Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Peste 1 miliard de euro a intrat în investiții horticole din 2017 până azi, sumă care a finanțat atât producția, cât și procesarea și depozitarea, potrivit AgroInfo, care îl citează pe directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Ionuț Chesnoiu.
Banii au ajuns în proiecte din sectorul pomicol, legume, fructe, cartofi și viticultură, iar investițiile au vizat „producția primară”, dar și componentele de procesare și depozitare, conform declarațiilor făcute la evenimentul „Zilele Horticulturii Bucureștene 2026”.
În intervenția sa, șeful AFIR a indicat că finanțarea a fost asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și prin cofinanțare de la bugetul de stat.
Chesnoiu a legat direct evoluția sectorului de capacitatea de a menține viteza de accesare a fondurilor europene și de a reduce blocajele administrative, astfel încât proiectele să fie transformate în investiții „concrete”.
„Următorii ani depind, în mare măsură, de capacitatea noastră comună de a păstra ritmul atragerii fondurilor europene, de a reduce blocajele și de a transforma proiectele în investiții concrete.”
Directorul general al AFIR a prezentat agenția ca „partener instituțional activ”, cu accent pe:
„Obiectivul AFIR este să asigurăm un cadru predictibil și accesibil pentru finanțare, cât și pentru implementarea cu succes a proiectelor finanțate.”
„Zilele Horticulturii Bucureștene 2026” se desfășoară în perioada 7–10 mai 2026, în Campusul Agronomie Herăstrău, zona expozițională, și este organizat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, prin Facultatea de Horticultură, împreună cu Primăria Sectorului 1.
Recomandate
Ministerul Agriculturii pune pe lista scurtă debirocratizarea accesării fondurilor UE , după o ședință de lucru la AFIR la care a participat vicepremierul și ministrul interimar Tánczos Barna, potrivit Agrointel . Mesajul vine într-un moment în care instituțiile gestionează atât plăți către beneficiari, cât și lansări de intervenții noi în cadrul PS PAC 2023–2027, iar simplificarea procedurilor ar urma să reducă blocajele operaționale pentru fermieri și procesatori. În întâlnirea de miercuri, 29 aprilie, Tánczos Barna a cerut ca, „în perioada imediat următoare”, AFIR să se concentreze pe prioritizarea urgențelor, în special pe plățile către fermieri, procesatori și antreprenori beneficiari ai Planului Strategic PAC 2023–2027 . Totodată, ministrul interimar a indicat debirocratizarea ca direcție de lucru pentru accelerarea accesării fondurilor europene, cu argumentul că sprijinirea celor „cu performanță în agricultură” poate susține dezvoltarea sectorului și, implicit, îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea deficitului. Ce spune AFIR despre stadiul fondurilor și unde sunt presiunile Directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a prezentat situația derulării fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală și a invocat rezultatele din PNDR, menționând o absorbție de peste 98%. În același timp, șeful AFIR a enumerat o serie de teme care, din perspectiva beneficiarilor și a agenției, necesită decizii și resurse în perioada următoare: redeschiderea finanțării pentru decontarea polițelor de asigurare a culturilor și a efectivelor de animale; lansarea intervențiilor pentru finanțarea tinerilor fermieri și a micilor fermieri; asigurarea fondurilor necesare pentru decontarea cererilor de finanțare depuse la AFIR; demararea finanțării proiectelor pentru beneficiarii „Schemei de Energie”. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, AFIR ar urma să organizeze întâlniri punctuale, inclusiv cu managementul de la nivel regional și județean, pentru o analiză mai detaliată a implementării fondurilor europene. În material nu sunt precizate termene sau măsuri concrete de debirocratizare, ci doar direcția de lucru și ariile considerate urgente. [...]
