Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR, după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News. Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților, ceea ce a permis deblocarea unei tranșe.
Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți:
Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne.
În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților.
Recomandate
România pierde 458,7 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din cererea nr. 3 de plată din PNRR , iar disputa politică PSD–PNL mută atenția de la problema de fond: întârzierile și calitatea reformelor care condiționează banii europeni, potrivit Digi24 . Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat că suma este pierdută „din cauza reformelor întârziate sau făcute prost în anii trecuți”, în contextul cererii nr. 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Miza economică: bani pierduți din PNRR pe fondul reformelor ratate Suma de 458,7 milioane de euro reprezintă o reducere a încasărilor așteptate prin PNRR, mecanismul prin care România primește fonduri europene condiționat de îndeplinirea unor reforme și investiții asumate. În material nu sunt detaliate componentele exacte care au dus la pierdere, dincolo de explicația generală legată de întârzieri și implementare deficitară. Reacții politice: acuzații încrucișate între PSD și PNL Anunțul a generat reacții din partea europarlamentarilor celor două partide aflate în competiție pe tema responsabilității. Victor Negrescu (PSD): critică abordarea Guvernului Bolojan și „planul scris în grabă” Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, susține că actualul guvern condus de Ilie Bolojan a avut timp „din decembrie 2023 până în noiembrie 2025” să facă modificări și să negocieze cu Comisia Europeană, însă „rezultatele nu au venit”. Negrescu descrie PNRR drept „un plan scris în grabă”, cu reforme „insuficient pregătite”, fără legătură cu capacitatea administrativă și fără „asumare politică serioasă”. El mai afirmă că, „pe ultima sută de metri”, guvernul ar încerca să repare întârzierile prin reforme făcute „pe fugă” și cere, explicit, un „manager mai bun și mai implicat” în locul premierului. Siegfried Mureșan (PNL): „Bolojan a salvat 350 milioane euro”, vina ar fi la Guvernul Ciolacu Siegfried Mureșan, europarlamentar liberal, prezintă situația ca pe un rezultat pozitiv parțial, afirmând că „Ilie Bolojan a salvat 350 milioane Euro”, bani care ar fi fost „aproape pierduți” din cauza neîndeplinirii angajamentelor de către guvernul condus de Marcel Ciolacu. Mureșan acuză fostul executiv că a depus cererea de plată nr. 3 în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” și afirmă că reformele ar fi fost reluate ulterior, inclusiv cele necesare pentru cererea nr. 3, menționând reforma pensiilor magistraților . Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul indică pierderea de 458,7 milioane de euro și explică motivul la nivel general (reforme întârziate sau prost făcute), însă nu precizează ce jaloane sau reforme concrete au generat corecția și nici dacă există posibilitatea recuperării ulterioare a unei părți din sumă. [...]
