Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană a aprobat cererea de plată nr. 4 din PNRR, de 2,62 miliarde euro, însă banii vor intra efectiv doar după avizul Comitetului economic și financiar (CEF) și o decizie ulterioară de plată, potrivit Economedia. Pentru România, miza imediată este menținerea fluxului de finanțare și evitarea blocajelor la proiecte, într-un moment în care Guvernul spune că are nevoie de plăți pentru a-și onora obligațiile către constructori și beneficiari.
România a depus a patra cerere de plată pe 19 decembrie 2025, iar Comisia a constatat că au fost îndeplinite „în mod satisfăcător” 38 de jaloane și 24 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Comisia a transmis către CEF evaluarea preliminară a îndeplinirii jaloanelor și țintelor, iar comitetul are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata către România poate avea loc după acest aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie.
În lista de măsuri asociate cererii de plată nr. 4, Comisia indică, între altele:
În comunicarea Comisiei sunt menționate și domenii precum gestionarea sustenabilă a pădurilor, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități, alături de obiective de digitalizare, eficientizarea justiției și consolidarea luptei anticorupție.
„Astăzi, 14 mai, Comisia Europeană a emis o evaluare preliminară pozitivă a celei de a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde EUR, din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) (...)”, a transmis Comisia Europeană.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un material separat publicat de Economedia, că validarea cererii „asigură fluxurile de plăți începând cu luna iulie”, astfel încât statul să poată plăti constructorii și beneficiarii, și a insistat că prioritatea este să nu fie pierdute fondurile europene.
„România primește o importantă sumă de bani. Ne asigură fluxurile de plăți începând cu luna iulie, ca să putem plăti constructorii și beneficiarii”, a spus premierul.
Bolojan a mai afirmat că România mai are „peste 35 de jaloane” de îndeplinit, dintre care 9 „foarte importante”, iar următoarele două săptămâni ar fi decisive pentru închiderea negocierilor și absorbție. În același context, el a indicat constrângeri legislative legate de statutul de guvern interimar (care, potrivit declarațiilor sale, nu poate emite ordonanțe și nici depune proiecte în Parlament) și a descris un plan de promovare a proiectelor prin inițiative legislative în Parlament, în procedură de urgență.
Odată cu cererea de plată nr. 4, fondurile plătite României prin PNRR ar urma să ajungă la 12,97 miliarde de euro (aprox. 64,9 miliarde lei), sumă care include prefinanțarea de 3,79 miliarde de euro din 2021 și 2022 și o prefinanțare de 288 milioane de euro din REPowerEU, primită în ianuarie 2024. Conform Comisiei, acest nivel ar corespunde la 60,6% din totalul fondurilor din planul României, fiind evaluate 62% din toate jaloanele și țintele din plan.
Recomandate
România își menține un PNRR de peste 20 de miliarde de euro și evită riscuri de penalizare , după finalizarea negocierilor tehnice cu Comisia Europeană pe ultima modificare a planului, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că a fost păstrată integral componenta de bani nerambursabili, „cea mai valoroasă parte” a finanțării. În mesajul publicat pe Facebook, Pîslaru afirmă că ajustarea „realistă” a unor indicatori de investiții și reformularea unor jaloane și reforme au eliminat „riscuri majore de penalizare”, fiind evitate corecții financiare care „puteau ajunge la miliarde de euro pierduți”. În același timp, susține că obiectivele esențiale ale reformelor și investițiilor asumate au rămas neschimbate. Ce se schimbă în practică: jaloane adaptate și progres recunoscut Ministrul indică faptul că au fost convenite mecanisme care să permită recunoașterea progresului deja realizat „în teren”, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate. Totodată, anumite jaloane ar fi fost adaptate astfel încât să poată fi implementate integral până la termenul-limită. Pîslaru mai spune că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe domenii, între care: infrastructură; sănătate; energie; digitalizare; educație; dezvoltare locală; mediu. Ce urmează: detalii publice și presiune pe implementare Detaliile modificărilor ar urma să fie comunicate public la începutul săptămânii viitoare, conform ministrului. Acesta insistă că România „nu renunță la reforme” și „nu renunță la investiții”, ci a urmărit să le facă realizabile astfel încât „fiecare euro disponibil” să fie investit. Potrivit lui Pîslaru, urmează „etapa cea mai importantă”, respectiv implementarea până la 31 august, pe fondul unui calendar strâns în care „fiecare zi contează”. [...]
