Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Întârzierile la plăți pe PNRR cresc riscul de a rata termenul-limită din august 2026, iar presiunea se vede direct în proiectele mari de infrastructură, inclusiv pe Autostrada A7, unde constructorii au nevoie de flux de numerar ca să mențină ritmul de lucru, potrivit Economedia. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat că, fără plăți rapide către constructori, „e greu de presupus” că lucrările pot fi finalizate la timp, ceea ce ar pune în pericol finanțările din PNRR.
Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că una dintre problemele majore ale perioadei este absorbția fondurilor din PNRR, în condițiile în care „fiecare comună din România” are cel puțin un proiect în derulare (de la anvelopări și clădiri publice la proiecte de energie regenerabilă). Miza este ca „miile de proiecte” să fie terminate până la sfârșitul lunii august 2026, pentru ca România să nu piardă finanțările.
Guvernul negociază în această perioadă cu Comisia Europeană modificări ale PNRR, iar echipa guvernamentală se află la Bruxelles, atât la nivel tehnic, cât și ministerial. În acest context, autoritățile trebuie să decidă ce proiecte pot fi finalizate „la sigur” și:
Premierul interimar a indicat și o problemă de finanțare suplimentară: unele proiecte au ajuns să coste mai mult decât estimările inițiale, iar diferențele pot include cheltuieli neeligibile la finanțare europeană, care trebuie acoperite din bugetul de stat. În acest sens, Bolojan a spus că este importantă păstrarea unei rezerve financiare la Ministerul Finanțelor, inclusiv pentru proiecte care necesită suplimentări importante, precum cele din sănătate.
„Am constatat (...) că există întârzieri de plată și fără să ne plătim constructorii cât mai repede posibil e greu de presupus că vor avea capacitatea financiară să lucreze susținut, în așa fel încât aceste proiecte să fie finalizate până în luna august.”
În cazul Autostrăzii Moldovei (A7), executivul a decis în vara anului trecut ca cinci loturi din secțiunile Focșani–Bacău și Bacău–Pașcani să fie finanțate din granturi PNRR (nerambursabile), în loc de împrumuturi. Loturile sunt:
În schimb, Bacău – Pașcani, Lot 3 (Mircești – Pașcani) rămâne finanțat din împrumuturi PNRR, deoarece nu ar putea fi gata până în august 2026, termenul-limită pentru proiectele din PNRR.
Economedia amintește că Dorinel Umbrărescu (UMB) a confirmat public, la finalul anului trecut, că sectorul Adjud–Săbăoani (95 km) va fi finalizat până la 31 august 2026, iar restul de 27 km până la Pașcani până la 22 decembrie 2026.
Pentru tronsoanele menționate, publicația prezintă stadii fizice și financiare și termene estimate:
La nivel de termene, pentru Lotul 2 Domnești Târg–Răcăciuni, Economedia citează un răspuns CNAIR potrivit căruia întregul lot ar urma să fie deschis în mai 2026 (după ce o porțiune a fost deja deschisă în decembrie 2025), în timp ce Răcăciuni–Bacău este estimat pentru august 2026, iar Săucești–Trifești și Trifești–Gherăești tot pentru august 2026. Mircești–Pașcani este estimat pentru decembrie 2026.
Contextul pus de Bolojan este că, în lipsa unor plăți la timp către constructori, capacitatea acestora de a susține lucrările până la termenele PNRR poate fi afectată, ceea ce ar amplifica riscul de întârzieri și, implicit, de pierdere a finanțărilor.
Recomandate
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că blocarea în Parlament a legilor-jalon din PNRR poate crea dezechilibre bugetare , întrucât veniturile din acest mecanism au fost incluse în construcția bugetului de stat, potrivit news . El a cerut partidelor o „abordare rațională” la vot, argumentând că proiectele nu sunt ale unui guvern sau ale unui partid, ci angajamente ale României față de Comisia Europeană. Într-o intervenție la B1 TV, Bolojan a legat direct adoptarea acestor proiecte de lege de continuitatea finanțării unor investiții publice, invocând exemple precum Autostrada Moldovei , electrificarea și modernizarea liniilor de cale ferată, spitale aflate în construcție, creșe noi și reabilitări de școli, despre care a spus că sunt finanțate din PNRR. Riscul bugetar: venituri prinse în calculele bugetului Bolojan a susținut că miza fondurilor este „foarte importantă” deoarece, la elaborarea bugetului, statul a inclus aceste încasări în proiecțiile bugetare. În consecință, neîncasarea lor „ar crea niște dezechilibre foarte serioase” și ar afecta capacitatea de a continua lucrările menționate. Presiune pe Parlament: sesiuni extraordinare pentru adoptarea jaloanelor Premierul interimar a argumentat că nu este vorba despre transferul răspunderii de la Guvern la Parlament, ci despre „singura posibilitate” de a adopta legile necesare: dezbaterea și aprobarea lor în Parlament. În acest context, a invocat explicit varianta convocării uneia sau mai multor sesiuni extraordinare, „câte trebuie”, pentru îndeplinirea condițiilor asociate PNRR. [...]
