Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Peste 1 miliard de euro a intrat în investiții horticole din 2017 până azi, sumă care a finanțat atât producția, cât și procesarea și depozitarea, potrivit AgroInfo, care îl citează pe directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Ionuț Chesnoiu.
Banii au ajuns în proiecte din sectorul pomicol, legume, fructe, cartofi și viticultură, iar investițiile au vizat „producția primară”, dar și componentele de procesare și depozitare, conform declarațiilor făcute la evenimentul „Zilele Horticulturii Bucureștene 2026”.
În intervenția sa, șeful AFIR a indicat că finanțarea a fost asigurată prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și prin cofinanțare de la bugetul de stat.
Chesnoiu a legat direct evoluția sectorului de capacitatea de a menține viteza de accesare a fondurilor europene și de a reduce blocajele administrative, astfel încât proiectele să fie transformate în investiții „concrete”.
„Următorii ani depind, în mare măsură, de capacitatea noastră comună de a păstra ritmul atragerii fondurilor europene, de a reduce blocajele și de a transforma proiectele în investiții concrete.”
Directorul general al AFIR a prezentat agenția ca „partener instituțional activ”, cu accent pe:
„Obiectivul AFIR este să asigurăm un cadru predictibil și accesibil pentru finanțare, cât și pentru implementarea cu succes a proiectelor finanțate.”
„Zilele Horticulturii Bucureștene 2026” se desfășoară în perioada 7–10 mai 2026, în Campusul Agronomie Herăstrău, zona expozițională, și este organizat de Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, prin Facultatea de Horticultură, împreună cu Primăria Sectorului 1.
Recomandate

Fermierii și procesatorii care vor finanțare AFIR 100% pentru energie solară au de trecut, înainte de orice, printr-un filtru de eligibilitate bazat pe acte , iar cele mai frecvente blocaje pot apărea din neconcordanțe între certificatul constatator, situația juridică a terenului și locul investiției, potrivit AGRO TV . Sesiunea pentru investiții în producerea energiei electrice pentru autoconsum este deschisă între 15 iunie și 14 august 2026. Finanțarea vizează capacități noi de producere a energiei din surse solare, atât pentru ferme, cât și pentru unități de procesare, iar cererile se depun online, pe site-ul AFIR, pe toată durata sesiunii. Documentele care pot decide eligibilitatea Consultantul Marian Dumitrache spune că pregătirea proiectului ar trebui să înceapă cu verificarea documentelor „de bază”, nu cu completarea cererii. În prim-plan sunt două acte: certificatul constatator emis de Registrul Comerțului; extrasul de carte funciară . „Sunt două documente importante pe care ar trebui să le consulte. Este vorba despre certificatul constatator emis de Registrul Comerțului și de extrasul de carte funciară.” Ce se verifică în certificatul constatator Certificatul constatator este relevant pentru că indică activitățile eligibile înscrise în actul constitutiv, punctele de lucru ale solicitantului și locurile unde sunt înregistrate consumurile de energie. În practică, solicitantul trebuie să se asigure că are activitățile și codurile CAEN necesare și că punctele de lucru sunt înregistrate corect înainte de depunerea proiectului. „Este o ocazie bună să începem de aici pregătirea proiectului, prin înregistrarea punctelor de lucru, înregistrarea activităților și codurilor CAEN noi.” Extrasul de carte funciară și riscurile legate de teren Extrasul de carte funciară arată statutul juridic al terenului pe care se face investiția: drept de proprietate sau de folosință, eventuale înscrisuri, inclusiv situații în care terenul este gajat la bancă. Un element operațional important menționat de consultant este localizarea terenului: față de edițiile precedente, AFIR ar permite acum realizarea investiției și în situații în care există o adresă emisă de primărie, care certifică faptul că actele sunt în regulă. Dacă terenul este în proprietatea solicitantului, procedura este mai simplă. Dacă investiția se face pe un teren folosit prin drept de folosință, superficie sau comodat, recomandarea este ca documentele să fie „solide” juridic. „Aș recomanda, pentru siguranță, un contract pe 8 ani care să fie încheiat în formă autentică, la notariat, înscris în cartea funciară și obținut acordul proprietarului pentru realizarea investiției.” Bugetul sesiunii și plafoanele de sprijin Alocarea totală a sesiunii este de 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei) , din care: 145 milioane euro (aprox. 728 milioane lei) pentru capacități instalate ≤ 1 MW ; 120 milioane euro (aprox. 602 milioane lei) pentru capacități instalate > 1 MW . Ajutorul de stat este 100% nerambursabil , în limita a 650.000 euro/MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) pentru capacități ≤ 1 MW și de până la 550.000 euro/MW (aprox. 2,76 milioane lei/MW) pentru capacități > 1 MW . Sprijinul este acordat prin Fondul pentru Modernizare , gestionat de Ministerul Energiei, iar administratorul schemei este Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin AFIR. [...]

