Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană a deblocat 350 milioane euro din PNRR, după ce România a îndeplinit o parte din reformele restante aferente cererii de plată nr. 3, potrivit News. Miza economică este dublă: o parte din banii blocați de peste doi ani intră în țară, dar o altă parte din finanțare se pierde din cauza întârzierilor la reforme.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că cererea de plată nr. 3 a fost depusă în decembrie 2023 „cu multe reforme neîndeplinite” de către Guvernul condus de Marcel Ciolacu, iar ulterior Guvernul Bolojan ar fi preluat și finalizat reforme necesare, inclusiv reforma pensiilor magistraților, ceea ce a permis deblocarea unei tranșe.
Din informațiile prezentate în material, situația se împarte între bani recuperați și bani pierduți:
Deși deblocarea parțială aduce lichiditate și reduce presiunea pe finanțarea proiectelor din PNRR, pierderea anunțată de minister indică un cost direct al întârzierilor și al implementării defectuoase a reformelor asumate. În termeni practici, asta înseamnă mai puțini bani europeni disponibili pentru investiții și o presiune mai mare pe buget, dacă proiectele trebuie continuate din surse interne.
În material nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul următoarelor plăți sau despre reformele rămase neîndeplinite, dincolo de referirea la pensiile magistraților.
Recomandate
Ungaria a depus la Comisia Europeană versiunea revizuită a PNRR, pas necesar pentru accesarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei) încă blocate, dar acordul politic care ar trebui să ducă la deblocare a declanșat cereri de transparență la Bruxelles , potrivit Digi24 . Miza este una de calendar și condiționalitate: din total, 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) provin din Mecanismul european de Redresare și Reziliență creat după pandemie, iar aceste fonduri „expiră” dacă nu sunt utilizate până la sfârșitul lunii august, notează materialul, care citează Euronews . Ce știe Comisia și ce nu e public Comisia Europeană a confirmat, prin purtătorul de cuvânt Balázs Ujvári, că Ungaria a transmis oficial planul actualizat. În același timp, conținutul planului revizuit nu a fost făcut public. Premierul Péter Magyar a spus anterior că documentul ar include proiecte de infrastructură energetică, reconstrucția căilor ferate și programe pentru locuințe. Pe partea de condiții, Ungaria trebuie să îndeplinească un set complex de cerințe înainte de a putea accesa banii, inclusiv 27 de etape legate de statul de drept și măsuri anticorupție. Tot Ujvári a indicat că planul conține reforme „într-o gamă largă de domenii”, inclusiv pentru combaterea corupției și remedierea problemelor privind statul de drept, plus investiții pentru energie, locuințe, transporturi și întreprinderi mici și mijlocii. Pachet legislativ anticorupție, pe procedură accelerată În paralel cu trimiterea PNRR-ului revizuit, guvernul ungar a transmis Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente pentru a îndeplini condițiile UE în domeniul anticorupției și al statului de drept. Printre măsurile menționate în articol: modificări privind administrarea fundațiilor de interes public; extinderea mandatului Autorității pentru Integritate (organism anticorupție); pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care încalcă regulile privind declarațiile de avere. Parlamentul este așteptat să voteze legislația printr-o procedură accelerată. De ce cere Parlamentul European transparență Controversa de la Bruxelles este legată de acordul încheiat „în urmă cu două săptămâni” între Péter Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru deblocarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei). Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a invitat mai mulți comisari europeni la o audiere programată pentru 14 iulie, dedicată deblocării fondurilor înghețate. Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii) a criticat lipsa detaliilor concrete după întâlnirea von der Leyen–Magyar și a cerut clarificări privind angajamentele asumate de Ungaria și dacă Executivul european și-a modificat criteriile pentru deblocarea banilor. Până acum, Comisia Europeană nu a publicat un document oficial care să detalieze acordul privind eliberarea fondurilor europene înghețate. Ce urmează Planul revizuit ar urma să fie aprobat de Consiliul UE în luna iulie. În practică, accesarea banilor depinde de îndeplinirea condițiilor asumate, iar presiunea de timp este amplificată de termenul de la finalul lunii august pentru fondurile din mecanismul post-pandemie, conform informațiilor din articol. [...]
