier să nu mai fie făcută „exclusiv” prin numărul și dimensiunea clădirilor, ci și prin calitatea spațiului public, accesul la transport, infrastructură, servicii și impactul asupra mediului și comunității. Context: unifică 21 de legi și este jalon PNRR Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor (CATUC) unifică 21 de legi vechi și introduce reguli noi pentru digitalizare și proceduri, potrivit ministerului. Economedia amintește că este un jalon major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , asociat unei valori de 972 de milioane de euro (aprox. 4,9 miliarde lei), în baza Legii nr. 169/2026 (context suplimentar: Economedia, în materialul despre PNRR: https://economedia.ro/senatul-a-adoptat-codul-urbanismului-romania-evita-pierderea-a-972-de-milioane-de-euro-din-pnrr-si-reduce-birocratia-in-constructii.html ). Pentru piața imobiliară, efectul imediat va depinde de modul în care autoritățile locale își actualizează regulile și practicile de evaluare, însă direcția indicată de noul cod este o condiționare mai strictă a dezvoltărilor de infrastructură, mobilitate și criterii de mediu, plus o presiune mai mare pe monitorizarea și întreținerea fondului construit. [...]