România pierde acum 458,7 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) din PNRR , iar europarlamentarul PSD Victor Negrescu pune această pierdere pe seama „managementului deficitar” al Guvernului condus de Ilie Bolojan , susținând că eșecul reformelor „nu mai poate fi cosmetizat”, potrivit G4Media . Miza economică este directă: bani europeni pierduți, investiții amânate și un risc mai mare de tăieri suplimentare dacă întârzierile continuă până la termenul-limită din 2026. Negrescu afirmă că pierderea este legată de cererea de plată nr. 3, unde România ratează fonduri din cauza jaloanelor (ținte și condiții) neîndeplinite. În același timp, el susține că există soluții pentru „a salva restul fondurilor”, dar doar „dacă există dialog” și o schimbare de abordare. Ce bani se pierd și de ce contează În postarea citată, Negrescu indică faptul că România „pierde în acest moment aproximativ 458,7 milioane de euro” din cererea de plată nr. 3, din cauza jaloanelor neîndeplinite. El leagă situația de lipsa rezultatelor după o perioadă în care Guvernul ar fi avut timp să facă modificări și să le negocieze cu Comisia Europeană. Pe lângă pierderea din cererea de plată, europarlamentarul mai afirmă că actualul guvern „a renunțat la miliarde de euro” disponibile sub formă de împrumuturi cu dobânzi mici și avertizează că, dacă întârzierile continuă, România ar putea ajunge la „pierderi de miliarde de euro” din întregul mecanism. Critica de fond: reforme „pe fugă” și risc de credibilitate Negrescu susține că problemele nu sunt o surpriză și că a avertizat încă de la început că modul în care a fost construit PNRR poate duce la astfel de blocaje: un plan „scris în grabă”, cu reforme insuficient pregătite, fără o legătură reală cu capacitatea administrativă și fără „o asumare politică serioasă”. El critică și încercarea de a recupera întârzierile „pe ultima sută de metri” prin reforme făcute în grabă „doar pentru a bifa la capitolul imagine”, argumentând că reformele „nu se improvizează”. În evaluarea sa, efectele sunt deja vizibile: „bani pierduți, credibilitate afectată și investiții întârziate”. Ce soluții invocă pentru a limita pierderile Negrescu spune că România ar putea salva o parte din banii necheltuiți folosind un mecanism pe care susține că l-a promovat la nivelul Parlamentului European. Printre opțiunile menționate: mutarea unei părți din sumele necheltuite către noi instrumente financiare, pentru finanțarea proiectelor deja începute; includerea unor proiecte „cu dublă utilizare”, care ar putea continua după termenul din august 2026. Contextul deciziei pe cererea de plată nr. 3 În același material este menționat și anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru: România recuperează 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, dar pierde 458,7 milioane euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau „făcute prost” în anii trecuți. Pentru mediul economic, mesajul-cheie rămâne că blocajele de reformă din PNRR se traduc în bani pierduți și proiecte întârziate, iar fereastra de corecție se îngustează pe măsură ce se apropie termenul-limită din 2026. [...]
România pierde definitiv 458,7 milioane euro (aprox. 2,28 miliarde lei) din cererea de plată 3 din PNRR , deși a reușit să deblocheze 350,7 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din sumele suspendate inițial, potrivit G4Media , care citează anunțul ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru . Miza economică imediată este că o parte relevantă din finanțarea aferentă CP3 nu mai poate fi recuperată, pe fondul reformelor evaluate ca întârziate, incomplete sau implementate necorespunzător. Ministrul spune că a primit „ieri seară” evaluarea Comisiei Europene pentru Cererea de plată nr. 3 (CP3), depusă de România la 15 decembrie 2023. Comisia a decis în mai 2025 suspendarea parțială a unor sume, iar România a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025, însă patru jaloane „importante” nu au fost considerate rezolvate corespunzător. Ce sume au fost recuperate și unde rămân pierderile Potrivit ministrului, recuperarea de 350,7 milioane euro vine după un proces de discuții tehnice, clarificări și negocieri cu Comisia Europeană, derulat împreună cu experții ministerului și cu instituțiile responsabile. În detaliu, Pîslaru indică următoarele componente: Pensiile speciale : din 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane euro . Ministrul afirmă că implicarea premierului Ilie Bolojan a fost „decisivă”, iar Comisia Europeană a confirmat îndeplinirea cerințelor prin Legea nr. 24/2026 . AMEPIP și guvernanța companiilor de stat : România recuperează 132 milioane euro , ministrul menționând rolul vicepremierului Oana Gheorghiu în accelerarea reformei. Companiile de stat din energie (inclusiv Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica): Comisia a constatat probleme la selecția și numirile din consiliile de administrație (numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete, lipsa indicatorilor de performanță). Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro . Companiile de stat din transporturi (CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători): Comisia a indicat proceduri nefinalizate, probleme de conflict de interese și numiri care nu au respectat standardele cerute. România pierde 15,4 milioane euro și recuperează 4,5 milioane euro . De ce contează: vulnerabilitatea rămâne la guvernanța companiilor de stat Mesajul central al ministrului este că România a recuperat bani acolo unde a existat „voință politică”, dar a pierdut sume mari în special în zona companiilor de stat, unde reformele au fost amânate. În evaluarea prezentată, tocmai calitatea guvernanței corporative (selecții transparente, criterii de competență, indicatori de performanță) rămâne punctul sensibil care poate continua să genereze corecții și pierderi de finanțare. Informațiile provin din anunțul ministrului Dragoș Pîslaru, făcut după primirea evaluării Comisiei Europene pentru CP3. [...]
