Știri
Știri din categoria Fonduri europene
MADR începe implementarea proiectului RACER, finanțat din fonduri UE, potrivit AgroInfo. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță lansarea proiectului „Reziliență agroalimentară și competitivitate economică rurală – RACER”, cu codul MySMIS2021/SMIS2021+: 350736.
Inițiativa are ca obiectiv general digitalizarea și creșterea calității și eficienței serviciilor publice furnizate de MADR, precum și a proceselor interne care le susțin. Proiectul urmărește, totodată, să faciliteze accesul cetățenilor, al mediului de afaceri și al autorităților publice la serviciile MADR și la datele privind reziliența agroalimentară gestionate de minister și instituțiile subordonate.
„Obiectivul general al inițiativei constă în digitalizarea și creșterea calității și eficienței serviciilor publice furnizate de MADR și a proceselor interne care le susțin.”
Conform articolului, proiectul include mai multe componente, între care: o platformă pentru reducerea risipei alimentare (care să faciliteze redistribuirea surplusului de alimente între operatori economici), digitalizarea raportării culturilor calamitate de seceta pedologică și a depunerii cererilor de sprijin aferente, crearea unui Registru de Piață (inclusiv pentru atestarea produselor tradiționale și înregistrarea rețetelor consacrate), digitalizarea proceselor pentru Organismele de Inspecție și Certificare (OIC) și instruirea personalului MADR pentru utilizarea soluțiilor implementate.
Mai multe informații despre proiectele cu finanțare nerambursabilă sunt disponibile pe site-ul ministerului, notează MADR.
Proiectul RACER este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027, în cadrul Priorității P2 – Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri. Implementarea se desfășoară pe o perioadă de trei ani, între 13 februarie 2026 și 12 februarie 2029, având o valoare totală eligibilă de 71.675.613 lei, TVA inclus.
Structura finanțării este următoarea:
Proiectul vizează susținerea digitalizării și dezvoltării prin instrumente financiare moderne, în linie cu obiectivele programului european pentru perioada 2021–2027.
Recomandate
Ministerul Agriculturii prelungește termenele pentru trei apeluri de fonduri europene din sectorul pescuitului și acvaculturii , potrivit unui comunicat publicat de AGRO TV . Decizia vizează proiectele finanțate prin Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 și are ca obiectiv creșterea gradului de absorbție a fondurilor disponibile. MADR, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru POPAM, a anunțat că măsura vine în urma solicitărilor primite din partea beneficiarilor și pentru a permite consolidarea documentațiilor tehnice și a planurilor de afaceri. Noile termene-limită pentru depunerea cererilor sunt următoarele: Acțiune Domeniu Termen nou limită 2.1.1 – Investiții în acvacultură (Apel 3) Investiții pentru operatori din acvacultură 6 martie 2026, ora 17:00 1.1.2 – Puncte de debarcare și adăposturi pescărești (Apel 1) Modernizare infrastructură pescărească 3 martie 2026, ora 12:00 1.4.2 – Colectarea și gestionarea datelor din sectorul pescăresc (Apel 1) Monitorizare și management date sector 25 februarie 2026, ora 17:00 Prima măsură, dedicată investițiilor în acvacultură, oferă timp suplimentar operatorilor care solicită sprijin pentru dezvoltarea fermelor și modernizarea capacităților de producție. A doua acțiune vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă și siguranță în punctele de descărcare a capturilor. Cea de-a treia măsură urmărește consolidarea sistemului de colectare și analiză a datelor privind activitatea pescărească. Cererile de finanțare se depun exclusiv online, prin sistemul MySMIS2021 , iar documentația trebuie semnată electronic. Ghidurile actualizate și documentele necesare sunt disponibile pe site-ul oficial al autorității de management . Programul pentru Pescuit și Acvacultură 2021–2027 urmărește: dezvoltarea unui pescuit comercial durabil, în mediul marin și în apele interioare; susținerea unei acvaculturi competitive și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor; consolidarea pieței pescărești și a organizațiilor de producători; sprijinirea lanțului scurt de comercializare; dezvoltarea zonelor pescărești prin valorificarea economiei albastre. Alocarea financiară totală pentru întreaga perioadă de programare este de 232.072.724 euro, din care contribuția Uniunii Europene reprezintă 162.450.905 euro, restul fiind cofinanțare națională. Prin prelungirea termenelor, MADR încearcă să evite pierderea fondurilor disponibile și să asigure o participare mai largă a beneficiarilor eligibili, într-un context în care investițiile în infrastructura pescărească și în acvacultură sunt esențiale pentru competitivitatea sectorului. [...]
