Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România intră în faza de implementare a finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro, după ce a primit de la Comisia Europeană contractul-cadru, un pas care deschide drumul către semnarea împrumutului și accesarea unui avans de 15% pentru demararea investițiilor, potrivit Digi24.
Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, spune că documentul confirmă aprobarea planului României la nivel european și că proiectele intră „în linie dreaptă” pentru implementare. Programul vizează consolidarea și modernizarea capacității de apărare, inclusiv investiții în înzestrarea Armatei, infrastructură critică și securitate, dar și dezvoltarea industriei naționale de apărare.
„După finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, vom putea accesa rapid un avans de 15%, esențial pentru demararea investițiilor.”
Valoarea finanțării menționate este de aproximativ 16,6 miliarde de euro (aprox. 83 miliarde lei). Jurca afirmă că autoritățile au urmărit să ajungă în această etapă cu „proiecte mature, clare și aliniate cu obiectivele europene”.
Potrivit lui Jurca, urmează o succesiune de pași cu termene apropiate, care condiționează intrarea efectivă a banilor și lansarea achizițiilor:
Jurca spune că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, astfel încât acestea să fie „lucrate până în 2030”. Tot el estimează că „peste 50%” din totalul finanțării ar urma să rămână în România, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată locală în industria de apărare.
Informațiile provin dintr-o postare a lui Mihai Jurca pe Facebook, preluată de Digi24. Detalii despre structura exactă a proiectelor și alocările pe programe nu sunt prezentate în material.
Recomandate
România intră în linie dreaptă pentru accesarea finanțării SAFE de 16,6 miliarde euro, cu un avans de 15% disponibil după semnare , potrivit Economedia . Șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca , spune că primirea contractului-cadru de la Comisia Europeană confirmă aprobarea planului României la nivel european și trecerea la etapa de implementare. Miza imediată este fluxul de lichiditate: după finalizarea procedurilor naționale și semnarea contractului, România ar putea accesa „rapid” un avans de 15%, pe care oficialul îl descrie drept esențial pentru demararea investițiilor. Ce finanțează SAFE și unde ar urma să ajungă banii Conform declarațiilor lui Mihai Jurca, finanțarea vizează investiții strategice în: înzestrarea Armatei; infrastructură critică și securitate; dezvoltarea industriei naționale de apărare, prin mecanisme care să asigure producție și valoare adăugată în România. Oficialul estimează că, din totalul de 16,6 miliarde euro (aprox. 82,6 miliarde lei), peste 50% din bani „vor rămâne în România”. Calendarul anunțat: semnare, aprobări și contracte până la final de iunie Pașii următori indicați sunt: semnarea acordului de împrumut; aprobarea programelor în Parlament; semnarea contractelor individuale (doar pentru România) până la 31 mai; semnarea contractelor comune de achiziție (România și alte state membre) până la finalul lunii iunie (termen dependent și de ministerele din statele partenere). În plus, Mihai Jurca afirmă că obiectivul este ca „în toamnă să înceapă producția tuturor programelor”, cu ținta ca acestea să fie realizate până în 2030. [...]
Retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan crește riscul de blocare a reformelor și de pierdere a unor fonduri europene de peste 20 mld. euro , într-un moment-limită pentru două mecanisme de finanțare cu termene apropiate, potrivit unei analize publicate de G4Media . Analiza notează că, deși România a mai traversat crize politice în ultimii ani, actuala situație este „probabil cea mai prost sincronizată”, pentru că se suprapune peste finalul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și peste etapa de angajare a unor fonduri prin mecanisme europene de securitate, inclusiv SAFE . De ce contează acum: termene-limită apropiate Miza este amplificată de calendarul strâns indicat în analiză: PNRR : termen-limită de implementare 31 august 2026 ; SAFE : termen-limită 31 mai 2026 . Ambele, arată materialul, depind de stabilitate guvernamentală și de capacitate administrativă , iar acestea sunt tocmai elementele afectate de conflictul politic. Riscul economic: reforme blocate, bani pierduți Potrivit analizei, consecința directă a crizei politice este riscul de blocare a reformelor , cu impact asupra accesării fondurilor europene. În acest context, România ar putea pierde sume care depășesc 20 de miliarde de euro , asociate PNRR și SAFE. Materialul precizează că decizia PSD de a-și retrage sprijinul pentru premier vine „într-un moment critic pentru finanțele României”, ceea ce ridică miza dincolo de o dispută politică internă, către efecte potențiale asupra finanțării externe și a capacității statului de a livra jaloane și proiecte în termenele asumate. [...]