Intrarea a 2,25 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei) din PNRR reduce presiunea pe finanțarea pe termen scurt a statului , pentru că banii vor acoperi plăți scadente fără împrumuturi rapide sau folosirea rezervelor valutare, potrivit Euronews . Suma a fost încasată marți și reprezintă plata aferentă cererii de plată nr. 4, anunțată de Comisia Europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că fondurile vor fi convertite în lei și transferate în contul Trezoreriei, pentru a asigura lichiditatea necesară plăților programate miercuri, 24 iunie. Ce înseamnă pentru cash-flow-ul statului Nazare a explicat că această infuzie de fonduri permite acoperirea obligațiilor de plată „fără presiune suplimentară asupra finanțării statului”, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu mai este nevoit să se împrumute pe termen scurt sau să utilizeze rezervele valutare pentru a face față scadențelor imediate. Cererea nr. 4: aprobată fără suspendări Plata de 2,25 miliarde euro vine după ce cererea de plată nr. 4, în valoare totală de 2,62 miliarde euro, a parcurs evaluarea la nivel european și a primit aprobarea Comisiei Europene. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, iar autoritățile române au indicat anterior că este prima cerere aprobată fără suspendări, ceea ce presupune că obiectivele acestei etape au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Unde sunt legate reformele și investițiile Fondurile din cererea de plată nr. 4 sunt asociate cu reforme și investiții în mai multe domenii, între care: energie transporturi administrația fiscală pensii sănătate educație digitalizare justiție Comisia Europeană a transmis, la evaluarea preliminară din luna mai, că România a îndeplinit satisfăcător toate jaloanele și țintele incluse în această cerere. Context: cât a atras România și ce urmează După această tranșă, România ajunge la aproximativ 12,9 miliarde euro atrase prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. În forma actuală, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Miza imediată rămâne calendarul: statele membre trebuie să implementeze reformele și investițiile până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la finalul perioadei stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În acest context, viteza de implementare și îndeplinirea jaloanelor rămase devin decisive pentru utilizarea integrală a sumelor alocate. [...]
România riscă să piardă din fondurile UE dacă intră în negocieri cu mesaje contradictorii , într-un moment în care viitorul buget european (2028–2034) este disputat între statele care cer tăieri și țările beneficiare care vor menținerea alocărilor, potrivit Adevărul . Miza pentru România este dublă: pe de o parte, propunerea Comisiei Europene ar putea duce teoretic la o alocare de circa 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pe liniile de coeziune și agricultură, față de 46 de miliarde de euro (aprox. 230 miliarde lei) în exercițiul actual; pe de altă parte, există riscul ca sumele să fie erodate prin comasări bugetare și reduceri, în contextul presiunilor de economisire generate de cheltuielile legate de apărare ( SAFE ) și sprijinul pentru Ucraina. Două tabere în UE și unde se poziționează România În discuțiile despre viitorul buget, statele membre sunt împărțite între: un grup de țări contributoare nete (Germania, Franța și țările nordice), care susțin reduceri ale bugetului; un grup de 17 state, „Prieteni ai coeziunii”, care consideră inacceptabile tăierile din fondurile de coeziune și din banii pentru agricultură. România este în grupul „Prieteni ai coeziunii” și susține menținerea fondurilor, inclusiv pe fondul posibilei integrări a unor noi state (Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest), care ar crește presiunea pe buget. Avantajele invocate pentru România în negocieri Politologul Mihai Alexandrescu (UBB Cluj) susține că România ar avea, față de negocierile