Fermierii și procesatorii alimentari pot accesa finanțare 100% nerambursabilă pentru fotovoltaice , într-o sesiune AFIR cu buget majorat la 265 milioane euro (aprox. 1,33 miliarde lei), cu depunere online între 15 iunie și 14 august 2026, potrivit HotNews . Schema vizează achiziția și instalarea de panouri fotovoltaice, cu sau fără baterii de stocare, pentru autoconsum în sectorul agricol și industria alimentară, în cadrul unei noi sesiuni de fonduri europene. Calendar și unde se depun proiectele Cererile de finanțare se depun online, pe site-ul AFIR (afir.ro), în perioada 15 iunie – 14 august 2026 . AFIR a publicat pe 9 iunie 2026 Ghidul consolidat al Schemei de energie 2026 , disponibil aici: Ghidul consolidat al Schemei de energie 2026 . Cum se împarte bugetul de 265 milioane euro Alocarea totală este de 265 milioane euro , împărțită în funcție de puterea instalată: 145 milioane euro pentru capacități instalate ≤ 1 MW 120 milioane euro pentru capacități instalate > 1 MW Plafoane de finanțare pe proiect Pentru fiecare proiect, finanțarea este 100% nerambursabilă , în limita următoarelor plafoane: 650.000 euro/MW pentru capacități instalate ≤ 1 MW (aprox. 3,27 milioane lei/MW) 550.000 euro/MW pentru capacități instalate > 1 MW (aprox. 2,77 milioane lei/MW) Ce se schimbă față de apelurile anterioare Pentru apelul din 2026 a fost eliminată componenta eoliană. AFIR motivează decizia prin „scăderea interesului solicitanților” pentru această tehnologie în sectorul agroindustrial, astfel că finanțarea rămâne concentrată pe fotovoltaice și, opțional, pe stocare. În context, HotNews notează că informații despre ediția 2026 a schemei au fost publicate anterior de StartupCafe (fără ca acest lucru să schimbe calendarul și regulile din ghidul AFIR). Linkuri: StartupCafe și StartupCafe . [...]

