Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Deblocarea fondurilor UE devine o miză economică imediată pentru Ungaria, după ce viitorul premier Peter Magyar a susținut că banii europeni „vor începe să sosească în curând”, în urma unei întâlniri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Mediafax.
Magyar a discutat cu von der Leyen despre pașii necesari pentru deblocarea fondurilor UE, în prezent înghețate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de respectarea statului de drept în perioada guvernării Viktor Orban.
Ungaria riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE post-Covid-19 destinate redresării economiei, dacă nu este încheiat un acord înainte de termenul-limită din august, conform informațiilor din articol.
Într-o postare pe X, Magyar a spus că discuțiile cu șefa Comisiei Europene au fost „extrem de constructive și productive” și că ar urma să revină la Bruxelles la finalul lunii mai, după preluarea oficială a mandatului.
„Am convenit ca, în calitate de prim-ministru al Ungariei, să mă întorc la Bruxelles în săptămâna din 25 mai pentru a încheia acordul politic necesar ca Ungaria și poporul maghiar să primească, cât mai curând posibil, fondurile UE la care au dreptul — în valoare de câteva mii de miliarde de forinți.”
Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj pe rețelele sociale, indicând că executivul european va sprijini eforturile de a aborda problemele și de a „realinia” Ungaria la valorile europene comune.
Potrivit articolului, Peter Magyar urmează să depună jurământul la Budapesta pe 9 mai. Dacă discuțiile din a doua parte a lunii mai se concretizează într-un acord politic, următorul pas ar fi reluarea efectivă a fluxurilor de finanțare, însă materialul nu oferă un calendar ferm pentru plăți.
Recomandate
Ungaria își leagă accesul la fonduri UE de un control penal mai dur : Budapesta va adera la Parchetul European (EPPO), o mișcare prezentată ca parte a efortului de combatere a corupției și de protejare a banilor europeni, potrivit HotNews . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a calificat decizia drept „un pas binevenit în lupta împotriva fraudei și corupției” și a spus că „poporul Ungariei va avea acum o garanție” că fondurile UE sunt folosite în interesul său. De ce contează: semnal pentru deblocarea banilor europeni Miza este direct legată de finanțarea europeană. Șefa Comisiei a declarat în luna mai că, după o întâlnire cu noul prim-ministru al Ungariei, Peter Magyar, UE va debloca 16,4 miliarde de euro pentru Budapesta, fonduri care fuseseră reținute din cauza preocupărilor privind corupția. În comunicatul Comisiei, aderarea la EPPO este descrisă ca reflectând „noul angajament” al Ungariei de a restabili statul de drept. Ce se schimbă operațional și când intră în vigoare Ungaria va deveni al 25-lea stat membru participant la EPPO (din 27), după ce până acum rămăseseră în afara mecanismului Ungaria, Irlanda și Danemarca. EPPO își va stabili o reprezentanță permanentă în Ungaria. Decizia urmează să intre în vigoare la 20 de zile de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE . Ulterior: autoritățile ungare trebuie să propună trei candidați pentru funcția de procuror european din partea Ungariei; Consiliul UE va numi unul dintre candidați, după consultarea unui grup independent de experți; Ungaria trebuie să asigure personalul și condițiile materiale necesare funcționării EPPO pe plan local. Efect de reglementare: competență și pentru fapte din trecut Competența EPPO în Ungaria va viza și infracțiuni comise după 1 iunie 2021 (data începerii activității EPPO), în măsura în care acestea implică fonduri UE, aplicarea fiind prevăzută retroactiv pentru această perioadă. Parchetul European are mandatul de a investiga și urmări penal fraude, acte de corupție și alte infracțiuni financiare care afectează bugetul UE, cu impact direct asupra protecției fondurilor europene. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
Bulgaria cere garanții ca bugetul agricol să nu fie diluat în viitorul buget al UE 2028–2034, pe fondul propunerii de a apropia Politica Agricolă Comună (PAC) de politica de coeziune într-o arhitectură comună a fondurilor, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și de alocare: dacă agricultura își păstrează o finanțare distinctă și previzibilă sau intră într-un „coș” mai larg, unde concurează cu alte priorități. Poziția a fost prezentată la Sofia, în cadrul unei întâlniri cu Ekaterina Zaharieva, comisar european pentru întreprinderi nou-înființate, cercetare și inovare. Îngrijorarea a fost exprimată de vicepreședinta Iliana Iotova , care a avertizat că o reunire a politicilor ar putea dezavantaja statele mai mici și mai puțin dezvoltate, conform Radio Bulgaria. Ce propune Comisia Europeană pentru 2028–2034 În propunerea Comisiei Europene, fondurile gestionate de statele membre și regiuni ar urma să fie reunite într-o strategie comună, iar implementarea să se facă prin planuri naționale și regionale de parteneriat, potrivit documentelor Comisiei: European Commission și European Commission . Comisia prezintă această arhitectură ca o simplificare și o mai bună coordonare a investițiilor. Propunerea generală este evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, însă distribuirea pe politici și state nu este încă adoptată. De ce contează separarea bugetului PAC pentru ferme Un buget agricol distinct înseamnă, în practică, o referință mai previzibilă pentru plăți directe, intervenții sectoriale și dezvoltare rurală. Într-un cadru comun, nivelul sprijinului pentru agricultură poate ajunge să depindă mai mult de prioritățile din planurile naționale și de negocierile dintre sectoare. Pentru exploatațiile agricole, arhitectura bugetară poate influența, între altele: nivelul plăților directe după 2027; finanțarea investițiilor în ferme și procesare; sprijinul pentru dezvoltarea rurală; instrumentele de gestionare a riscurilor; condițiile și obligațiile asociate fondurilor; posibilitatea statelor de a muta bani între priorități. Materialul citat nu include estimări privind eventuale pierderi pentru Bulgaria și nici sume care ar fi în joc pentru agricultura bulgară. Două teme conexe: competitivitatea și condiționarea de statul de drept Iotova a cerut ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să nu concentreze resursele în economiile cu capacitate mai mare de cercetare și investiții. Totuși, Radio Bulgaria nu prezintă alocări, criterii sau mecanisme concrete, astfel că solicitarea rămâne, în acest stadiu, una politică în negocierile bugetare. Pentru agricultură, legătura cu un astfel de fond ar putea deveni relevantă în zone precum digitalizarea, robotizarea, cercetarea aplicată sau procesarea alimentară, dar nu este confirmat că aceste investiții ar compensa eventuale schimbări în bugetul tradițional al PAC. Separat, oficialul bulgar a cerut criterii precise pentru legarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, fără ca sursa să detalieze criteriile contestate sau efectele asupra plăților agricole. În practică, o astfel de condiționare poate produce întârzieri sau suspendări la nivel național, cu impact asupra calendarelor de finanțare, chiar dacă beneficiarii individuali nu au nereguli. Ce urmează Propunerea Comisiei trebuie negociată de statele membre și de Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de proiect. Până la adoptarea cadrului financiar și a legislației sectoriale, nu există cuantumuri finale pentru plățile după 2027 și nici programe deschise în baza noii arhitecturi. Pentru România, negocierile vor influența direct subvențiile, investițiile și modul de repartizare a fondurilor prin viitorul plan național. [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
