Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Comisia Europeană a aprobat planurile SAFE pentru opt state, inclusiv România potrivit Digi24, decizia deschizând calea pentru primul val de finanțări din programul de achiziții comune de apărare al Uniunii Europene.
Cele opt țări ale căror planuri naționale de apărare au primit undă verde sunt Belgia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Croația, Cipru, Portugalia și România. Pentru România, suma alocată provizoriu este de 16,68 miliarde de euro, bani destinați modernizării echipamentelor militare, creșterii capacităților strategice și consolidării securității naționale în cadrul inițiativei europene de apărare comună.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut ca planurile să fie aprobate rapid de Consiliu, pentru ca plățile să poată fi făcute fără întârzieri. Ea a subliniat că UE a avansat accelerat în domeniul apărării, inclusiv prin posibilitatea de a mobiliza până la 800 de miliarde de euro, sumă care include 150 de miliarde de euro pentru achiziții publice comune prin SAFE.
Aprobarea vine după o evaluare a „planurilor naționale de investiții în domeniul apărării” depuse în cadrul inițiativei „Acțiunea de securitate pentru Europa” (SAFE). Miza este acordarea de împrumuturi pe termen lung, cu costuri reduse, pentru ca statele participante să își poată intensifica pregătirea militară și să cumpere echipamente moderne. În același timp, Comisia arată că mecanismul integrează Ucraina în ecosistemul de securitate al UE, urmărind ca sprijinul să fie „rapid” și „durabil”.
Elementele-cheie ale finanțării și calendarului, conform informațiilor din comunicarea Comisiei:
Programul SAFE este parte a pachetului „Pregătire 2030”, iar regulamentul a fost adoptat la 27 mai 2025. În esență, SAFE urmărește creșterea rapidă a investițiilor în apărare prin achiziții publice comune din industria europeană, cu accent pe capabilități prioritare, interoperabilitate și reducerea costurilor. În plus, Ucraina și țările din Asociația Europeană a Liberului Schimb/ Spațiul Economic European pot participa la achiziții comune și pot cumpăra de la propriile industrii, iar mecanismul se deschide și către țări aflate în diferite etape ale procesului de aderare sau cu parteneriate de securitate și apărare cu UE.
Recomandate

Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR , iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea . Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale. Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen . Ce schimbă legea pensiilor speciale Noua reglementare prevede: creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, față de 48 în prezent; plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut; o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionare anticipată doar cu minimum 35 de ani vechime și penalizare de 2% pe an până la 65 de ani. Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente. Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei. [...]

Comisia Europeană lansează un mecanism de finanțare de aproape 30 de miliarde de euro pentru regiunile estice ale UE , inclusiv pentru România, potrivit Digi24 , care citează un comunicat oficial al Comisiei Europene . Noul instrument, denumit EastInvest, vizează statele membre care se învecinează cu Rusia, Belarus și Ucraina și care au fost afectate direct de consecințele războiului declanșat de Moscova. Programul va funcționa ca o platformă de finanțare dedicată regiunilor estice, reunind Grupul Băncii Europene de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Nordică de Investiții, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și băncile naționale de promovare din nouă țări: Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. Ce presupune EastInvest Instituțiile implicate estimează că mecanismul va mobiliza cel puțin 28 de miliarde de euro în investiții publice și private. Sprijinul va fi acordat sub formă de: împrumuturi pentru proiecte publice și private; consultanță tehnică pentru autorități locale și promotori de investiții; coordonare între instituțiile financiare pentru a evita suprapunerile și a crește eficiența intervențiilor. Scopul declarat este stimularea economiilor locale, dezvoltarea comerțului, întărirea infrastructurii și consolidarea securității în regiunile de graniță estice ale Uniunii. România, între beneficiari România se numără printre cele nouă state eligibile. Participarea la EastInvest ar putea însemna acces mai rapid la finanțări pentru proiecte de infrastructură, energie, transport sau dezvoltare regională în zonele afectate indirect de conflictul din Ucraina și de restricțiile comerciale impuse Rusiei și Belarusului. Lansarea oficială are loc la Bruxelles, în cadrul unui eveniment găzduit de vicepreședintele executiv pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintei BEI, Nadia Calvino. La discuții participă și premierul României, Ilie Bolojan, alături de lideri din statele baltice. Regiunile estice ale UE au fost printre cele mai afectate de închiderea frontierelor, sancțiuni și perturbări comerciale generate de războiul din Ucraina. Bruxellesul susține că noul instrument este necesar pentru a preveni decalaje economice și pentru a consolida stabilitatea la frontiera estică a Uniunii. [...]

Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR , într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro . Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale. Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis , comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen. Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul. Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”. Prioritățile României în viitorul buget al UE Pe lângă PNRR , Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află: menținerea fondurilor pentru agricultură; protejarea politicii de coeziune; creșterea competitivității economice; orientarea investițiilor către proiecte cu impact direct în economie. Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european. Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar. [...]

Comisia Europeană analizează dacă suspendă 231 de milioane de euro din PNRR , după ce Curtea Constituțională a amânat din nou pronunțarea pe reforma pensiilor speciale, potrivit Digi24 . Miza este direct legată de îndeplinirea unui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar întârzierea deciziei CCR prelungește incertitudinea privind plata unei tranșe din fondurile europene. Reforma pensiilor speciale este inclusă în a treia cerere de plată depusă de România în decembrie 2023. Comisia Europeană reamintește că, în mai 2025, a decis să suspende viramentul de 231 de milioane de euro aferent acestui capitol, motivând că nu erau îndeplinite criteriile asumate. Ulterior, a fost stabilit un termen-limită, 28 noiembrie 2025, pentru realizarea reformei. În acest context, România a depus o solicitare de amânare, iar Comisia spune că evaluează cererea și documentele asociate, inclusiv elementele acumulate „la dosar” pe fondul amânărilor de la Curtea Constituțională. Bruxelles-ul nu indică un calendar ferm pentru finalizarea analizei și nici nu avansează o concluzie privind deblocarea sau menținerea suspendării sumei. „Comisia evaluează în prezent această solicitare și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la concluziile sale în timp util. Comisia nu poate face comentarii cu privire la evaluări aflate în desfășurare”, se arată în comunicatul CE. Pe termen scurt, mesajul Comisiei sugerează că decizia privind cei 231 de milioane de euro rămâne condiționată de clarificările de la București, în special pe componenta care vizează pensiile magistraților. În lipsa unei hotărâri definitive și a unei implementări conforme cu angajamentele din PNRR, riscul de suspendare a fondurilor aferente acestui jalon rămâne deschis, iar autoritățile române așteaptă concluziile evaluării anunțate de Bruxelles. [...]

