Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Deblocarea fondurilor UE devine o miză economică imediată pentru Ungaria, după ce viitorul premier Peter Magyar a susținut că banii europeni „vor începe să sosească în curând”, în urma unei întâlniri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Mediafax.
Magyar a discutat cu von der Leyen despre pașii necesari pentru deblocarea fondurilor UE, în prezent înghețate pe fondul preocupărilor legate de corupție și de respectarea statului de drept în perioada guvernării Viktor Orban.
Ungaria riscă să piardă aproximativ 10 miliarde de euro din fondurile UE post-Covid-19 destinate redresării economiei, dacă nu este încheiat un acord înainte de termenul-limită din august, conform informațiilor din articol.
Într-o postare pe X, Magyar a spus că discuțiile cu șefa Comisiei Europene au fost „extrem de constructive și productive” și că ar urma să revină la Bruxelles la finalul lunii mai, după preluarea oficială a mandatului.
„Am convenit ca, în calitate de prim-ministru al Ungariei, să mă întorc la Bruxelles în săptămâna din 25 mai pentru a încheia acordul politic necesar ca Ungaria și poporul maghiar să primească, cât mai curând posibil, fondurile UE la care au dreptul — în valoare de câteva mii de miliarde de forinți.”
Și Ursula von der Leyen a transmis un mesaj pe rețelele sociale, indicând că executivul european va sprijini eforturile de a aborda problemele și de a „realinia” Ungaria la valorile europene comune.
Potrivit articolului, Peter Magyar urmează să depună jurământul la Budapesta pe 9 mai. Dacă discuțiile din a doua parte a lunii mai se concretizează într-un acord politic, următorul pas ar fi reluarea efectivă a fluxurilor de finanțare, însă materialul nu oferă un calendar ferm pentru plăți.
Recomandate
Ungaria ar putea debloca circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fonduri UE până la final de august , dacă noul premier Péter Magyar încheie în mai un acord politic cu Bruxelles-ul și îndeplinește condițiile impuse, potrivit Politico . Magyar, premier desemnat, s-a întâlnit miercuri la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , într-un demers de a debloca finanțările europene înghețate de ani de zile pe fondul disputelor dintre instituțiile UE și politicile guvernului condus până acum de Viktor Orbán. Magyar a spus că negocierile „progresează foarte bine” și a anunțat că va reveni la Bruxelles pe 24–25 mai pentru a încheia un „acord politic public”. După întâlnire, Magyar a susținut că „fondurile UE vor începe în curând să ajungă în Ungaria”, adăugând că blocul comunitar nu ar impune condiții „contrare intereselor naționale” ale țării. Von der Leyen a indicat, într-o postare pe X, că discuția a vizat pașii necesari pentru deblocarea fondurilor „înghețate din cauza îngrijorărilor legate de corupție și statul de drept” și că echipele vor continua să lucreze împreună. În același registru, președintele Consiliului European, António Costa, a transmis public că a fost „o plăcere” să îl primească pe Magyar și că așteaptă o cooperare strânsă. Miza: bani care expiră și condiții stricte În joc este o parte importantă din fondul de redresare al Ungariei, inclusiv aproximativ 10 miliarde de euro care ar urma să expire dacă Budapesta nu îndeplinește condițiile UE până la finalul lunii august, notează publicația. Pentru accesarea banilor, Ungaria trebuie să livreze 27 de așa-numite „super jaloane” (seturi de condiții), care acoperă: achizițiile publice, independența justiției, libertatea academică, garanții anticorupție. Magyar a indicat direct cauza blocajului, afirmând că fondurile au fost oprite din cauza „corupției la scară industrială” în perioada Orbán. Calendar politic imediat Magyar urmează să depună jurământul pe 9 mai, moment care marchează startul formal al mandatului său de premier. Următoarea bornă anunțată este revenirea la Bruxelles pe 24–25 mai, când ar urma să fie închis acordul politic invocat de acesta — un pas care, dacă este urmat de îndeplinirea condițiilor până la termenul-limită din august, ar putea decide soarta celor circa 10 miliarde de euro. [...]