Parlamentul European cere un buget agricol cu 47% mai mare , iar miza pentru România este dublă: nivelul viitoarelor subvenții și păstrarea separată a banilor pentru dezvoltare rurală, astfel încât fondurile să nu fie redirecționate către alte priorități ale UE, potrivit Agrointel . Raportul privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2028–2034 a fost votat în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, document coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al grupului PPE). Textul reprezintă poziția de start a Parlamentului în negocierile care urmează cu Comisia Europeană și Consiliul UE. Ce se schimbă pentru finanțarea agriculturii Cea mai importantă solicitare din raport este creșterea cu 47% a fondurilor dedicate agriculturii, comparativ cu cifrele avansate inițial de Comisia Europeană. În material, Mureșan susține că raportul „păstrează toate elementele pozitive” ale propunerii inițiale și corectează inițiative care „ar fi slăbit bugetul și alocările pentru beneficiari”. Totodată, europarlamentarul arată că sprijinul pentru creșterea fondurilor destinate apărării și consolidării economiei ar trebui să nu „interfereze” cu banii alocați agriculturii. De ce contează separarea fondurilor Un alt punct cu impact de reglementare și administrare este respingerea ideii de comasare a fondurilor, în condițiile în care Comisia Europeană ar fi propus anterior un fond comun. Parlamentul European insistă ca agricultura și coeziunea economică să rămână separate, argumentând că separarea: crește claritatea în accesarea fondurilor; oferă predictibilitate pentru fermieri și autorități; reduce riscul ca banii să fie direcționați către alte sectoare în detrimentul dezvoltării rurale. Calendarul deciziei și următorii pași Raportul propune un buget total al UE de 1,79 trilioane de euro pentru 2028–2034, cu 10% peste propunerea inițială a Comisiei Europene, incluzând și priorități precum coeziunea, apărarea și economia. Următorul moment-cheie este votul final în plenul Parlamentului European, programat pentru 29 aprilie. Dacă va fi adoptat, documentul devine mandatul oficial de negociere al Parlamentului European în discuțiile cu Comisia Europeană și Consiliul UE, negocieri pe care Siegfried Mureșan ar urma să le conducă în numele legislativului european. [...]
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro din fondurile UE de redresare dacă nu îndeplinește condițiile până la finalul lui august , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă la Budapesta pentru a accelera reformele și investițiile cerute, potrivit Economica . Ursula von der Leyen a spus, la un eveniment organizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria. Scopul este colaborarea cu echipa lui Peter Magyar, câștigătorul alegerilor, pentru realizarea reformelor și investițiilor necesare deblocării banilor, relatează Agerpres. Miza: bani blocați și un termen-limită care poate tăia finanțarea Von der Leyen a avertizat că Budapesta poate pierde 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile europene de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor privind funcționarea statului de drept în Ungaria în timpul mandatului premierului Viktor Orban . Cât a înghețat UE și ce efect invocă șefa Comisiei Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, șefa Comisiei Europene a spus că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând în total 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria. Potrivit acesteia, deficitul de finanțare a afectat competitivitatea Ungariei și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Von der Leyen a mai afirmat că UE a trebuit să respecte strict tratatele atunci când a impus fiecare sancțiune guvernului Orban și a adăugat că ungurii „merită să primească aceste fonduri europene odată ce condițiile vor fi îndeplinite”. Implicație de reglementare: discuția despre unanimitate în politica externă Invocând ceea ce a descris drept o obstrucționare sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă ale Uniunii, argumentând că blocul comunitar trebuie să poată acționa rapid și să se asigure că „vocea Europei este auzită”, potrivit dpa. [...]
