Știri
Știri din categoria Fonduri europene
România intră în renegocierea finală a PNRR, cu termen 31 mai, pentru a securiza banii rămași pe granturi, după ce planul a trecut de pragul de 60% implementare odată cu aprobarea cererii de plată nr. 4, potrivit Libertatea.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a spus că depășirea pragului de 60% vine „cu cererea de plată 4 astfel aprobată” de Comisia Europeană și că România „nu mai” este „la coada clasamentului”, declarații făcute la finalul ședinței de Guvern, potrivit News.ro.
Pîslaru a indicat sumele rămase de obținut pentru finalizarea PNRR, atât pe componenta de grant (fonduri nerambursabile), cât și pe cea de împrumut:
Aceste sume ar urma să fie obținute din cererile de plată 5 și 6, pentru închiderea PNRR.
Ministrul a anunțat că România a intrat într-un proces de renegociere finală a PNRR, cu obiectivul de a avea certitudinea că proiectele de investiții sunt finalizate astfel încât să fie încasată integral suma rămasă pe granturi.
„Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...) De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală (...) şi data-limită pentru aceste negocieri este 31 mai.”
Pîslaru a menționat și existența unui ghid al Comisiei Europene distribuit statelor membre pe 5 mai, despre care spune că a fost prezentat miniștrilor în Guvern.
Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Executivul și-a asumat să aducă plățile din PNRR la zi în următoarele săptămâni, prin accelerarea procesării cererilor și mobilizarea echipelor din ministere.
Bolojan a avertizat că întârzierile la plată afectează direct execuția proiectelor:
„La multe ministere sunt întârzieri mari ale plăţilor, iar dacă constructorii nu sunt plătiţi cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările.”
Ținta anunțată de premierul interimar este ca plățile să fie aduse la zi „în următoarele două, trei săptămâni”, pentru a reduce riscul de pierdere a banilor și de penalități, în cazul în care proiectele rămase pe grant nu sunt terminate.
Bolojan a mai spus că sporurile pentru accesarea fondurilor europene nu ar mai trebui acordate doar pe baza calificativelor din anul anterior, ci în funcție de rezultate măsurabile:
În același context, premierul interimar a numit absorbția PNRR unul dintre cele mai importante proiecte ale României în 2026 și a indicat că următoarele două săptămâni sunt decisive pentru închiderea negocierilor până la finalul lunii.
Recomandate
România își păstrează integral banii nerambursabili din PNRR și reduce riscul de penalizări de ordinul miliardelor de euro , după ce negocierile tehnice cu Comisia Europeană pentru ultima modificare a planului au fost finalizate pozitiv, potrivit Adevărul , care citează o postare a ministrului interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru . Ministrul spune că rezultatul discuțiilor permite menținerea unui PNRR „cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro” (aprox. 100 de miliarde de lei), inclusiv „întreaga componentă de bani europeni nerambursabili”, pe care o numește „cea mai valoroasă parte” a finanțării. „Am finalizat pozitiv negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind ultima modificare de PNRR. Rezultatul direct: România păstrează un PNRR cu o valoare de peste 20 de miliarde de euro şi menţine integral componenta de bani europeni nerambursabili.” Ce s-a schimbat în PNRR și de ce contează economic Pîslaru afirmă că, în urma negocierilor, au fost ajustați indicatori și reformulate anumite jaloane (ținte și etape asumate în plan), astfel încât proiectele să poată fi finalizate în termenele stabilite. Miza, din perspectiva finanțelor publice, este evitarea unor corecții și penalizări. „Prin ajustarea realistă a unor indicatori de investiţii şi prin reformularea unor jaloane şi reforme, am eliminat riscuri majore de penalizare şi am evitat corecţii financiare care puteau ajunge la miliarde de euro pierduţi.” Oficialul susține că modificările convenite nu schimbă obiectivele principale ale reformelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Domeniile vizate și ce urmează Ministrul indică faptul că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe arii, între care infrastructură, sănătate, energie, digitalizare, educație, dezvoltare locală și mediu. Totodată, ar fi fost convenite mecanisme pentru recunoașterea progresului deja realizat, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate, și adaptarea unor jaloane pentru a putea fi implementate până la termenul-limită. În același mesaj, Pîslaru avertizează că etapa de negociere trebuie urmată de accelerarea implementării, pe fondul timpului rămas la dispoziție, și insistă că România nu renunță nici la reforme, nici la investițiile finanțate prin PNRR. [...]
