Tag: pnl
Știri despre „pnl”
Nicușor Dan confirmă susținerea pentru Bolojan în contextul tensiunilor din coaliție - guvern minoritar considerat puțin probabil în prezent
Nicușor Dan spune că „nu există o altă alternativă” la Ilie Bolojan ca premier , în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare, potrivit Digi24 . Președintele a susținut, într-o intervenție la emisiunea „Jurnalul de Seară”, că actuala formulă guvernamentală continuă să funcționeze și că, în acest moment, un guvern minoritar este „puțin probabil”. Declarațiile vin pe fondul discuțiilor despre nemulțumirile PSD față de menținerea lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului . Șeful statului a afirmat că PSD „verbalizează” această poziție, însă a invocat protocolul coaliției, care ar prevedea că „până în aprilie 2027 există un premier numit de PNL”. În această logică, rolul lui Bolojan este legat direct de arhitectura politică a coaliției și de angajamentele asumate între partide. „În momentul acesta nu există o altă alternativă. PNL are un președinte care ocupă și funcția de premier”. Nicușor Dan a încadrat discuția despre scenariul schimbării premierului și despre varianta unui guvern minoritar ca fiind mai degrabă una teoretică, nu una cu șanse imediate. El a invocat existența unui angajament de guvernare de care „niciunul din cele patru partide plus minoritățile naționale nu s-au dezis”, sugerând că stabilitatea executivă depinde, în primul rând, de respectarea protocolului și de menținerea unei majorități funcționale în Parlament. În același timp, președintele a legat tensiunile politice de percepția din economie, menționând „îngrijorarea investitorilor” și subliniind că, din perspectiva sa, coaliția „funcționează, cu opinteli”. În acest cadru, Ilie Bolojan apare ca piesa de continuitate a guvernării: nu doar prin poziția de premier, ci și ca reper de predictibilitate într-un moment în care disputele dintre partide pot amplifica semnalele de instabilitate. Nicușor Dan a mai spus că a discutat în această săptămână cu liderii politici relevanți, inclusiv cu Ilie Bolojan , Dominic Fritz și Sorin Grindeanu , „pe toate subiectele, ca să vedem cum începe anul”. Mesajul transmis public este că, deși există diferențe de viziune pe politici publice, acestea nu sunt, în prezent, de natură să rupă coaliția, iar menținerea lui Bolojan la Palatul Victoria rămâne, în evaluarea președintelui, opțiunea de lucru. [...]
Coaliția stabilește un deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru negocierile cu Comisia Europeană - decizie esențială pentru finanțele publice în 2024
PSD și UDMR au blocat separarea asumării răspunderii pe două pachete legislative , în timp ce PNL și USR au cerut decuplarea lor, potrivit Economica.net , care citează surse Agerpres . Disputa arată tensiunile din coaliție privind calendarul și forma în care Guvernul își asumă în Parlament pachetele de măsuri cu impact bugetar și administrativ. Conform surselor citate, liderii coaliției au convenit ca pachetul pe administrație și cel privind relansarea economică să fie trecute prin angajarea răspunderii Guvernului concomitent, dar ca proiecte separate, în cadrul aceleiași ședințe a Parlamentului. Miza este controlul politic asupra unui mecanism legislativ accelerat, care reduce spațiul pentru amendamente și negocieri în plen. În acest context, premierul Ilie Bolojan și reprezentanții PNL, împreună cu cei ai USR, ar fi încercat să „spargă” asumarea răspunderii, adică să separe pachetul pe administrație de cel de relansare economică. PSD și UDMR au respins însă ideea și au insistat ca cele două asumări să aibă loc în același timp, invocând o înțelegere anterioară în coaliție. „PSD şi UDMR au respins această idee şi şi-au menţinut punctul de vedere că aceste asumări trebuie să aibă loc concomitent, aşa cum s-a stabilit încă de acum cinci luni”, au precizat sursele. Argumentul invocat de surse pentru menținerea calendarului comun este că, „în principiu”, toate partidele ar fi de acord cu măsurile din pachetul de relansare economică, iar impactul total ar fi limitat. Rămâne de urmărit dacă divergențele privind procedura (concomitent sau separat) se vor transforma într-un blocaj mai larg asupra pachetelor legislative, într-un moment în care coaliția încearcă să își coordoneze agenda economică și administrativă. [...]