Ungaria riscă să nu poată încasa integral cei 10,4 miliarde euro (aprox. 52 mld. lei) din PNRR-ul UE , din cauza unei dispute cu Comisia Europeană privind dacă Budapesta ar trebui să ceară doar granturile sau și împrumuturile, potrivit Politico . Negocierile s-au intensificat în ultimele zile, pe fondul schimbării politice de la Budapesta: premierul ales Péter Magyar încearcă să „reseteze” relația cu Bruxelles-ul după înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile de luna trecută, în timp ce o parte din fondurile UE rămân blocate din cauza încălcărilor statului de drept din perioada fostului guvern. Miza: granturi vs. împrumuturi și un calendar strâns Suma totală de 10,4 miliarde euro este împărțită în: 6,5 miliarde euro (aprox. 32,5 mld. lei) granturi , care nu trebuie rambursate; 3,9 miliarde euro (aprox. 19,5 mld. lei) împrumuturi , care trebuie rambursate, la dobânzi favorabile. Guvernul care urmează să fie condus de Magyar are până la 31 august pentru a cere formal banii, iar Comisia Europeană are termen până la 31 decembrie pentru a face plățile. Comisia susține că nu mai este suficient timp pentru deblocarea întregii sume, deoarece plățile depind de îndeplinirea unor ținte de reformă. În plus, împrumuturile ar pune presiune pe finanțele publice ale Ungariei, în condițiile în care datoria este „în jur de 75% din PIB”, iar deficitul bugetar este proiectat „aproape de 7% din PIB” în 2026, conform articolului. Presiune politică la Budapesta: „să nu lase bani pe masă” Dacă Magyar acceptă recomandarea Bruxelles-ului și cere doar granturile, ar însemna să renunțe la 3,9 miliarde euro din pachet, ceea ce ar putea fi dificil de apărat politic după o campanie construită pe ideea unei reconcilieri totale cu UE. Kinga Kollár, eurodeputat din partidul Tisza al lui Magyar, a declarat: „Suntem foarte optimiști cu privire la eliberarea tuturor fondurilor blocate.” La rândul său, Magyar a spus săptămâna trecută că este încrezător că UE va fi „suficient de flexibilă” pentru ca Ungaria să poată atrage „fiecare eurocent” la care are dreptul. Ce urmează: un plan nou de reforme și o opțiune tehnică pentru prelungire Ungaria vrea să prezinte până la finalul lunii mai un plan nou pentru îndeplinirea condițiilor UE, cu reforme și ținte revizuite. Comisia ar împinge noua administrație să renunțe la unele măsuri considerate greu de realizat până la termenul din august, inclusiv părți-cheie din reforma pensiilor, potrivit oficialilor citați. Există și o soluție pentru a extinde utilizarea banilor dincolo de 2026: transferul unei părți din fonduri către banca națională de promovare sau către un vehicul financiar dedicat (un „special purpose vehicle”, adică o entitate creată pentru un scop precis). Dar și această variantă ar necesita acordul Bruxelles-ului că investițiile respectă obiectivele programului de redresare. Magyar urmează să depună jurământul sâmbătă, iar disputa privind structura cererii de finanțare devine primul test major al noii relații Budapesta–Bruxelles, cu implicații directe asupra fluxurilor de bani europeni și asupra spațiului fiscal al Ungariei. [...]
Comisia Europeană spune că nu plătește direct subvențiile și nu are lista beneficiarilor finali , în contextul informațiilor potrivit cărora peste 70 de milioane de euro ar fi ajuns, sub formă de subvenții, la firme din Emiratele Arabe Unite, arată G4Media . Reacția pune în prim-plan o problemă de reglementare și control: în „ gestiunea partajată ”, responsabilitatea plăților revine statelor membre, nu Comisiei. Într-o conferință de presă de joi, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a precizat că forul comunitar „ia act” de ancheta care indică faptul că familia regală a Emiratelor Arabe Unite ar fi beneficiat de subvenție, dar a subliniat limitele instituționale ale Comisiei în acest tip de finanțare. „Este important de precizat că se încadrează în gestiunea partajată. Aceasta înseamnă că Comisia Europeană nu se implică în plata subvențiilor către beneficiarii finali.” Totodată, reprezentanta Comisiei a spus că, din acest motiv, Comisia „nu are numele beneficiarilor sau proprietarilor entităților juridice” care primesc sprijin, dar că recunoaște necesitatea ca ajutorul să fie „direcționat”. Ce schimbări de reguli are în vedere Comisia Potrivit aceleiași declarații, Comisia vizează stabilirea unui plafon de 100.000 de euro pe an pentru suma pe care o exploatație agricolă o poate primi. Măsura ar urma să fie inclusă în propunerea Comisiei pentru „ pactul agricol comun ” aferent perioadei 2028–2034, cu obiectivul de a direcționa mai bine sprijinul și de a se asigura că ajunge la cei „mai nevoiași”. Cine ar putea fi exclus de la sprijin, în anumite condiții Comisia mai propune ca exploatațiile de o anumită dimensiune, în care agricultura nu este activitatea principală, să nu beneficieze de același tip de ajutor financiar. Pragul ar urma să fie stabilit la nivel național, conform declarației citate. În forma prezentată public, reacția Comisiei nu include informații despre eventuale verificări punctuale sau pași procedurali legați de cazul menționat, ci se concentrează pe arhitectura de responsabilități și pe modificările de reguli avute în vedere pentru următorul cadru financiar. [...]
