Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Viitorul guvern de la Budapesta încearcă să deblocheze rapid fonduri UE înghețate, iar Peter Magyar spune că merge miercuri la Bruxelles pentru discuții informale cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Mediafax. Miza este reluarea accesului la bani europeni blocați în urma disputelor dintre Bruxelles și fostul premier Viktor Orbán.
Magyar a declarat că „nu este timp de pierdut”, după victoria din 12 aprilie, care a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, relatează Reuters, citată de Mediafax. El a mai spus că speră la un acord politic chiar în timpul primei sale vizite la Bruxelles.
Magyar a indicat anterior că guvernul său ar putea acționa rapid în patru domenii pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) din fondurile europene de redresare până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august. Printre direcțiile menționate se numără:
În perioada Orbán, Ungaria s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri.
În plan intern, partidul Tisza, condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă posibilitatea de a modifica legi sensibile pentru Bruxelles, inclusiv în zona sistemului judiciar, a achizițiilor publice și a controlului asupra mass-media.
Reacția inițială a piețelor a fost pozitivă: forintul s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul așteptărilor că UE va debloca fondurile, potrivit informațiilor preluate de Mediafax.
Recomandate
Uniunea Europeană condiționează accesul Ungariei la până la 16,4 miliarde euro de reforme până la 31 august , iar ceea ce Budapesta a prezentat drept „deblocare” este, de fapt, o înțelegere politică ce trebuie transpusă în decizii formale și îndeplinirea unor angajamente, potrivit Profit . Premierul ungar Péter Magyar a declarat după întâlnirea de la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , că „au fost deblocate 16,4 miliarde de euro”, informație relatată de News.ro, în timp ce POLITICO este citat ca sursă pentru contextul mai larg al negocierilor. În schimb, oficialii Comisiei au descris rezultatul ca pe un acord de principiu privind direcția generală, nu ca pe o decizie de eliberare a fondurilor, blocate pe fondul încălcărilor legislației UE în anii de guvernare ai lui Viktor Orbán . „Nu am convenit să acordăm fondurile. Am convenit asupra unei liste de angajamente care, dacă vor fi îndeplinite până la 31 august, vor declanșa plata acestor fonduri.” Ce înseamnă „deblocarea” în termeni practici Comisia indică faptul că urmează o etapă tehnică și juridică: acordul politic trebuie transpus într-o revizuire formală a planurilor Ungariei pentru a se califica la fondurile de redresare post-pandemie, cu reforme, investiții și un calendar de implementare care să permită plăți viitoare. În ultimele zile, negociatorii au discutat reforme și investiții punctuale și au evaluat dacă pot fi realizate realist înainte de termenul-limită de 31 august, când Ungaria ar trebui să solicite oficial fondurile. Ursula von der Leyen a spus că „s-a realizat deja o activitate considerabilă într-un timp foarte scurt”, ceea ce „dă încredere pentru pașii următori”. Miza financiară: până la 16,4 miliarde euro, dar nu integral recuperabile Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, acordul ar putea debloca până la 10 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), plus finanțări suplimentare legate de coeziune și libertatea academică, ajungând la un total potențial de 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei). Structura pachetului menționat în material: 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) prin RRF , din care: 6,5 miliarde euro granturi (aprox. 32,5 miliarde lei) 3,5 miliarde euro împrumuturi (aprox. 17,5 miliarde lei) 2,2 miliarde euro (aprox. 11 miliarde lei) legate de cerințe privind libertatea academică 4,2 miliarde euro (aprox. 21 miliarde lei) din fonduri de coeziune , destinate reducerii decalajelor regionale Totuși, acordul nu readuce întreaga finanțare pierdută în disputele cu Bruxelles-ul. Potrivit unor înalți funcționari ai Comisiei citați în articol, aproximativ 2 miliarde euro din fondurile de coeziune au fost pierdute definitiv după expirarea termenelor de cheltuire și „nu pot fi recuperate”. În plus, peste 530 milioane euro rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de migrație, azil și comunitatea LGBTQ, ceea ce înseamnă că o parte din finanțarea UE poate rămâne inaccesibilă chiar și în scenariul în care Ungaria obține pachetul de 16,4 miliarde euro. Ce urmează: plan revizuit și calendar de aprobare Următorul pas substanțial este ca Ungaria să prezinte săptămâna viitoare planul de redresare revizuit. Acesta ar urma să fie aprobat de Comisie și avizat de statele membre, cu obiectivul ca procesul să fie finalizat în iulie , înainte de termenul de 31 august pentru îndeplinirea angajamentelor care ar declanșa plățile. [...]