Ungaria riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fonduri UE de redresare dacă nu îndeplinește până la finalul lui august condițiile cerute pentru deblocarea banilor , iar Comisia Europeană a trimis deja o echipă de înalți funcționari la Budapesta pentru a accelera reformele, potrivit G4Media . Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a cerut Ungariei să treacă „rapid” la reforme după victoria opoziției la recentele alegeri parlamentare, argumentând că progresul este esențial pentru deblocarea fondurilor europene înghețate „în valoare de miliarde de euro”, relatează dpa, citată de Agerpres. Miza financiară și termenul-limită Von der Leyen a avertizat, la un eveniment organizat duminică la împlinirea a 80 de ani de la înființarea publicației germane Die Zeit, că Budapesta riscă să piardă 6,5 miliarde de euro (aprox. 32,5 miliarde lei) din fondurile UE de recuperare după pandemie dacă nu reușește să îndeplinească condițiile până la sfârșitul lunii august. Ce face Comisia Europeană, concret Șefa Comisiei a spus că „presiunea timpului este enormă” și că, cu două zile înainte, a trimis o echipă de înalți funcționari de la Bruxelles în Ungaria pentru a colabora cu echipa câștigătorului alegerilor, Peter Magyar , în vederea realizării reformelor și investițiilor necesare. Fondurile europene au fost înghețate pe fondul îngrijorărilor legate de funcționarea statului de drept în Ungaria sub mandatul premierului în exercițiu Viktor Orban. 17 miliarde de euro înghețate și discuția despre reguli mai stricte în UE Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură față de Budapesta, von der Leyen a răspuns că Uniunea a fost „extrem de strictă”, înghețând o sumă totală de 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) pentru Ungaria — un deficit care, potrivit acesteia, a afectat competitivitatea țării și s-a reflectat în rezultatul alegerilor. Totodată, invocând ceea ce a descris drept obstrucționarea sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta, von der Leyen s-a pronunțat pentru renunțarea la principiul unanimității în deciziile de politică externă, pentru ca UE să poată acționa mai rapid. [...]
Bruxelles-ul a reluat discuțiile cu viitorul guvern ungar pentru a debloca circa 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri UE înghețate , într-un demers care poate decide dacă Budapesta mai prinde la timp o parte din banii din planul de redresare post-pandemie, potrivit G4Media . O delegație a Comisiei Europene și reprezentanți de rang înalt ai viitorului guvern ungar au avut în acest weekend prima întâlnire după alegerile de duminica trecută, cu discuții tehnice despre deblocarea fondurilor comunitare reținute pentru Ungaria. Comisia a transmis, într-un comunicat de duminică, că întâlnirile au fost „o primă ocazie” pentru discuții concrete privind pașii necesari pentru „progrese reale”, iar eforturile vor continua. Miza: fonduri de redresare și coeziune blocate pe criterii de stat de drept Potrivit informațiilor preluate de G4Media, contactele urmăresc identificarea modalităților de a activa urgent livrarea a aproximativ 17 miliarde de euro (aprox. 85 miliarde lei) din fonduri de redresare și coeziune, pe care Comisia le reține invocând preocupări legate de corupție și de statul de drept. În material se menționează că aceste încălcări sunt atribuite actualului prim-ministru Viktor Orban . Din total, 9,6 miliarde de euro (aprox. 48 miliarde lei) sunt din fondul de redresare post-pandemie, care poate fi accesat doar după îndeplinirea reformelor convenite cu Bruxelles-ul și doar până la sfârșitul lunii august a acestui an, notează EFE, citată în articol. Ce urmează Comisia Europeană indică faptul că discuțiile tehnice vor continua, însă materialul nu oferă un calendar sau condiții detaliate pentru deblocare, dincolo de referirea la reformele necesare și la termenul-limită de la finalul lunii august pentru componenta de redresare post-pandemie. [...]