Curtea de Conturi a UE avertizează că transparența slabă poate afecta controlul asupra banilor din redresarea post-COVID , după ce a constatat dificultăți în identificarea beneficiarilor finali și lipsa unor date sistematice despre cheltuielile reale, potrivit Adevărul . Miza este una de reglementare și control: fără trasabilitate completă, verificarea utilizării fondurilor și prevenirea riscurilor (inclusiv de fraudă) devin mai complicate în viitoarele bugete ale Uniunii. Uniunea Europeană a lansat în 2020 un plan amplu de redresare, în contextul efectelor economice și sociale ale pandemiei, care include 577 de miliarde de euro sub formă de subvenții și împrumuturi pentru statele membre. Ce a verificat Curtea și unde apar problemele Auditorii au analizat utilizarea fondurilor în zece state membre — Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, România și Spania — urmărind fluxul banilor până la beneficiarii finali, companii și cetățeni. Curtea notează că, în toate țările auditate, „banii pot fi urmăriți”, însă în practică strângerea informațiilor se dovedește uneori foarte dificilă. Raportul indică două vulnerabilități principale: dificultăți în identificarea beneficiarilor finali și a sumelor plătite; lipsa unor date sistematice privind cheltuielile reale efectuate în cadrul planului. Un caz evidențiat explicit este Franța, criticată pentru „incapacitatea” de a furniza numele unei părți dintre beneficiarii planului. Autoritățile franceze au invocat, în răspunsul către Curte, dificultatea administrativă de a colecta informații despre beneficiarii finali și sumele plătite. De ce contează: diferențe între costuri estimate și costuri reale Curtea mai semnalează că, în mai multe țări, costul real al majorității măsurilor finalizate a ajuns să fie mai mic decât previziunile. Dacă tendința se confirmă, avertizează instituția, finanțarea totală primită de unele state membre ar putea diferi considerabil de costurile reale. În acest context, raportul cere ca lacunele de transparență și trasabilitate să fie eliminate în viitoarele bugete ale UE. Răspunsul Comisiei Europene Comisia Europeană susține că mecanismul de redresare funcționează diferit față de finanțările tradiționale ale UE: fondurile sunt deblocate doar după ce statele membre ating obiective convenite anterior, nu prin rambursarea costurilor suportate. „Spre deosebire de mecanismele tradiționale de finanțare ale UE - care de obicei rambursează costurile suportate -, acest mecanism deblochează fonduri doar după ce statele membre au atins obiectivele convenite anterior.” Executivul european afirmă că această abordare s-a dovedit eficientă, permițând Comisiei să verifice riguros implementarea înainte de decontare și orientând fondurile către „rezultate tangibile”. [...]