Guvernul pregătește o modificare legislativă care ar permite recepția intermediară a proiectelor din PNRR finalizate, dar încă neracordate la rețeaua electrică , pentru a evita corecții sau pierderi financiare pe fonduri europene din cauze care țin de durata racordării și de distribuitori, potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat sâmbătă, la Deva, că propunerea de modificare legislativă ar urma să fie formulată săptămâna viitoare și ar introduce o procedură intermediară „înainte de recepția finală”, astfel încât lucrările să poată fi considerate recepționate pe componentele esențiale ale proiectului. De ce contează: riscul de corecții pe proiecte întârziate din motive externe Bolojan a argumentat că racordarea la energie este o etapă care „depinde de distribuitori” și poate dura mult, iar în aceste condiții consideră „anormal” ca un proiect finanțat din fonduri europene să fie penalizat dacă întârzierea nu este imputabilă autorității contractante. „Sistemele noastre de racord la energie sunt lungi, depind de distribuitori, depind de capacitatea acestora și este anormal să ai o corecție pe un astfel de proiect sau pierderi financiare dacă lucrurile nu sunt întârziate din cauza ta”, a spus Ilie Bolojan. Negocieri cu Comisia Europeană și calendarul următor Premierul interimar a precizat că tema a fost discutată în această săptămână în negocierile cu Comisia Europeană, iar măsura ar viza „mii de proiecte” aflate în derulare la nivel național. El a mai spus că intenția este ca informațiile să fie comunicate săptămâna viitoare către primării, după finalizarea aspectelor încă în negociere pe componenta PNRR, împreună cu echipele tehnice ale Comisiei Europene. Bolojan a reamintit și termenul-limită indicat pentru proiectele finanțate prin PNRR: acestea trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august, în condițiile în care, potrivit lui, în țară sunt deschise „mii de șantiere”. [...]
România se apropie de încasarea a 3 miliarde de euro din PNRR , după ce a depășit pragul de 60% la absorbție, iar vineri, 5 iunie, Consiliul EcoFin ar urma „cel mai probabil” să dea ultima aprobare necesară pentru cererea de plată numărul patru, potrivit Agerpres . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a declarat că, odată cu această „ultimă bifă”, în perioada următoare ar urma să intre în țară 3 miliarde de euro (aprox. 15 miliarde lei), sumă asociată cererii de plată patru. El a susținut că cererea patru este „complet curată” și a amintit că, în actualul guvern, PNRR ar fi fost deblocat și ar fi fost recuperată „o sumă” din cererea de plată trei (fără a preciza valoarea). Ce urmează: cererile 5 și 6 și o nouă structură a planului În paralel cu finalizarea cererii patru, ministerul spune că lucrează la cererile de plată cinci și șase și că încearcă să aibă „toate detaliile tehnice necesare” până vineri. După agrearea aspectelor tehnice cu Comisia Europeană, România ar urma să depună o cerere pentru a avea „noua structură” și să intre într-un proces în care forma finală autorizată ar trebui să fie gata în cursul lunii iulie, conform declarațiilor ministrului. Reforma cu discuții dificile: decarbonizarea Pe zona de reforme, Pîslaru a indicat că discuțiile cu Comisia Europeană sunt „mai complicate” pe subiectul decarbonizării, deoarece România a pregătit un studiu și încearcă să demonstreze că are nevoie de capacitățile de cărbune rămase. În rest, el a spus că discuțiile pe celelalte reforme au fost „mai degrabă bune”. Ministrul a fost marți la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană privind renegocierea finală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria (aprox. 82,4 miliarde lei), într-o mișcare care leagă explicit accesul la bani de progrese măsurabile pe statul de drept și de întărirea mecanismelor anticorupție, potrivit G4Media . Din suma totală, 14,2 miliarde de euro (aprox. 71,4 miliarde lei) devin disponibile „imediat”, după ce fuseseră blocate la Bruxelles în mandatul fostului premier Viktor Orbán. Restul de 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) ar urma să fie deblocate ulterior, condiționat de „unele progrese” suplimentare ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după întâlnirea de vineri de la Bruxelles cu noul premier ungar, Péter Magyar. Cum se împarte suma și ce intră în plată imediat Conform informațiilor prezentate, pachetul anunțat include: 10 miliarde de euro (aprox. 50,3 miliarde lei) sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE (instrumentul post-criză); 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, disponibile imediat; 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, condiționate de progrese suplimentare. Pentru mediul economic, miza este capacitatea statului ungar de a reporni finanțarea proiectelor publice și a investițiilor cofinanțate din bani europeni, după o perioadă de blocaj care a afectat predictibilitatea fluxurilor de capital către economie. Vizita comisarului pentru Justiție: condiționalitatea rămâne în centrul discuțiilor În acest context, comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath , urmează să meargă marți la Budapesta pentru discuții cu noul guvern privind pregătirea raportului din 2026 despre statul de drept și reformele cerute de Comisie. Agenda include întâlniri atât cu reprezentanți ai Adunării Naționale, cât și cu membri ai guvernului, iar Comisia Europeană a indicat că discuțiile vizează în principal reforma legislativă și garanțiile instituționale. „Discuțiile se vor concentra asupra agendei de reformă legislativă, inclusiv asupra măsurilor de consolidare a statului de drept, de protejare în continuare a drepturilor fundamentale și de protejare a libertății mass-media.” Semnal suplimentar pe zona anticorupție: intenția de aderare la Parchetul European Un element cu impact direct asupra protecției bugetului UE este faptul că, la 29 mai, Ungaria a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la intenția de a se alătura Parchetului European (EPPO) , instituția care investighează fraude și corupție cu fonduri europene. În comunicarea citată, acest pas este prezentat ca relevant pentru întărirea protecției intereselor financiare ale Uniunii și pentru combaterea fraudei și corupției care afectează bugetul UE. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă progresele invocate de Comisie se traduc în modificări legislative și instituționale care să susțină deblocarea integrală a fondurilor, inclusiv a tranșei condiționate de 2,2 miliarde de euro. [...]