MADR pregătește o redistribuire de fonduri între două scheme APIA pentru a putea închide la timp plățile directe aferente campaniei 2025, după ce suprafețele eligibile au fost recalibrate pe final de campanie, potrivit Agrointel . Miza este una de calendar și conformitate: plățile trebuie finalizate până la 30 iunie 2026, astfel încât România să evite dezangajarea fondurilor europene (pierdere de bani necheltuiți în termen). Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care modifică Ordinul nr. 42/2026, în cadrul Planului strategic PAC 2023–2027, pentru a actualiza redistribuirea sumelor între două intervenții gestionate de APIA, pe baza datelor finale privind suprafețele eligibile. Ce se schimbă în plafoanele pentru sprijinul cuplat (vegetal) Ajustarea vizează două intervenții: PD-14 – sămânță de cartof : suma realocată se reduce la 158.083,36 euro , după recalcularea suprafeței eligibile la 890,26 ha (față de 840,26 ha inițial). PD-26 – porumb pentru siloz : suma actualizată ajunge la 6.514.649,25 euro . Diferența rezultată, de aproximativ 90.315 euro , este redistribuită între intervenții pentru a acoperi necesarul real de plată către fermieri. De ce e o decizie „pe ultima sută de metri” APIA a transmis oficial către MADR, pe 18 iunie , că în urma gestionării dosarelor a rezultat o suprafață eligibilă mai mare la PD-14 cu 50 ha , ceea ce reduce suma disponibilă pentru realocare la această intervenție. În același timp, din datele comunicate, suma de 90.315 euro nu mai este necesară pentru a plăti integral fermierii la PD-26 la cuantumul stabilit prin OMADR nr. 42/2026, ceea ce permite mutarea banilor. Ce urmează pentru plăți Fondurile provin din Fondul European de Garantare Agricolă și fac parte din plățile directe pentru campania 2025. După aprobarea ordinului și publicarea lui în Monitorul Oficial, APIA va continua efectuarea plăților, cu termen-limită 30 iunie 2026 , pentru a evita dezangajarea fondurilor europene. [...]

Înscrierile la programul SME Eco-Tech 2026 au fost prelungite, după ce interesul firmelor a rămas sub așteptări , iar bugetul total de 288 de milioane de lei este „departe de a fi epuizat”, potrivit HotNews . Ministerul Economiei a anunțat marți extinderea sesiunii de înscrieri pentru finanțarea din cadrul programului de fonduri elvețiene SME Eco-Tech 2026, invocând numărul redus de solicitări depuse de companiile românești. De ce contează pentru IMM-uri Prelungirea înscrierilor indică faptul că, cel puțin până acum, accesarea finanțării nu a atras suficientă cerere pentru a consuma bugetul disponibil. Pentru IMM-uri, asta înseamnă o fereastră mai lungă de depunere, într-un program care încă are resurse financiare nealocate. Ce știm din anunțul oficial Program: SME Eco-Tech 2026 (fonduri elvețiene) Instituție: Ministerul Economiei Buget total: 288 de milioane de lei Motivul prelungirii: cerere scăzută, buget neepuizat HotNews trimite la detalii suplimentare publicate de StartupCafe , în materialul de aici: StartupCafe . [...]

Intrarea a 2,25 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei) din PNRR reduce presiunea pe finanțarea pe termen scurt a statului , pentru că banii vor acoperi plăți scadente fără împrumuturi rapide sau folosirea rezervelor valutare, potrivit Euronews . Suma a fost încasată marți și reprezintă plata aferentă cererii de plată nr. 4, anunțată de Comisia Europeană. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a spus că fondurile vor fi convertite în lei și transferate în contul Trezoreriei, pentru a asigura lichiditatea necesară plăților programate miercuri, 24 iunie. Ce înseamnă pentru cash-flow-ul statului Nazare a explicat că această infuzie de fonduri permite acoperirea obligațiilor de plată „fără presiune suplimentară asupra finanțării statului”, în condițiile în care Ministerul Finanțelor nu mai este nevoit să se împrumute pe termen scurt sau să utilizeze rezervele valutare pentru a face față scadențelor imediate. Cererea nr. 4: aprobată fără suspendări Plata de 2,25 miliarde euro vine după ce cererea de plată nr. 4, în valoare totală de 2,62 miliarde euro, a parcurs evaluarea la nivel european și a primit aprobarea Comisiei Europene. Cererea a inclus 38 de jaloane și 24 de ținte, iar autoritățile române au indicat anterior că este prima cerere aprobată fără suspendări, ceea ce presupune că obiectivele acestei etape au fost considerate îndeplinite satisfăcător. Unde sunt legate reformele și investițiile Fondurile din cererea de plată nr. 4 sunt asociate cu reforme și investiții în mai multe domenii, între care: energie transporturi administrația fiscală pensii sănătate educație digitalizare justiție Comisia Europeană a transmis, la evaluarea preliminară din luna mai, că România a îndeplinit satisfăcător toate jaloanele și țintele incluse în această cerere. Context: cât a atras România și ce urmează După această tranșă, România ajunge la aproximativ 12,9 miliarde euro atrase prin PNRR, adică aproape 61% din alocarea totală. În forma actuală, PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Miza imediată rămâne calendarul: statele membre trebuie să implementeze reformele și investițiile până la 31 august 2026, iar cererile finale de plată trebuie depuse până la finalul perioadei stabilite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. În acest context, viteza de implementare și îndeplinirea jaloanelor rămase devin decisive pentru utilizarea integrală a sumelor alocate. [...]