Comisia Europeană discută o soluție pentru accesul cel puțin parțial al Ungariei la fondurile PNRR de 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei), inclusiv prin prelungirea practică a plăților dincolo de termenul-limită de la final de august , pe fondul schimbării de guvern la Budapesta, potrivit HotNews . Miza este dublă: pentru Bruxelles, un test rapid al cooperării cu viitorul premier Péter Magyar ; pentru Budapesta, o gură de oxigen financiară într-o economie cu creștere modestă și costuri ridicate de finanțare a datoriei. Ce se negociază: „mutarea” banilor pentru a câștiga timp Péter Magyar urmează să se întâlnească miercuri cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , pentru a discuta modalități de a direcționa o parte din fondurile PNRR către banca națională de dezvoltare a Ungariei, potrivit unor surse citate de Financial Times . Scopul ar fi câștigarea de timp pentru deblocarea fondurilor înghețate anterior din cauza preocupărilor legate de statul de drept, în perioada administrației Viktor Orbán. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a spus că „o astfel de posibilitate există”, referindu-se la transferul fondurilor PNRR către organisme naționale pentru a permite plăți după 31 august. Condițiile Bruxelles-ului și „rescrierea” planului Comisia ar lua în calcul extinderea disponibilității fondurilor PNRR cu condiția ca Magyar să își respecte angajamentele anticorupție și să propună măsuri concrete care să corecteze problemele din perioada Orbán, potrivit acelorași surse. Ungaria nu a îndeplinit condițiile PNRR, inclusiv cele 27 de „etape-cheie” legate de consolidarea eforturilor anticorupție. În acest context, discuțiile se concentrează pe rescrierea planului astfel încât țara să poată primi rapid fonduri, însă oficiali de ambele părți admit că planul inițial nu mai poate fi realizat în cele aproximativ trei luni dintre preluarea mandatului (în mai) și termenul-limită de la final de august. În consecință, unele cerințe – între care reforma pensiilor și reforma procedurilor de achiziții publice – ar putea fi înlocuite cu alte reforme care pot fi adoptate în intervalul rămas. Modificările trebuie aprobate de Comisie și de o majoritate a statelor UE. De ce contează economic: presiune pe finanțarea statului Budapesta încearcă să recâștige accesul la peste 30 de miliarde de euro (aprox. 150 mld. lei), sumă care include 7,6 miliarde de euro (aprox. 38 mld. lei) din fondurile obișnuite ale UE și 17 miliarde de euro (aprox. 85 mld. lei) din împrumuturile preferențiale ale UE destinate apărării din programul SAFE. Potrivit informațiilor citate, fondurile europene ar avea un rol de „salvare” pentru o economie stagnantă: Ungaria a avut o creștere de 0,4% în 2025, iar randamentele obligațiunilor sale sunt constant printre cele mai ridicate din UE. Costurile de finanțare a datoriei, situate între 4 și 5% din PIB, sunt de asemenea printre cele mai ridicate din Uniune. În plus, după cheltuieli electorale în anul precedent, deficitul a ajuns aproape la două treimi din totalul planificat pentru 2026 până la finalul lunii martie, ceea ce ar impune ajustări fiscale semnificative. Ce urmează Negocierile sunt descrise ca un prim test al disponibilității lui Péter Magyar de a coopera cu Bruxelles-ul. Obiectivul Comisiei ar fi ca un calendar de plăți să fie gata de semnat în primele săptămâni de mandat, însă orice schimbare a planului necesită aprobări la nivel european, iar soluția discutată pentru depășirea termenului de 31 august rămâne, deocamdată, la nivel de posibilitate. [...]
Viitorul guvern de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid fonduri UE înghețate , iar Peter Magyar spune că merge miercuri la Bruxelles pentru discuții informale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , potrivit Mediafax . Miza este reluarea accesului la bani europeni blocați în urma disputelor dintre Bruxelles și fostul premier Viktor Orbán. Magyar a declarat că „nu este timp de pierdut”, după victoria din 12 aprilie, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, relatează Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că speră la un acord politic chiar în timpul primei sale vizite la Bruxelles. Miza: evitarea pierderii banilor din PNRR-ul Ungariei Magyar a indicat anterior că guvernul său ar putea acționa rapid în patru domenii pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fondurile europene de redresare până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august. Printre direcțiile menționate se numără: măsuri împotriva corupției; restabilirea libertății presei; restabilirea libertății mediului academic. Context: conflictul cu UE și semnalul pentru piețe În perioada Orbán, Ungaria s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri. În plan intern, partidul Tisza , condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă posibilitatea de a modifica legi sensibile pentru Bruxelles, inclusiv în zona sistemului judiciar, a achizițiilor publice și a controlului asupra mass-media. Reacția inițială a piețelor a fost pozitivă: forintul s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul așteptărilor că UE va debloca fondurile, potrivit informațiilor preluate de Mediafax. [...]