Modernizarea energetică a sediului APIA Hunedoara, finanțată parțial prin PNRR, aduce o investiție de 4,31 milioane lei în infrastructura administrativă care deservește fermierii , într-un proiect prezentat de Agrointel ca exemplu de utilizare a fondurilor europene pentru creșterea eficienței și a calității serviciilor publice. Investiția vizează renovarea energetică a sediului Centrului Județean APIA Hunedoara și a fost inaugurată în prezența directorului general al APIA, Adrian Pintea . Valoarea totală a proiectului este de 4.311.447,10 lei , din care 2.196.754,86 lei reprezintă finanțare nerambursabilă prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ce se schimbă operațional la nivelul centrului județean Potrivit declarațiilor lui Adrian Pintea, lucrările au urmărit mai mult decât reabilitarea clădirii, cu efecte directe asupra funcționării instituției: creșterea performanței energetice a clădirii; modernizarea infrastructurii; îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru angajați, cu impact asupra activității în sprijinul fermierilor. „Acest proiect nu a însemnat doar reabilitarea unei clădiri, ci transformarea ei într-un spațiu modern, eficient energetic și adaptat cerințelor actuale ale unei instituții publice”, a declarat directorul general al APIA. Context: un program PNRR pentru mai multe centre APIA Centrul Județean Hunedoara este unul dintre cinci centre județene incluse în programul național de reabilitare energetică derulat prin PNRR, alături de Bihor, Mureș, Gorj și Harghita . Conform aceleiași surse, proiectele au fost „pregătite și contractate” în 2022, în perioada mandatului lui Adrian Pintea, cu obiectivul de a moderniza infrastructura APIA și de a crește eficiența energetică la nivel național. La inaugurare au participat și reprezentanți ai administrației locale și județene, între care primarul municipiului Deva, Lucian Ioan Rus, prefectul județului Hunedoara, Lőrincz Széll, și senatorul Călin Marian. De ce contează: eficiență energetică și servicii publice mai stabile Din perspectiva utilizării fondurilor europene, proiectul indică o direcție de investiții în „back-office”-ul administrației care gestionează plăți și relația cu beneficiarii din agricultură. Mesajul conducerii APIA este că modernizarea clădirii ar trebui să se traducă în condiții mai bune de lucru și, implicit, într-o capacitate mai bună de a răspunde nevoilor fermierilor care depind de serviciile agenției. [...]
Ucraina riscă să piardă definitiv până la 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) din finanțarea UE dacă nu își îndeplinește la timp două angajamente de reformă, iar Comisia Europeană a suspendat deja plățile aferente, potrivit Kyiv Post . Miza este una de reglementare și condiționalitate: banii fac parte din programul „ Ukraine Facility ”, iar tranșele sunt legate de jaloane de reformă și indicatori de performanță agreați între Kiev și Bruxelles. Comisia spune că fondurile sunt „suspendate”, nu anulate, însă avertizează că neîndeplinirea cerințelor poate declanșa o procedură care să ducă la reducerea permanentă a plăților în cadrul mecanismului. Suma aflată în risc este compusă din aproape 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei) din tranșa a patra și peste 380 de milioane de euro (aprox. 1,9 miliarde lei) din tranșa a cincea, totalizând aproximativ 680 de milioane de euro (785 milioane dolari, aprox. 3,6 miliarde lei). Ce reforme au rămas restante Conform răspunsului Comisiei Europene către Radio Liberty, două jaloane nu au fost îndeplinite la termen: pentru tranșa a patra: creșterea schemei de personal a Înaltei Curți Anticorupție; pentru tranșa a cincea: intrarea în vigoare a legislației privind revizuirea declarațiilor de integritate ale judecătorilor și procedura de verificare a acestora. Termene-limită și ce urmează Comisia indică două termene finale pentru îndeplinirea reformelor: 30 iunie 2026 și 29 septembrie 2026. Dacă Ucraina nu respectă calendarul, Bruxelles-ul poate iniția o procedură care ar putea duce la o reducere permanentă a plăților din „Ukraine Facility”. În același timp, Comisia arată că programul include prevederi de flexibilitate, adaptate condițiilor de război, și susține că Ucraina continuă să facă „progrese semnificative” în implementarea reformelor, în pofida invaziei pe scară largă a Rusiei. „Ukraine Facility” prevede până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei) sprijin european pentru Ucraina până în 2027, cu plăți condiționate de reforme și rezultate. [...]