Comisia Europeană discută o soluție pentru accesul cel puțin parțial al Ungariei la fondurile PNRR de 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei), inclusiv prin prelungirea practică a plăților dincolo de termenul-limită de la final de august , pe fondul schimbării de guvern la Budapesta, potrivit HotNews . Miza este dublă: pentru Bruxelles, un test rapid al cooperării cu viitorul premier Péter Magyar ; pentru Budapesta, o gură de oxigen financiară într-o economie cu creștere modestă și costuri ridicate de finanțare a datoriei. Ce se negociază: „mutarea” banilor pentru a câștiga timp Péter Magyar urmează să se întâlnească miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pentru a discuta modalități de a direcționa o parte din fondurile PNRR către banca națională de dezvoltare a Ungariei, potrivit unor surse citate de Financial Times . Scopul ar fi câștigarea de timp pentru deblocarea fondurilor înghețate anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept, în perioada administrației Viktor Orbán. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că „o astfel de posibilitate există”, referindu-se la transferul fondurilor PNRR către organisme naționale pentru a permite plăți după 31 august. Condițiile Bruxelles-ului și „rescrierea” planului Comisia ar lua în calcul extinderea disponibilității fondurilor PNRR cu condiția ca Magyar să își respecte angajamentele anticorupție și să propună măsuri concrete care să corecteze problemele din perioada Orbán, potrivit acelorași surse. Ungaria nu a îndeplinit condițiile PNRR, inclusiv cele 27 de „etape-cheie” legate de consolidarea eforturilor anticorupție. În acest context, discuțiile se concentrează pe rescrierea planului astfel încât țara să poată primi rapid fonduri, însă oficiali de ambele părți admit că planul inițial nu mai poate fi realizat în cele aproximativ trei luni dintre preluarea mandatului (în mai) și termenul-limită de la final de august. În consecință, unele cerințe – între care reforma pensiilor și reforma procedurilor de achiziții publice – ar putea fi înlocuite cu alte reforme care pot fi adoptate în intervalul rămas. Modificările trebuie aprobate de Comisie și de o majoritate a statelor UE. De ce contează economic: presiune pe finanțarea statului Budapesta încearcă să recâștige accesul la peste 30 de miliarde de euro (aprox. 150 mld. lei), sumă care include 7,6 miliarde de euro (aprox. 38 mld. lei) din fondurile obișnuite ale UE și 17 miliarde de euro (aprox. 85 mld. lei) din împrumuturile preferențiale ale UE destinate apărării din programul SAFE. Potrivit informațiilor citate, fondurile europene ar avea un rol de „salvare” pentru o economie stagnantă: Ungaria a avut o creștere de 0,4% în 2025, iar randamentele obligațiunilor sale sunt constant printre cele mai ridicate din UE. Costurile de finanțare a datoriei, situate între 4 și 5% din PIB, sunt de asemenea printre cele mai ridicate din Uniune. În plus, după cheltuieli electorale în anul precedent, deficitul a ajuns aproape la două treimi din totalul planificat pentru 2026 până la finalul lunii martie, ceea ce ar impune ajustări fiscale semnificative. Ce urmează Negocierile sunt descrise ca un prim test al disponibilității lui Péter Magyar de a coopera cu Bruxelles-ul. Obiectivul Comisiei ar fi ca un calendar de plăți să fie gata de semnat în primele săptămâni de mandat, însă orice schimbare a planului necesită aprobări la nivel european, iar soluția discutată pentru depășirea termenului de 31 august rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate. [...]