anterioare, două atuuri principale: coordonarea grupului „Prieteni ai coeziunii”; faptul că raportorul Parlamentului European pe buget este un europarlamentar român, ceea ce ar crea „două canale de comunicare” mai directe. Totuși, expertul avertizează că aceste avantaje nu garantează rezultatul final și că influența efectivă rămâne de demonstrat în negocieri. Ce ar putea tăia din potențialul de 60 mld. euro În interviu, Alexandrescu indică drept risc major comasarea bugetelor pentru agricultură și coeziune, pe care România nu o consideră favorabilă, deoarece acestea sunt domeniile din care ar putea atrage fonduri importante pentru dezvoltare. În plus, el remarcă o diferență între declarațiile politice privind prioritatea apărării și acoperirea bugetară efectivă. În acest context, România ar trebui să insiste pe păstrarea agriculturii și coeziunii „în registre distincte”, nu într-o formulă de fuziune care ar putea reduce predictibilitatea și alocările. „Capcana” internă: incoerența poate costa bani Riscul central indicat de expert este ca România să transmită către Bruxelles mesaje care se contrazic (către Comisie, Parlament sau grupuri politice), ceea ce ar slăbi poziția de negociere și ar crea „breșe” exploatabile de alte state pentru a reduce alocările. În logica prezentată, o condiție pentru a păstra pe masă nivelul de finanțare este o poziție internă coerentă și stabilă, indiferent de schimbările politice din 2026–2027, astfel încât România să apară ca un actor previzibil în negocierile bugetare. Calendar: decizia, cel mai probabil spre finalul lui 2027 Potrivit lui Alexandrescu, este puțin probabil ca o formă definitivă a cadrului financiar multianual să fie stabilită în 2026, iar adoptarea bugetului ar urma să aibă loc cel mai probabil spre sfârșitul lui 2027, după o perioadă de negocieri în care pozițiile sunt încă „destul de diverse” și cu puține puncte de întâlnire. [...]
România își păstrează integral banii nerambursabili din PNRR și reduce riscul de penalizări de ordinul miliardelor de euro , după ce negocierile tehnice cu Comisia Europeană pentru ultima modificare a planului au fost finalizate pozitiv, potrivit Adevărul , care citează o postare a ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Ministrul spune că rezultatul discuțiilor permite menținerea unui PNRR „cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro” (aprox. 100 de miliarde de lei), inclusiv „întreaga componentă de bani europeni nerambursabili”, pe care o numește „cea mai valoroasă parte” a finanțării. „Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili.” Ce s-a schimbat în PNRR și de ce contează economic Pîslaru afirmă că, în urma negocierilor, au fost ajustați indicatori și reformulate anumite jaloane (ținte și etape asumate în plan), astfel încât proiectele să poată fi finalizate în termenele stabilite. Miza, din perspectiva finanțelor publice, este evitarea unor corecții și penalizări. „Prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiţii şi prin reformularea unor jaloane şi reforme, am eliminat riscuri majore de penalizare şi am evitat corecţii financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduţi.” Oficialul susține că modificările convenite nu schimbă obiectivele principale ale reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Domeniile vizate și ce urmează Ministrul indică faptul că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe arii, între care infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Totodată, ar fi fost convenite mecanisme pentru recunoașterea progresului deja realizat, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și adaptarea unor jaloane pentru a putea fi implementate până la termenul-limită. În același mesaj, Pîslaru avertizează că etapa de negociere trebuie urmată de accelerarea implementării, pe fondul timpului rămas la dispoziție, și insistă că România nu renunță nici la reforme, nici la investițiile finanțate prin PNRR. [...]