Parchetul European a deschis o anchetă penală în Croația pentru posibile fraude cu fonduri agricole ale UE , într-un dosar care poate duce la recuperări de bani și la înăsprirea controalelor asupra subvențiilor, potrivit Mediafax . Parchetul European (EPPO) a anunțat că investighează posibile cazuri de corupție și fraudă legate de fondurile agricole ale Uniunii Europene în Croația. În paralel, poliția strângea probe în mai multe județe din centrul țării, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Mediafax. Ce vizează ancheta EPPO Ancheta se referă la activitățile unor cetățeni croați suspectați de: abuz de funcție și de autoritate; primirea și oferirea de mită; fraudă cu subvenții; falsificarea de documente, fapte care ar fi fost comise „ca parte a unei asocieri criminale” și „în detrimentul intereselor financiare ale UE”, potrivit comunicării EPPO. Ministerul Agriculturii din Croația nu a comentat imediat anunțul procurorilor europeni. Context: presiune mai mare pe subvențiile agricole Dosarul din Croația apare după un scandal similar în Grecia, legat tot de subvențiile agricole ale UE, care a avut efecte politice și administrative în ultimele luni. În 2025, procurorii europeni au acuzat zeci de crescători de animale greci că ar fi falsificat proprietatea asupra pășunilor pentru a solicita milioane de euro în subvenții, presupus cu ajutorul unor angajați ai statului și al unor politicieni conservatori. Cazul a dus, între altele, la demisii ministeriale, la o amendă record impusă Greciei de UE pentru gestionarea defectuoasă a subvențiilor și la ridicarea imunității pentru 13 parlamentari implicați, conform informațiilor din material. În acest context, ancheta din Croația indică o atenție sporită a EPPO asupra modului în care sunt accesate și controlate subvențiile agricole, cu potențiale consecințe asupra verificărilor și procedurilor de acordare a fondurilor. [...]
Guvernul deschide o linie de finanțare de până la 12 miliarde de lei din Trezorerie pentru a evita blocajele de numerar care întârzie proiectele cu bani europeni , prin două ordonanțe de urgență aprobate luni, potrivit Agerpres . Măsurile, inițiate de Ministerul Finanțelor, vizează în principal autoritățile administrației publice locale (UAT-uri) și sunt prezentate ca instrumente de accelerare a absorbției, inclusiv pe PNRR . Mecanismul principal: 10 miliarde lei, credite cu dobândă zero până în noiembrie 2026 Prima ordonanță creează cadrul prin care Trezoreria poate acorda credite de 10 miliarde de lei către UAT-uri, pentru a susține derularea proiectelor din PNRR atunci când apar decalaje de cash-flow (de exemplu, facturi emise, dar plăți întârziate). Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a descris instrumentul drept un mecanism temporar de tip „credit-punte” (finanțare intermediară până la decontarea fondurilor), subliniind că împrumuturile „nu înlocuiesc fondurile europene” și nu sunt cheltuieli permanente. Conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor citat în material, finanțarea temporară ar urma să susțină implementarea a peste 11.300 de contracte aflate în derulare, cu o valoare totală de aproximativ 46 miliarde lei , din care 34,4 miliarde lei reprezintă cheltuieli eligibile. Al doilea instrument: 2 miliarde lei pentru cofinanțare și cheltuieli neeligibile A doua ordonanță se referă la credite din Trezorerie cu dobândă , destinate autorităților locale pentru: cheltuieli neeligibile (care nu pot fi decontate din fonduri europene); cofinanțarea proiectelor pe fonduri europene. Nazare a precizat că suma este „prinsă în buget” și este de 2 miliarde de lei , iar UAT-urile pot transmite solicitări „din acest moment” pentru utilizarea banilor. În total, pachetul ajunge la 12 miliarde de lei , despre care ministrul a spus că „nu afectează deficitul în acest an”, dar ar accelera absorbția și „infuzia de bani în economie”. De ce contează pentru economie și implementare Miza operațională a celor două ordonanțe este reducerea riscului ca proiectele să se blocheze din lipsă de lichiditate la nivel local, ceea ce poate duce la întârzieri, litigii, corecții financiare sau chiar pierderea unor fonduri deja contractate. În comunicatul Ministerului Finanțelor citat de Agerpres, obiectivele includ accelerarea implementării investițiilor PNRR, finalizarea la termen a proiectelor și atingerea jaloanelor și țintelor asumate de România. [...]