Amenințarea PSD de a bloca legi restante poate pune în risc jaloane din PNRR și, implicit, finanțări pentru investiții publice , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , într-o reacție la declarațiile liderului social-democrat Sorin Grindeanu , potrivit Adevărul . Gheorghiu afirmă că Grindeanu ar fi sugerat că PSD ar putea să nu voteze proiectele „restante” venite de la Guvern, după întâlnirea de la Palatul Cotroceni. Într-o postare pe Facebook, vicepremierul interimar îl acuză că, prin această poziționare, pune presiune pe un „Guvern cu atribuții limitate” și atacă direcții precum listarea unor companii și digitalizarea. Miza: legi de care depind fondurile din PNRR În mesajul citat, Oana Gheorghiu leagă explicit votul pe anumite legi de accesul României la fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), avertizând că un blocaj politic ar putea afecta investiții în domenii-cheie. „Domnul Grindeanu amenință că nu va vota legile de care depind fondurile europene din PNRR. Adică exact banii care ar trebui să ajungă în spitale, în școli, în infrastructură, la oameni.” Ea susține că „să blochezi reforma e o alegere politică”, dar că blocarea banilor europeni ar însemna, în opinia sa, o escaladare cu efect direct asupra finanțărilor. Ce spune Executivul că va face în continuare Vicepremierul interimar mai transmite că Executivul își menține obiectivul de a continua reformele asumate prin PNRR, de a „opri risipa” și de a atrage fondurile europene, prezentând această direcție ca fiind „pentru țară”, nu pentru un partid. În final, Gheorghiu adresează o întrebare conducerii PSD, cerând o poziție privind susținerea reformelor în România și a „prosperității pentru români”. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
O nouă lege aflată la promulgare ar putea debloca decontarea fondurilor PNRR pentru proiecte întârziate la utilități , prin introducerea unei recepții „pe lucrări esențiale”, potrivit G4Media , care citează declarațiile ministrului interimar al Dezvoltării, Cseke Attila , făcute la Oradea. Miza este una operațională și financiară: multe investiții riscă să rateze termenele asumate în proiectele europene din cauza racordării la utilități, în special la energia electrică, unde atât durata lucrărilor, cât și costurile pot deveni un blocaj. Ce schimbă „recepția lucrărilor esențiale” Conform ministrului, noua reglementare permite recepționarea investițiilor ca „lucrări esențiale”, chiar dacă anumite componente nu sunt finalizate încă. Excepțiile menționate sunt: amenajările exterioare; racordarea la rețeaua electrică. Acestea ar urma să fie terminate în termen de 120 de zile. De ce contează pentru PNRR și absorbția de fonduri Cseke Attila susține că, pe baza acestei recepții, Comisia Europeană ar putea deconta fondurile europene către România, ceea ce ar permite închiderea mai rapidă a proiectelor, fără a aștepta finalizarea tuturor lucrărilor conexe. Măsura ar urma să se aplice cu prioritate proiectelor din educație și dezvoltare, unde întârzierile la utilități pot bloca investițiile. În cazul reabilitărilor de școli, ministrul spune că recepția pe lucrări esențiale ar permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectelor, iar restul de 5% ar urma să fie realizat în 120 de zile. Estimarea de impact: 560 milioane euro Pe baza simulărilor făcute de minister pentru educație și dezvoltare, România ar putea absorbi aproximativ 560 de milioane de euro (aprox. 2,8 miliarde lei) prin aplicarea acestei legi, potrivit ministrului. Pentru alte domenii, acesta a precizat că nu există încă simulări. Legea a fost adoptată de Parlament și a fost transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie. [...]