România își poate păstra accesul la finanțarea PNRR de circa 10 miliarde de euro dacă își îndeplinește la timp reformele asumate, în pofida crizei politice de la București, potrivit declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , citate de Digi24 . Ministrul spune că a transmis autorităților de la Bruxelles că România poate continua implementarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , chiar dacă scena politică este marcată de „turbulențe”. Mesajul central: proiectele de investiții – precum spitale sau autostrăzi – trebuie să meargă înainte, independent de evoluțiile politice interne. Condiția-cheie: reformele „substanțiale” Pîslaru afirmă că, „în acest moment”, România „poate trage toți banii” din PNRR – aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) – însă condiționează această perspectivă de îndeplinirea reformelor asumate prin plan. În același context, ministrul susține că România „a adus multă creativitate în relația cu Comisia Europeană”, fără a detalia în ce constă aceasta. Riscul major: întârzierea reformelor pe fondul populismului Ministrul admite existența unui scenariu negativ: pe fondul populismului, unele reforme-cheie ar putea să nu fie adoptate la timp. El descrie această variantă drept „cel mai rău scenariu”, tocmai pentru că ar pune sub presiune capacitatea României de a valorifica integral finanțarea disponibilă prin PNRR. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul reformelor sau despre măsuri concrete, rămâne neclar ce reforme sunt considerate cele mai expuse riscului de întârziere și ce pași urmează în relația cu Comisia Europeană. [...]
Guvernul pregătește două mecanisme financiare noi pentru a accelera plățile din PNRR , iar premierul Ilie Bolojan spune că luni va publica, pe ministere, situația întârzierilor, pentru a face vizibil „unde suntem exact”, potrivit Digi24 . Miza, în formularea premierului, este evitarea pierderii banilor europeni, „cel puțin din componenta de grant” (finanțare nerambursabilă), în condițiile în care finalizarea procedurilor ar trebui făcută până la finalul lunii august. Bolojan a spus că a avut întâlniri la toate ministerele pentru a evalua „situația reală la zi”. Ce se schimbă: două proiecte de ordonanță pentru deblocarea plăților Executivul a analizat în primă lectură două proiecte de ordonanță de urgență (OUG), propuse de Ministerul Finanțelor, care ar urma să creeze „două mecanisme suplimentare” pentru a ușura absorbția fondurilor europene. Principalele măsuri descrise de premier: Mecanism de finanțare pentru plăți rapide către beneficiari : plățile ar urma să fie făcute „imediat” către beneficiari printr-un mecanism pus la dispoziție de Ministerul Finanțelor, iar închiderea decontărilor s-ar face ulterior, către Finanțe, după procedurile normale. Bolojan a motivat măsura prin faptul că procedurile actuale sunt lente, iar unele ministere nu reușesc decontările din cauza capacității administrative sau a complexității. Împrumuturi prin Trezorerie pentru autorități locale : pentru situațiile în care autoritățile locale au cheltuieli neeligibile de acoperit și nu mai pot contracta împrumuturi de pe piețele private (din lipsă de capacitate financiară sau din cauza atingerii pragului de îndatorare). Premierul a indicat un plafon de 2 miliarde de lei pentru ca autoritățile locale să poată cofinanța aceste cheltuieli, astfel încât proiectele să fie finalizate până la sfârșitul lunii august. Ce urmează luni: raportare publică pe ministere și adoptarea OUG Bolojan a anunțat că luni vor fi făcute publice „toate datele” privind stadiul absorbției pe fiecare minister în parte, iar cele două ordonanțe ar urma să fie adoptate în ședința de guvern din aceeași zi. „Vom face luni publice toate datele legate de stadiul de absorbţie a fondurilor europene pe fiecare minister în parte, ca să se ştie exact unde suntem în momentul de faţă.” [...]