Uniunea Europeană analizează posibilitatea lansării unui nou program de finanțare pentru apărare , după epuizarea fondurilor din actualul program SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, informează Economica.net . Surse apropiate discuțiilor au declarat că Executivul european ia în calcul inclusiv un al doilea pachet de împrumuturi pentru statele membre. Ce este programul SAFE? SAFE ( Security Action for Europe ) este un mecanism financiar temporar creat în 2025 de Uniunea Europeană, prin care statele membre au putut accesa împrumuturi în condiții favorabile pentru investiții în capabilități de apărare. Programul a fost suprasubscris – adică cererea a depășit bugetul alocat – iar Comisia Europeană a aprobat deja planurile naționale pentru 19 state, inclusiv România , care a primit 16,68 miliarde euro , a doua cea mai mare sumă din întregul program. De ce e nevoie de un nou fond? Oficialii europeni estimează că va rămâne un sold neutilizat de câteva miliarde de euro din SAFE , datorită diferențelor între sumele solicitate inițial și cele contractate efectiv. Aceste fonduri vor fi redistribuite, însă presiunile din partea statelor membre pentru continuarea sprijinului financiar rămân ridicate, în special în contextul conflictului din Ucraina și al unei posibile instabilități la granițele Uniunii. Conform surselor citate, Comisia va evalua eficiența programului actual și va decide dacă este oportună lansarea unui nou fond sau prelungirea SAFE într-o formă modificată. Oficial, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a declarat că „nu se fac speculații în acest moment” cu privire la un al doilea fond, însă analizele sunt deja în desfășurare. România, printre principalii beneficiari Prin cei peste 16 miliarde de euro alocați, România devine un actor important în consolidarea flancului estic al NATO , având posibilitatea să investească în modernizarea infrastructurii militare, dotări, logistică și cercetare. Fondurile sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de țările din vestul Europei în ceea ce privește pregătirea defensivă. Ce urmează? Dacă evaluarea va fi favorabilă, un nou program de împrumut pentru apărare ar putea fi lansat în cursul anului 2026 sau 2027 , dar va depinde de contextul geopolitic, de alegerile europene și de dinamica bugetului multianual al UE. Până atunci, statele membre trebuie să finalizeze utilizarea sumelor primite și să demonstreze eficiența cheltuirii fondurilor deja accesate. [...]

România riscă sancțiuni după ce a ratat programul de împădurire finanțat de UE , deși avea la dispoziție sute de milioane de euro pentru plantarea a zeci de mii de hectare de pădure. Programul finanțat prin PNRR trebuia să ducă la împădurirea a 56.000 de hectare, însă obiectivul a fost redus succesiv după ce autoritățile nu au reușit să avanseze proiectele. Inițial, Comisia Europeană a coborât ținta la 26.700 de hectare, iar ulterior la 18.000. Chiar și această țintă redusă este în pericol, deoarece până în primăvara lui 2026 au fost plantate doar aproximativ 11.200 de hectare. Programul a fost gândit în special pentru sudul țării, unde deficitul de pădure este mare, iar terenurile agricole sunt afectate de degradare și deșertificare. Paradoxal, tocmai în aceste județe proiectele au lipsit aproape complet. Exemplele sunt grăitoare: în Teleorman s-au plantat puțin peste 4 hectare, în Gorj aproximativ 7 hectare, iar în Giurgiu doar 1,6 hectare. Principalele motive invocate pentru acest eșec țin de interese economice și de modul în care a fost gândită finanțarea. Specialiștii spun că terenurile sunt folosite pentru agricultură deoarece aduc subvenții prin APIA , ceea ce face împădurirea mai puțin atractivă pentru proprietari. În plus, multe primării nu au participat la program deoarece finanțarea presupunea ca lucrările să fie plătite inițial din bugetul local, urmând ca banii europeni să fie decontați ulterior. Situația este vizibilă și în statisticile privind participarea administrațiilor locale. Din cele 3.180 de primării din România, doar 25 au depus proiecte pentru împăduriri sau reîmpăduriri prin PNRR. Un caz extrem este județul Ilfov, unde nu s-a plantat niciun copac prin acest program. Deși zona are doar aproximativ 16% suprafață împădurită și este puternic afectată de poluarea din jurul Capitalei, terenurile sunt considerate mai valoroase pentru dezvoltări imobiliare, ceea ce blochează proiectele forestiere. Autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierea. Pentru a atinge ținta minimă de 18.000 de hectare, ar trebui plantate aproximativ 7.000 de hectare într-o singură sesiune de primăvară. Specialiștii avertizează însă că o mobilizare atât de rapidă ar putea crea o altă problemă: lipsa puieților disponibili pe piață. Dacă proiectele nu vor fi finalizate în termen, România riscă sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene. În paralel, mai multe inițiative private și campanii ale societății civile încearcă să compenseze lipsa proiectelor publice, organizând acțiuni de plantare și proiecte de împădurire la scară locală. [...]