Guvernul a aprobat pe 12 februarie 2026 simplificarea regulilor de garantare potrivit AgroInfo , printr-o hotărâre care modifică și completează acte normative din domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și acvaculturii. Miza, din perspectiva accesului la fonduri europene, este reducerea blocajelor administrative din mecanismul de garantare a creditelor folosite de beneficiari (în special fermieri) pentru cofinanțare și pentru asigurarea fluxului de numerar în proiecte. Hotărârea este elaborată în baza OG nr. 19/2025 și urmărește modernizarea modului de gestionare a fondurilor destinate garantării creditelor agricole, cu accent pe simplificare și pe accelerarea raportărilor. Actul vizează eficientizarea activității fondurilor de garantare FGCR și FNGCIMM, adică instituțiile care emit garanții pentru credite (garanția reduce riscul pentru bancă și poate face finanțarea mai accesibilă). Concret, hotărârea introduce un set de schimbări care, în practică, ar trebui să scurteze timpii de procesare și să clarifice responsabilitățile în lanțul stat–fond de garantare–bancă–beneficiar. Principalele măsuri aprobate, așa cum sunt prezentate de sursă, sunt: Alinierea evidențelor contabile la standarde internaționale, prin eliminarea obligației de a înregistra sumele puse la dispoziție de MADR ca „împrumuturi subordonate”, acestea urmând să fie evidențiate distinct, pentru o raportare mai rapidă și mai fidelă. Clarificarea asumării riscului de credit: statul român, prin MADR, își asumă direct riscul de credit pentru angajamentele contractate prin fondurile de garantare, ceea ce ar trebui să crească predictibilitatea pentru bănci și să se reflecte în condițiile de finanțare. Reguli unitare pentru reîntregirea fondurilor: se introduce un mecanism prin care sumele folosite la plata garanțiilor executate pot fi reîntregite direct de la bugetul de stat, pentru a evita întreruperi în capacitatea de garantare. Extinderea suportului pentru acvacultură și pescuit: se reglementează acordarea scrisorilor de garanție pentru Programul 2021–2027, pe seama sumelor gestionate de FGCR și FNGCIMM, cu obiectivul de a facilita absorbția fondurilor europene în sector. Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a declarat că prin acest act normativ mecanismele de garantare sunt transformate „din instrumente rigide în pârghii reale de susținere a fermierilor”, iar schimbările vizează simplificarea contabilității, clarificarea riscurilor și reutilizarea fondurilor rămase neutilizate în sprijinul sectorului. O altă componentă cu impact direct asupra accesului la finanțare este refolosirea fondurilor neutilizate, inclusiv a celor rămase din Programul SAPARD sau din rambursarea creditelor garantate. Aceste sume vor putea fi direcționate mai rapid către majorarea capitalului social al FGCR, finanțarea schemelor de minimis (ajutoare de stat de valoare mică, acordate în limitele permise de regulile UE) pentru care MADR este furnizor sau către acoperirea costurilor de derulare a programelor de sprijin. În termeni practici, hotărârea încearcă să simplifice un punct sensibil din accesarea fondurilor europene: finanțarea și garantarea, unde întârzierile de raportare, neclaritățile privind riscul și rigiditățile contabile pot încetini creditarea și, implicit, implementarea proiectelor. Ce urmează, în mod firesc, este aplicarea noilor reguli de către MADR și fondurile de garantare, astfel încât efectele promise (timp mai scurt, fluxuri mai stabile, garanții mai ușor de utilizat) să se vadă în relația cu băncile și beneficiarii. [...]