Parlamentul a votat legi care, potrivit Guvernului, evită penalizări de peste 2,7 miliarde euro (aprox. 13,5 miliarde lei) pe componenta de jaloane din PNRR, într-un pachet care vizează inclusiv apă, agricultură și investiții publice, relatează news.ro . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus că pachetul de legi este necesar pentru îndeplinirea jaloanelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea lui ar proteja accesul la fonduri europene. Ce acoperă pachetul de legi Conform declarațiilor premierului, actele normative adoptate vizează: digitalizarea și eficientizarea activității în cercetare; modernizarea legislației din domeniul apelor; măsuri pentru o mai bună administrare a terenurilor agricole ale statului; accelerarea investițiilor publice, în special în construcții. Bolojan a precizat că, înainte de vot, ministerele și-au pregătit proiectele de lege din educație și cercetare, mediu și agricultură, iar acestea au fost discutate cu reprezentanții Comisiei Europene , care ar fi confirmat că prevederile respectă angajamentele asumate de România. De ce contează pentru PNRR și investiții Miza economică invocată de Guvern este evitarea unor penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro, precum și reducerea blocajelor administrative, cu efect în implementarea mai rapidă a proiectelor de investiții aflate în derulare. „Prin adoptarea acestor legi, evităm penalizări financiare de peste 2,7 miliarde de euro şi ne asigurăm că România nu pierde fonduri europene importante.” Marți este ultima zi a sesiunii parlamentare, iar proiectele din PNRR trebuie finalizate până la 31 august, potrivit aceleiași surse. Pentru context, news.ro a relatat anterior că Comisia Europeană a aprobat cea de-a patra cerere de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro . [...]
România a atras 10 miliarde de euro în 12 luni, iar guvernul leagă performanța de reducerea deficitului bugetar , potrivit Mediafax , care îl citează pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene , Dragoș Pîslaru . Ministrul afirmă că, în perioada iunie 2025 – iunie 2026, România a atras 10 miliarde de euro fonduri europene, pe care o numește „un record absolut” pentru 12 luni consecutive. Pe fondurile de coeziune, Pîslaru susține că absorbția a fost „triplată”, de la 3.279.387.099 euro anul trecut la 10.418.362.085 euro în prezent, ceea ce ar însemna un plus de 7.138.974.986 euro. Tot el spune că România este „pe locul 2 în Uniunea Europeană la sume nete absorbite”. Ce înseamnă pentru investițiile publice și deficit În aceeași declarație, ministrul leagă direct finanțarea europeană de buget: investițiile din bani europeni ar fi ajuns să reprezinte 76% din investițiile publice ale României, contribuție pe care o descrie drept „esențială” pentru reducerea deficitului bugetar. PNRR și contractarea pe ciclul financiar curent Pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Pîslaru indică sume brute atrase de 2.620.279.973 euro pe cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 euro pe cererea de plată nr. 3, în total 2.970.971.983 euro. El mai afirmă că există perspective ca România să ajungă la 95% absorbție pe PNRR. În paralel, ministrul spune că, în ciclul financiar actual, contractarea a ajuns la 97% și că este „sigur” că va urca la 100%. [...]
Intrarea a 2,25 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei) din PNRR reduce presiunea pe finanțarea pe termen scurt a statului , pentru că banii vor acoperi plăți scadente fără împrumuturi rapide sau folosirea rezervelor valutare, potrivit Euronews . Suma a fost încasată marți și reprezintă plata aferentă cererii de plată nr. 4, anunțată de Comisia Europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că fondurile vor fi convertite în lei și transferate în contul Trezoreriei, pentru a asigura lichiditatea necesară plăților programate miercuri, 24 iunie. Ce înseamnă pentru cash-flow-ul statului Nazare a explicat că această infuzie de fonduri permite acoperirea obligațiilor de plată „fără presiune suplimentară asupra finanțării statului”, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu mai este nevoit să se împrumute pe termen scurt sau să utilizeze rezervele valutare pentru a face față scadențelor imediate. Cererea nr. 4: aprobată fără suspendări Plata de 2,25 miliarde euro vine după ce cererea de plată nr. 4, în valoare totală de 2,62 miliarde euro, a parcurs evaluarea la nivel european și a primit aprobarea Comisiei Europene. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, iar autoritățile române au indicat anterior că este prima cerere aprobată fără suspendări, ceea ce presupune că obiectivele acestei etape au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Unde sunt legate reformele și investițiile Fondurile din cererea de plată nr. 4 sunt asociate cu reforme și investiții în mai multe domenii, între care: energie transporturi administrația fiscală pensii sănătate educație digitalizare justiție Comisia Europeană a transmis, la evaluarea preliminară din luna mai, că România a îndeplinit satisfăcător toate jaloanele și țintele incluse în această cerere. Context: cât a atras România și ce urmează După această tranșă, România ajunge la aproximativ 12,9 miliarde euro atrase prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. În forma actuală, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Miza imediată rămâne calendarul: statele membre trebuie să implementeze reformele și investițiile până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la finalul perioadei stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În acest context, viteza de implementare și îndeplinirea jaloanelor rămase devin decisive pentru utilizarea integrală a sumelor alocate. [...]