România riscă să piardă definitiv 8,7 miliarde de euro (aprox. 43,5 miliarde lei) din PNRR până la finalul lui august 2026 , pe fondul întârzierilor și al blocajelor legislative, potrivit unei analize citate de Economica , semnată de consultantul economic Adrian Negrescu. Negrescu susține că, deși PNRR a fost prezentat inițial drept „proiectul de țară” care urma să modernizeze România, bilanțul de la finalul perioadei de implementare indică un eșec „major” din punct de vedere investițional și instituțional. În evaluarea sa, 95% din perioada de implementare este deja consumată, iar termenul-limită „absolut” este la finalul lunii august 2026. Cât s-a încasat și ce s-a pierdut deja Potrivit consultantului, România a încasat 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). Raportat la fondurile recalculate, gradul de încasare ar fi de 61%, iar raportat la valoarea inițială a programului, de 29 miliarde euro, ar fi de 44%, pe care Negrescu îl numește „catastrofal”. În același timp, el afirmă că România a pierdut deja: 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din Cererea de plată numărul trei; 7 miliarde de euro (aprox. 35 miliarde lei) în urma renegocierii din 2025, pe care o pune pe seama întârzierilor acumulate. Blocajul legislativ, accentuat de Guvernul interimar Un element central al riscului de pierdere a banilor rămași este blocajul normativ, în condițiile în care, în opinia lui Negrescu, un Guvern interimar nu poate folosi instrumente precum angajarea răspunderii sau ordonanțele de urgență pentru a promova rapid actele necesare. Ca soluție de avarie, el indică convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare , pentru adoptarea „în ritm de alertă” a legilor care condiționează accesul la finanțare. Șase proiecte legislative cu mize de aproape 5,2 miliarde de euro Negrescu enumeră șase proiecte legislative rămase, pe care le consideră cele mai importante și care, cumulat, ar însuma 5,026 miliarde de euro (aprox. 25,1 miliarde lei), cu următoarele valori asociate: Legea privind salarizarea unitară: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind incompatibilitățile: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind recompensarea personalului Ministerului Finanțelor pentru îmbunătățirea colectării: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind funcția publică: 770 milioane euro (aprox. 3,85 miliarde lei) Legea privind Codul urbanismului: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Legea privind decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire: 972 milioane euro (aprox. 4,86 miliarde lei) Consultantul ridică semne de întrebare privind șansele ca aceste proiecte să fie aprobate într-o sesiune extraordinară, în intervalul rămas până la termenul-limită. De ce contează pentru economie Miza, în lectura lui Negrescu, nu mai este una de dezvoltare, ci de „management de criză” pentru a salva ce se mai poate: fără adoptarea rapidă a legislației și îndeplinirea jaloanelor și țintelor, fondurile rămase pot fi pierdute, deși România are nevoie de investiții în infrastructură, sănătate și modernizare. În plus, el pune performanța slabă pe seama unei construcții inițiale fără studii de impact solide și cu termene nerealiste, peste capacitatea administrativă a instituțiilor. [...]
Victor Negrescu cere accelerarea implementării PNRR și o poziție fermă la negocierile pentru viitorul buget UE , avertizând că România riscă să piardă bani europeni într-un moment în care competiția pentru finanțare se va intensifica, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la Alba Iulia, unde peste 400 de reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor europene, consultanților și beneficiarilor de fonduri europene au participat la a doua ediție a Transylvania EU Funds Day , eveniment organizat de vicepreședintele Parlamentului European. Miza imediată: PNRR și „toleranță zero” la întârzieri Negrescu a susținut că următoarea perioadă va fi decisivă pentru finalizarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El a criticat politizarea subiectului fondurilor europene și a cerut asumarea responsabilității în cazul pierderii de bani din cauza întârzierilor. „Dacă actualii guvernanți pierd și un singur euro din PNRR din cauza lipsei de performanță sau a întârzierilor, trebuie să își asume responsabilitatea și să plece din viața politică. România nu își mai permite greșeli. Miza este dezvoltarea țării”. În același registru, Negrescu a insistat că fondurile europene nu ar trebui tratate ca instrument de confruntare politică. „România nu trebuie să rateze ultimul tren al banilor europeni. Când este vorba despre accesarea fondurilor europene, m-am săturat de cei care politizează tot. Le transmit foarte clar că, în privința oportunităților europene, avem o singură culoare: România.” Presiune pe bugetul UE: bani mai puțini, competiție mai mare Vicepreședintele PE a legat riscul pentru România de contextul european: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat asupra presiunilor asupra viitorului buget al Uniunii, inclusiv din cauza rambursării împrumuturilor contractate pentru finanțarea planurilor de redresare. În acest cadru, Negrescu a afirmat că Uniunea Europeană va avea resurse mai limitate, ceea ce va crește competiția între state pentru finanțare. El a punctat și o țintă de finanțare pe care România ar trebui să o urmărească în următorul exercițiu financiar. „România nu își permite să contribuie mai mult la bugetul european fără garanția că va putea accesa cel puțin cele 60 de miliarde de euro de care are nevoie pentru dezvoltare în următorul exercițiu financiar”. (60 de miliarde de euro înseamnă aprox. 300 de miliarde de lei, la un curs orientativ de 5 lei/euro.) Implicarea mediului privat, prezentată ca diferențiator Negrescu a descris România drept „dependentă” de fondurile europene pentru dezvoltare și a susținut că, pentru a rămâne competitivă, țara trebuie să folosească mai eficient oportunitățile europene și să implice mai mult mediul de afaceri în proiecte strategice finanțate din bani UE. Totodată, el a spus că a propus soluții alternative pentru finanțarea bugetului european, inclusiv taxarea platformelor de pariuri online și combaterea operatorilor ilegali, măsuri despre care afirmă că au fost aprobate de Parlamentul European. În esență, mesajul transmis este că România intră într-o fereastră de timp mai strânsă: pe de o parte, trebuie să evite pierderile din PNRR prin accelerarea implementării, iar pe de altă parte să se pregătească pentru negocieri mai dure pe viitorul buget UE, într-un context de resurse mai limitate la nivel european. [...]