Primăria Timișoara a obținut o finanțare europeană de circa 78 mil. lei prin Programul Regional Vest 2021–2027 pentru lucrări de infrastructură rutieră, potrivit Ziarul Financiar . Finanțarea este coordonată de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Vest. Banii sunt alocați pentru construirea unui pod pietonal-velo, a unui pod rutier și pentru realizarea unui bulevard cu patru benzi care va lega Strada Enric Baader de intersecția J.H. Pestalozzi–Corneliu Coposu. Proiectul urmărește, conform municipalității, completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader. „Investiția primăriei Timișoara creează o nouă alternativă prin completarea Inelului 2 în zona ILSA/ISHO pe ruta Michelangelo–Strada Enric Baader.” Din comunicatul citat de publicație reiese că proiectul va fi completat de realizarea unui pasaj peste liniile de cale ferată, care va lega Strada Enric Baader de Strada Aristide Demetriade. În plus, sunt incluse modernizarea trotuarelor și amenajarea de piste de biciclete. Principalele componente menționate pentru investiție sunt: pod pietonal-velo peste canalul Bega; pod rutier peste canalul Bega; bulevard cu patru benzi între Strada Enric Baader și intersecția J.H. Pestalozzi–Corneliu Coposu; reamenajarea unor artere secundare pe o lungime de peste 1,5 kilometri; modernizarea trotuarelor și amenajarea de piste de biciclete; pasaj peste liniile de cale ferată între Strada Enric Baader și Strada Aristide Demetriade. Proiectul „Amenajare Inel II de circulație, sector cuprins între strada A. Demetriade și Bdul. J.H. Pestalozzi, construire pod rutier și pod pietonal peste canalul Bega” are o valoare totală de 136,2 mil. lei (aproximativ 27 mil. euro), iar durata estimată de execuție este de 16 luni de la momentul demarării lucrărilor. [...]
Comisia Europeană analizează din nou reforma pensiilor magistraților din România , după ce a acceptat „într-un spirit constructiv” argumentele prezentate de Guvern în cadrul negocierilor privind jaloanele din PNRR. Decizia nu garantează însă deblocarea fondurilor, ci doar redeschide discuția asupra modului în care România și-a îndeplinit obligațiile. Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru , a explicat că autoritățile române au susținut că reforma a fost inițiată înainte de termenul-limită din 28 noiembrie, iar întârzierile ulterioare au fost cauzate de proceduri interne, inclusiv intervenții ale CSM și contestări la Curtea Constituțională. Inițial, Comisia Europeană refuzase să ia în calcul aceste argumente, însă poziția s-a schimbat după discuțiile purtate la Bruxelles. Situația actuală, pe scurt: Comisia Europeană analizează argumentele României nu există încă o decizie privind plata fondurilor răspunsul este așteptat până la finalul lunii martie Miza financiară este semnificativă: România încearcă să recupereze aproximativ 231 de milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR . Procesul este complicat și de faptul că această cerere ar putea fi comasată cu cererea nr. 4, care include alte condiționalități, precum adoptarea bugetului și progrese în decarbonizare. Un element important în negocieri îl reprezintă faptul că reforma pensiilor magistraților a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională, iar promulgarea legii oferă Guvernului argumente suplimentare în fața oficialilor europeni. În concluzie, România a obținut o deschidere din partea Comisiei Europene, dar nu și o garanție privind banii. Decizia finală va depinde de evaluarea juridică și politică a reformei, într-un dosar sensibil care influențează direct accesul la fonduri europene. [...]