Ungaria a făcut un pas legislativ cheie pentru deblocarea fondurilor UE , după ce parlamentul de la Budapesta a adoptat o nouă lege anticorupție menită să îndeplinească condițiile impuse de Bruxelles, potrivit G4Media . Miza este accesul la finanțări europene de peste 16 miliarde de dolari (aprox. 73 miliarde lei), înghețate anterior pe fondul disputelor privind statul de drept. Legea a fost adoptată marți cu 142 de voturi pentru, 39 împotrivă și trei abțineri, în cadrul eforturilor noului premier Peter Magyar de a debloca banii europeni, relatează AFP, citată de Agerpres. UE anunțase la finalul lunii mai că este dispusă să reia finanțarea pentru Ungaria, condiționând însă decizia de implementarea unor reforme anticorupție și de refacere a statului de drept, după perioada guvernării Viktor Orban. Ce se schimbă: atribuții extinse pentru Autoritatea pentru Integritate Actul normativ extinde atribuțiile juridice ale Autorității pentru Integritate, o structură anticorupție înființată în 2022, dar descrisă în material ca fiind „practic o formă fără fond”. Conform noilor prevederi, Autoritatea: va controla declarațiile de avere; va putea ordona justiției efectuarea unor anchete anticorupție; va putea suspenda procedurile de achiziții publice, pentru a proteja fondurile europene. Legea introduce și cerințe mai stricte privind transparența structurii de proprietate a fondurilor de investiții. Impact patrimonial: desființarea KEKVA și recuperarea activelor Un element cu potențial impact economic direct este dizolvarea fundațiilor de management al activelor de interes public (KEKVA). Statul ar urma să recupereze activele transferate către aceste fundații în perioada guvernării Orban, estimate la o valoare totală de 8,5 miliarde de euro. În paralel, se înăspresc regulile pentru declarațiile de avere anuale ale responsabililor politici, iar omisiunile intenționate vor fi sancționate penal. De ce contează pentru buget și economie: 13% din buget, potrivit lui Magyar Fondurile europene blocate în mai multe proceduri împotriva politicilor guvernului Orban — inclusiv pe teme legate de minorități sexuale, azilanți și conflicte de interese — ar reprezenta, potrivit lui Peter Magyar, circa 13% din bugetul Ungariei și ar permite relansarea economiei. Accesarea finanțării ar putea avea loc chiar anul acesta, dacă Budapesta respectă foaia de parcurs a reformelor, au afirmat unii oficiali europeni, conform materialului. Ce urmează: reformă în mass-media și critici privind procedura accelerată Parlamentul ungar ar mai trebui să legifereze și o reformă a mass-media, descrisă ca fiind în bună măsură subvenționată și, potrivit criticilor, folosită anterior ca instrument de propagandă. Sunt prevăzute schimbări instituționale, inclusiv separarea agenției de presă MTI ca entitate non-profit și demiterea directorilor actuali; bugetul noilor structuri ar urma să fie stabilit de parlament și să fie sub 450 de milioane de euro alocate pentru anul acesta. În același timp, procedura parlamentară accelerată folosită pentru aceste legi este contestată, fiind comparată de opozanți cu practicile guvernului anterior, după ce deputații au modificat regulile de procedură pentru a elimina temporar limitele privind dezbaterile de urgență și procedurile excepționale, până la finalul anului. [...]