România riscă să piardă din fondurile UE dacă intră în negocieri cu mesaje contradictorii , într-un moment în care viitorul buget european (2028–2034) este disputat între statele care cer tăieri și țările beneficiare care vor menținerea alocărilor, potrivit Adevărul . Miza pentru România este dublă: pe de o parte, propunerea Comisiei Europene ar putea duce teoretic la o alocare de circa 60 de miliarde de euro (aprox. 300 miliarde lei) pe liniile de coeziune și agricultură, față de 46 de miliarde de euro (aprox. 230 miliarde lei) în exercițiul actual; pe de altă parte, există riscul ca sumele să fie erodate prin comasări bugetare și reduceri, în contextul presiunilor de economisire generate de cheltuielile legate de apărare ( SAFE ) și sprijinul pentru Ucraina. Două tabere în UE și unde se poziționează România În discuțiile despre viitorul buget, statele membre sunt împărțite între: un grup de țări contributoare nete (Germania, Franța și țările nordice), care susțin reduceri ale bugetului; un grup de 17 state, „Prieteni ai coeziunii”, care consideră inacceptabile tăierile din fondurile de coeziune și din banii pentru agricultură. România este în grupul „Prieteni ai coeziunii” și susține menținerea fondurilor, inclusiv pe fondul posibilei integrări a unor noi state (Ucraina, Republica Moldova, Balcanii de Vest), care ar crește presiunea pe buget. Avantajele invocate pentru România în negocieri Politologul Mihai Alexandrescu (UBB Cluj) susține că România ar avea, față de negocierile anterioare, două atuuri principale: coordonarea grupului „Prieteni ai coeziunii”; faptul că raportorul Parlamentului European pe buget este un europarlamentar român, ceea ce ar crea „două canale de comunicare” mai directe. Totuși, expertul avertizează că aceste avantaje nu garantează rezultatul final și că influența efectivă rămâne de demonstrat în negocieri. Ce ar putea tăia din potențialul de 60 mld. euro În interviu, Alexandrescu indică drept risc major comasarea bugetelor pentru agricultură și coeziune, pe care România nu o consideră favorabilă, deoarece acestea sunt domeniile din care ar putea atrage fonduri importante pentru dezvoltare. În plus, el remarcă o diferență între declarațiile politice privind prioritatea apărării și acoperirea bugetară efectivă. În acest context, România ar trebui să insiste pe păstrarea agriculturii și coeziunii „în registre distincte”, nu într-o formulă de fuziune care ar putea reduce predictibilitatea și alocările. „Capcana” internă: incoerența poate costa bani Riscul central indicat de expert este ca România să transmită către Bruxelles mesaje care se contrazic (către Comisie, Parlament sau grupuri politice), ceea ce ar slăbi poziția de negociere și ar crea „breșe” exploatabile de alte state pentru a reduce alocările. În logica prezentată, o condiție pentru a păstra pe masă nivelul de finanțare este o poziție internă coerentă și stabilă, indiferent de schimbările politice din 2026–2027, astfel încât România să apară ca un actor previzibil în negocierile bugetare. Calendar: decizia, cel mai probabil spre finalul lui 2027 Potrivit lui Alexandrescu, este puțin probabil ca o formă definitivă a cadrului financiar multianual să fie stabilită în 2026, iar adoptarea bugetului ar urma să aibă loc cel mai probabil spre sfârșitul lui 2027, după o perioadă de negocieri în care pozițiile sunt încă „destul de diverse” și cu puține puncte de întâlnire. [...]
România își menține un PNRR de peste 20 de miliarde de euro și evită riscuri de penalizare , după finalizarea negocierilor tehnice cu Comisia Europeană pe ultima modificare a planului, potrivit Digi24 . Ministrul interimar al Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , spune că a fost păstrată integral componenta de bani nerambursabili, „cea mai valoroasă parte” a finanțării. În mesajul publicat pe Facebook, Pîslaru afirmă că ajustarea „realistă” a unor indicatori de investiții și reformularea unor jaloane și reforme au eliminat „riscuri majore de penalizare”, fiind evitate corecții financiare care „puteau ajunge la miliarde de euro pierduți”. În același timp, susține că obiectivele esențiale ale reformelor și investițiilor asumate au rămas neschimbate. Ce se schimbă în practică: jaloane adaptate și progres recunoscut Ministrul indică faptul că au fost convenite mecanisme care să permită recunoașterea progresului deja realizat „în teren”, inclusiv prin utilizarea proceselor-verbale de recepție pentru investițiile finalizate. Totodată, anumite jaloane ar fi fost adaptate astfel încât să poată fi implementate integral până la termenul-limită. Pîslaru mai spune că au fost obținute „soluții concrete” pentru proiecte din mai multe domenii, între care: infrastructură; sănătate; energie; digitalizare; educație; dezvoltare locală; mediu. Ce urmează: detalii publice și presiune pe implementare Detaliile modificărilor ar urma să fie comunicate public la începutul săptămânii viitoare, conform ministrului. Acesta insistă că România „nu renunță la reforme” și „nu renunță la investiții”, ci a urmărit să le facă realizabile astfel încât „fiecare euro disponibil” să fie investit. Potrivit lui Pîslaru, urmează „etapa cea mai importantă”, respectiv implementarea până la 31 august, pe fondul unui calendar strâns în care „fiecare zi contează”. [...]