Guvernul vrea schimbare, PSD vrea cash; Reforma e pe masă, dar coaliția n-are tacâmuri
Guvernul vrea reformă rapidă, PSD cere garanții pentru relansare – primele tensiuni politice din 2026 ies la iveală , relatează Știrile ProTV după prima ședință a coaliției de guvernare din acest an. Întâlnirea a scos la suprafață divergențe majore între partidele aflate la putere, în special între PSD și PNL, pe tema reformei administrației și a măsurilor economice. Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de reforme administrative , însă PSD a condiționat sprijinul său de includerea unor măsuri de relansare economică în bugetul de stat pe 2026. Premierul ar dori adoptarea rapidă, prin procedura angajării răspunderii, chiar în această lună – posibil pe 29 ianuarie – în timp ce social-democrații preferă parcursul legislativ normal, avertizând că nu vor sprijini reforma dacă promisiunile lor economice nu sunt respectate. Pentru a evita riscul unei contestații la Curtea Constituțională , liderii coaliției au agreat ca pachetul de reformă să fie divizat în proiecte legislative separate. De asemenea, s-a stabilit formarea unui comitet interpartinic pentru elaborarea bugetului, în care vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai partidelor, dar și ai primăriilor. Tensiunile s-au extins și asupra subiectelor de politică externă. România a votat acordul Mercosur în Consiliul UE fără susținerea explicită a PSD , ceea ce a dus la un nou conflict cu USR. Social-democrații o acuză pe Oana Țoiu , ministrul de Externe, că a mandatat ambasadorul României la UE să susțină acordul, în ciuda refuzului exprimat de ministrul agriculturii, Florin Barbu . Discuții sensibile au fost atinse și în privința conducerii serviciilor secrete. PSD presează pentru preluarea conducerii SRI, cu Claudiu Manda drept candidat, în timp ce pentru SIE este vehiculat numele consilierului prezidențial Marius Lazurca. Și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, ar putea deveni un jucător important în negocieri, însă numirea finală depinde de decretul președintelui Nicușor Dan. Atmosfera tensionată din coaliție arată că, deși 2026 abia a început, relațiile dintre partenerii de guvernare sunt fragile. PSD transmite clar că va folosi pârghiile de influență pentru a-și impune prioritățile economice, iar premierul Bolojan pare hotărât să accelereze reformele, chiar cu riscul unor rupturi în alianță. [...]
Theodor Stolojan critică noua lege a administrației - Tăierea de 10% e „pompieristică”
Theodor Stolojan spune că reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal „nu e reformă” , potrivit adevarul.ro , într-o critică la adresa noii legi a administrației propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan. Fostul premier și fost președinte al PNL susține că măsura este ușor de aplicat, dar nu atinge problemele structurale din sectorul public. Stolojan afirmă că abordarea Guvernului vizează reducerea cheltuielilor cu personalul, nu a numărului de angajați, ceea ce ar face intervenția „comodă”, însă ineficientă pe termen lung. În opinia sa, o tăiere liniară de 10% nu corectează lipsa de performanță din instituții și nici nu limitează risipa. „Reducerea nu înseamnă reformă. Reducerea înseamnă măsură pompieristică de a reduce deficitul bugetar, la fel ca înghețarea salariilor, la fel ca înghețarea pensiilor”, a declarat Theodor Stolojan. În analiza sa, fostul premier avertizează și asupra riscului macroeconomic al finanțării consumului din datorie publică. El susține că și în 2026 o parte semnificativă din deficitul bugetar ar urma să acopere cheltuieli curente, care ar trebui finanțate din venituri obișnuite, nu din împrumuturi, iar costul datoriei ar fi suportat de populație. Stolojan descrie apoi un tipar pe care îl numește „forme fără fond”, prin care modele instituționale importate din Occident își pierd funcția în aplicarea locală. Ca exemple, indică Justiția și Educația: în cazul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), spune că instituția creată pentru a garanta independența Justiției nu ar livra rezultatele așteptate, iar în Educație conceptul de „merit” ar fi fost diluat prin extinderea masivă a burselor de merit. Critica se extinde și la Sănătate, unde Stolojan invocă lipsa de corelare între investiții și resursa umană, dând exemplul echipamentelor medicale scumpe care rămân neutilizate din cauza lipsei de personal specializat. În același context, el susține că „mentalitatea bugetară” ar fi rămas una de tip vechi: atragerea de fonduri cât mai mari și cheltuirea lor integrală până la finalul anului. Pe dimensiunea reformei administrativ-teritoriale, Stolojan afirmă că aceasta este blocată de o „coterie transpolitică” la nivel local, care ar traversa mai multe partide, în pofida declarațiilor publice favorabile reformei. În final, el spune că, deși există „insule de performanță” în unele servicii publice, marile companii de stat precum CFR , Tarom sau Metrorex ar rămâne nereformate, indiferent de coordonarea politică. [...]