România își poate păstra accesul la finanțarea PNRR de circa 10 miliarde de euro dacă își îndeplinește la timp reformele asumate, în pofida crizei politice de la București, potrivit declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , citate de Digi24 . Ministrul spune că a transmis autorităților de la Bruxelles că România poate continua implementarea reformelor și investițiilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , chiar dacă scena politică este marcată de „turbulențe”. Mesajul central: proiectele de investiții – precum spitale sau autostrăzi – trebuie să meargă înainte, independent de evoluțiile politice interne. Condiția-cheie: reformele „substanțiale” Pîslaru afirmă că, „în acest moment”, România „poate trage toți banii” din PNRR – aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) – însă condiționează această perspectivă de îndeplinirea reformelor asumate prin plan. În același context, ministrul susține că România „a adus multă creativitate în relația cu Comisia Europeană”, fără a detalia în ce constă aceasta. Riscul major: întârzierea reformelor pe fondul populismului Ministrul admite existența unui scenariu negativ: pe fondul populismului, unele reforme-cheie ar putea să nu fie adoptate la timp. El descrie această variantă drept „cel mai rău scenariu”, tocmai pentru că ar pune sub presiune capacitatea României de a valorifica integral finanțarea disponibilă prin PNRR. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul reformelor sau despre măsuri concrete, rămâne neclar ce reforme sunt considerate cele mai expuse riscului de întârziere și ce pași urmează în relația cu Comisia Europeană. [...]
România intră în linie dreaptă pentru accesarea finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro, cu un avans de 15% disponibil după semnare , potrivit Economedia . Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca , spune că primirea contractului-cadru de la Comisia Europeană confirmă aprobarea planului României la nivel european și trecerea la etapa de implementare. Miza imediată este fluxul de lichiditate: după finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, România ar putea accesa „rapid” un avans de 15%, pe care oficialul îl descrie drept esențial pentru demararea investițiilor. Ce finanțează SAFE și unde ar urma să ajungă banii Conform declarațiilor lui Mihai Jurca, finanțarea vizează investiții strategice în: înzestrarea Armatei; infrastructură critică și securitate; dezvoltarea industriei naționale de apărare, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată în România. Oficialul estimează că, din totalul de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,6 miliarde lei), peste 50% din bani „vor rămâne în România”. Calendarul anunțat: semnare, aprobări și contracte până la final de iunie Pașii următori indicați sunt: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie (termen dependent și de ministerele din statele partenere). În plus, Mihai Jurca afirmă că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, cu ținta ca acestea să fie realizate până în 2030. [...]
România intră în faza de implementare a finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro , după ce a primit de la Comisia Europeană contractul-cadru, un pas care deschide drumul către semnarea împrumutului și accesarea unui avans de 15% pentru demararea investițiilor, potrivit Digi24 . Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca , spune că documentul confirmă aprobarea planului României la nivel european și că proiectele intră „în linie dreaptă” pentru implementare. Programul vizează consolidarea și modernizarea capacității de apărare, inclusiv investiții în înzestrarea Armatei, infrastructură critică și securitate, dar și dezvoltarea industriei naționale de apărare. „După finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, vom putea accesa rapid un avans de 15%, esențial pentru demararea investițiilor.” Valoarea finanțării menționate este de aproximativ 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Jurca afirmă că autoritățile au urmărit să ajungă în această etapă cu „proiecte mature, clare și aliniate cu obiectivele europene”. Calendarul deciziilor interne și al contractelor Potrivit lui Jurca, urmează o succesiune de pași cu termene apropiate, care condiționează intrarea efectivă a banilor și lansarea achizițiilor: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie, termen care depinde și de ministerele din statele partenere. Ce impact economic invocă Guvernul: producție locală și țintă 2030 Jurca spune că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, astfel încât acestea să fie „lucrate până în 2030”. Tot el estimează că „peste 50%” din totalul finanțării ar urma să rămână în România, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată locală în industria de apărare. Informațiile provin dintr-o postare a lui Mihai Jurca pe Facebook, preluată de Digi24. Detalii despre structura exactă a proiectelor și alocările pe programe nu sunt prezentate în material. [...]