Premierul Ilie Bolojan cere finalizarea a peste 20.000 de proiecte finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august , avertizând că România riscă să piardă fonduri europene dacă investițiile și reformele nu sunt implementate la timp, potrivit Jurnalul . Șeful Guvernului a declarat că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă cea mai importantă componentă de investiții din 2026 , atât prin valoarea finanțării – de peste 10 miliarde de euro , cât și prin termenul limită foarte strict pentru finalizarea proiectelor. Două condiții pentru accesarea banilor europeni Ilie Bolojan a subliniat că România trebuie să respecte două criterii esențiale pentru a primi fondurile europene: îndeplinirea jaloanelor și reformelor asumate finalizarea proiectelor finanțate Potrivit premierului, anumite tranșe de bani sunt condiționate de adoptarea unor legi, hotărâri de guvern și măsuri administrative , iar neîndeplinirea acestora poate duce la blocarea finanțărilor. Presiune pe administrația centrală și locală Guvernul estimează că ultimele luni ale implementării PNRR vor fi dificile, deoarece proiectele sunt numeroase și implică un lanț complex de actori: autorități publice, constructori, proiectanți, finanțatori și companii private. Premierul a cerut mobilizarea întregului aparat administrativ: ministere și instituții centrale autorități locale firme de construcții și proiectare instituții care procesează cererile de finanțare Potrivit acestuia, accelerarea procesării documentațiilor și asigurarea fluxului de plăți sunt esențiale pentru evitarea întârzierilor. Monitorizarea proiectelor devine crucială Bolojan a subliniat că monitorizarea lucrărilor și intervențiile rapide acolo unde apar blocaje sunt decisive pentru finalizarea proiectelor. „Cu cât se monitorizează aceste lucrări și se intervine mai repede acolo unde există întârzieri, cu atât șansele de finalizare sunt mai mari”, a declarat premierul. Succesul implementării PNRR este considerat esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru finanțarea investițiilor majore din România în următorii ani. [...]
România riscă sancțiuni după ce a ratat programul de împădurire finanțat de UE , deși avea la dispoziție sute de milioane de euro pentru plantarea a zeci de mii de hectare de pădure. Programul finanțat prin PNRR trebuia să ducă la împădurirea a 56.000 de hectare, însă obiectivul a fost redus succesiv după ce autoritățile nu au reușit să avanseze proiectele. Inițial, Comisia Europeană a coborât ținta la 26.700 de hectare, iar ulterior la 18.000. Chiar și această țintă redusă este în pericol, deoarece până în primăvara lui 2026 au fost plantate doar aproximativ 11.200 de hectare. Programul a fost gândit în special pentru sudul țării, unde deficitul de pădure este mare, iar terenurile agricole sunt afectate de degradare și deșertificare. Paradoxal, tocmai în aceste județe proiectele au lipsit aproape complet. Exemplele sunt grăitoare: în Teleorman s-au plantat puțin peste 4 hectare, în Gorj aproximativ 7 hectare, iar în Giurgiu doar 1,6 hectare. Principalele motive invocate pentru acest eșec țin de interese economice și de modul în care a fost gândită finanțarea. Specialiștii spun că terenurile sunt folosite pentru agricultură deoarece aduc subvenții prin APIA , ceea ce face împădurirea mai puțin atractivă pentru proprietari. În plus, multe primării nu au participat la program deoarece finanțarea presupunea ca lucrările să fie plătite inițial din bugetul local, urmând ca banii europeni să fie decontați ulterior. Situația este vizibilă și în statisticile privind participarea administrațiilor locale. Din cele 3.180 de primării din România, doar 25 au depus proiecte pentru împăduriri sau reîmpăduriri prin PNRR. Un caz extrem este județul Ilfov, unde nu s-a plantat niciun copac prin acest program. Deși zona are doar aproximativ 16% suprafață împădurită și este puternic afectată de poluarea din jurul Capitalei, terenurile sunt considerate mai valoroase pentru dezvoltări imobiliare, ceea ce blochează proiectele forestiere. Autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierea. Pentru a atinge ținta minimă de 18.000 de hectare, ar trebui plantate aproximativ 7.000 de hectare într-o singură sesiune de primăvară. Specialiștii avertizează însă că o mobilizare atât de rapidă ar putea crea o altă problemă: lipsa puieților disponibili pe piață. Dacă proiectele nu vor fi finalizate în termen, România riscă sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene. În paralel, mai multe inițiative private și campanii ale societății civile încearcă să compenseze lipsa proiectelor publice, organizând acțiuni de plantare și proiecte de împădurire la scară locală. [...]