Ungaria a depus la Comisia Europeană versiunea revizuită a PNRR, pas necesar pentru accesarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei) încă blocate, dar acordul politic care ar trebui să ducă la deblocare a declanșat cereri de transparență la Bruxelles , potrivit Digi24 . Miza este una de calendar și condiționalitate: din total, 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) provin din Mecanismul european de Redresare și Reziliență creat după pandemie, iar aceste fonduri „expiră” dacă nu sunt utilizate până la sfârșitul lunii august, notează materialul, care citează Euronews . Ce știe Comisia și ce nu e public Comisia Europeană a confirmat, prin purtătorul de cuvânt Balázs Ujvári, că Ungaria a transmis oficial planul actualizat. În același timp, conținutul planului revizuit nu a fost făcut public. Premierul Péter Magyar a spus anterior că documentul ar include proiecte de infrastructură energetică, reconstrucția căilor ferate și programe pentru locuințe. Pe partea de condiții, Ungaria trebuie să îndeplinească un set complex de cerințe înainte de a putea accesa banii, inclusiv 27 de etape legate de statul de drept și măsuri anticorupție. Tot Ujvári a indicat că planul conține reforme „într-o gamă largă de domenii”, inclusiv pentru combaterea corupției și remedierea problemelor privind statul de drept, plus investiții pentru energie, locuințe, transporturi și întreprinderi mici și mijlocii. Pachet legislativ anticorupție, pe procedură accelerată În paralel cu trimiterea PNRR-ului revizuit, guvernul ungar a transmis Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente pentru a îndeplini condițiile UE în domeniul anticorupției și al statului de drept. Printre măsurile menționate în articol: modificări privind administrarea fundațiilor de interes public; extinderea mandatului Autorității pentru Integritate (organism anticorupție); pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care încalcă regulile privind declarațiile de avere. Parlamentul este așteptat să voteze legislația printr-o procedură accelerată. De ce cere Parlamentul European transparență Controversa de la Bruxelles este legată de acordul încheiat „în urmă cu două săptămâni” între Péter Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru deblocarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei). Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a invitat mai mulți comisari europeni la o audiere programată pentru 14 iulie, dedicată deblocării fondurilor înghețate. Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii) a criticat lipsa detaliilor concrete după întâlnirea von der Leyen–Magyar și a cerut clarificări privind angajamentele asumate de Ungaria și dacă Executivul european și-a modificat criteriile pentru deblocarea banilor. Până acum, Comisia Europeană nu a publicat un document oficial care să detalieze acordul privind eliberarea fondurilor europene înghețate. Ce urmează Planul revizuit ar urma să fie aprobat de Consiliul UE în luna iulie. În practică, accesarea banilor depinde de îndeplinirea condițiilor asumate, iar presiunea de timp este amplificată de termenul de la finalul lunii august pentru fondurile din mecanismul post-pandemie, conform informațiilor din articol. [...]
Ucraina riscă să piardă definitiv până la 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) din finanțarea UE dacă nu își îndeplinește la timp două angajamente de reformă, iar Comisia Europeană a suspendat deja plățile aferente, potrivit Kyiv Post . Miza este una de reglementare și condiționalitate: banii fac parte din programul „ Ukraine Facility ”, iar tranșele sunt legate de jaloane de reformă și indicatori de performanță agreați între Kiev și Bruxelles. Comisia spune că fondurile sunt „suspendate”, nu anulate, însă avertizează că neîndeplinirea cerințelor poate declanșa o procedură care să ducă la reducerea permanentă a plăților în cadrul mecanismului. Suma aflată în risc este compusă din aproape 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei) din tranșa a patra și peste 380 de milioane de euro (aprox. 1,9 miliarde lei) din tranșa a cincea, totalizând aproximativ 680 de milioane de euro (785 milioane dolari, aprox. 3,6 miliarde lei). Ce reforme au rămas restante Conform răspunsului Comisiei Europene către Radio Liberty, două jaloane nu au fost îndeplinite la termen: pentru tranșa a patra: creșterea schemei de personal a Înaltei Curți Anticorupție; pentru tranșa a cincea: intrarea în vigoare a legislației privind revizuirea declarațiilor de integritate ale judecătorilor și procedura de verificare a acestora. Termene-limită și ce urmează Comisia indică două termene finale pentru îndeplinirea reformelor: 30 iunie 2026 și 29 septembrie 2026. Dacă Ucraina nu respectă calendarul, Bruxelles-ul poate iniția o procedură care ar putea duce la o reducere permanentă a plăților din „Ukraine Facility”. În același timp, Comisia arată că programul include prevederi de flexibilitate, adaptate condițiilor de război, și susține că Ucraina continuă să facă „progrese semnificative” în implementarea reformelor, în pofida invaziei pe scară largă a Rusiei. „Ukraine Facility” prevede până la 50 de miliarde de euro (aprox. 250 miliarde lei) sprijin european pentru Ucraina până în 2027, cu plăți condiționate de reforme și rezultate. [...]