O anchetă anticorupție care vizează circa 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) din contracte publice ridică din nou miza deblocării fondurilor UE pentru Ungaria , într-un moment în care Budapesta încearcă să recâștige încrederea Bruxelles-ului, potrivit Mediafax . Autoritatea pentru Integritate din Ungaria (HIA) cere investigarea unor oficiali din cercul apropiat al fostului premier Viktor Orbán, după ce a estimat că o parte semnificativă din sumele din achiziții ar putea fi legată de supraevaluarea artificială a prețurilor. Investigația vizează contracte guvernamentale de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) atribuite în ultimii patru ani, în special în sectorul comunicațiilor. HIA – instituție creată în 2022, la presiunea Bruxelles-ului, pentru a supraveghea utilizarea fondurilor europene – susține că aproape o treime din aceste sume ar putea reprezenta costuri „umflate” artificial, cu risc ridicat de corupție. „Am constatat că, raportate la prețurile și condițiile normale de piață, aproximativ o treime din sumele care au trecut prin aceste canale reprezintă ceea ce considerăm a fi supraevaluări și, prin urmare, prezintă un risc ridicat de corupție”, a declarat Ferenc Pál Biró, președintele HIA, citat de The Independent. Biró a mai spus că respectivele contracte au fost atribuite prin organisme centralizate de achiziții aflate în subordinea ministerelor și a precizat că instituția nu formulează, deocamdată, acuzații directe. Cine este în centrul verificărilor Anchetatorii analizează în special activitatea grupului de companii Lounge, asociat omului de afaceri Gyula Balasy , care ar fi câștigat în ultimii ani majoritatea licitațiilor guvernamentale din domeniul comunicării. Potrivit Centrului de Cercetare a Corupției din Budapesta (CRCB), companiile lui Balasy au trecut de la zero contracte publice la aproximativ 150 de contracte anual între 2012 și 2025, în perioada guvernării Orbán. Firmele au fost implicate inclusiv în campanii anti-imigrație și anti-Ucraina derulate în acea perioadă. Balasy a anunțat la începutul lunii mai că este dispus să cedeze statului ungar companiile sale de comunicare și media, susținând că toate procedurile de achiziție au fost „complet transparente”. De ce contează pentru fondurile europene Cazul reaprinde discuția despre modul în care au fost distribuite contractele publice în Ungaria și despre îmbogățirea rapidă a unor persoane apropiate fostului premier. În material sunt menționați Lőrinc Mészáros (prieten din copilărie al lui Orbán), cu o avere estimată la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23,5 miliarde lei), și István Tiborcz, ginerele fostului premier, cu o avere estimată la 245 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei). În plus, Ungaria este considerată cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană în clasamentul anual al Transparency International privind percepția asupra corupției în sectorul public și ocupă locul 84 la nivel mondial, conform informațiilor citate. Ce urmează Noul premier ungar, Peter Magyar, liderul partidului de centru-dreapta Tisza, a promis revizuirea contractelor publice, combaterea corupției și recuperarea activelor despre care susține că au fost deturnate. El a purtat deja discuții la Bruxelles pentru deblocarea miliardelor de euro din fondurile europene suspendate de UE din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție, în timp ce șeful HIA spune că reformarea instituțiilor este dificilă, dar realizabilă dacă autoritățile „lucrează împreună pentru același obiectiv”. [...]
Ungaria a depus la Comisia Europeană versiunea revizuită a PNRR, pas necesar pentru accesarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei) încă blocate, dar acordul politic care ar trebui să ducă la deblocare a declanșat cereri de transparență la Bruxelles , potrivit Digi24 . Miza este una de calendar și condiționalitate: din total, 10 miliarde de euro (aprox. 50 mld. lei) provin din Mecanismul european de Redresare și Reziliență creat după pandemie, iar aceste fonduri „expiră” dacă nu sunt utilizate până la sfârșitul lunii august, notează materialul, care citează Euronews . Ce știe Comisia și ce nu e public Comisia Europeană a confirmat, prin purtătorul de cuvânt Balázs Ujvári, că Ungaria a transmis oficial planul actualizat. În același timp, conținutul planului revizuit nu a fost făcut public. Premierul Péter Magyar a spus anterior că documentul ar include proiecte de infrastructură energetică, reconstrucția căilor ferate și programe pentru locuințe. Pe partea de condiții, Ungaria trebuie să îndeplinească un set complex de cerințe înainte de a putea accesa banii, inclusiv 27 de etape legate de statul de drept și măsuri anticorupție. Tot Ujvári a indicat că planul conține reforme „într-o gamă largă de domenii”, inclusiv pentru combaterea corupției și remedierea problemelor privind statul de drept, plus investiții pentru energie, locuințe, transporturi și întreprinderi mici și mijlocii. Pachet legislativ anticorupție, pe procedură accelerată În paralel cu trimiterea PNRR-ului revizuit, guvernul ungar a transmis Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente pentru a îndeplini condițiile UE în domeniul anticorupției și al statului de drept. Printre măsurile menționate în articol: modificări privind administrarea fundațiilor de interes public; extinderea mandatului Autorității pentru Integritate (organism anticorupție); pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care încalcă regulile privind declarațiile de avere. Parlamentul este așteptat să voteze legislația printr-o procedură accelerată. De ce cere Parlamentul European transparență Controversa de la Bruxelles este legată de acordul încheiat „în urmă cu două săptămâni” între Péter Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru deblocarea celor 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 mld. lei). Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a invitat mai mulți comisari europeni la o audiere programată pentru 14 iulie, dedicată deblocării fondurilor înghețate. Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzii) a criticat lipsa detaliilor concrete după întâlnirea von der Leyen–Magyar și a cerut clarificări privind angajamentele asumate de Ungaria și dacă Executivul european și-a modificat criteriile pentru deblocarea banilor. Până acum, Comisia Europeană nu a publicat un document oficial care să detalieze acordul privind eliberarea fondurilor europene înghețate. Ce urmează Planul revizuit ar urma să fie aprobat de Consiliul UE în luna iulie. În practică, accesarea banilor depinde de îndeplinirea condițiilor asumate, iar presiunea de timp este amplificată de termenul de la finalul lunii august pentru fondurile din mecanismul post-pandemie, conform informațiilor din articol. [...]
Ungaria riscă să piardă definitiv finanțări UE dacă nu livrează rapid reforme credibile , în condițiile în care Autoritatea pentru Integritate de la Budapesta cere investigarea dispariției unor fonduri europene de ordinul miliardelor, potrivit Digi24 . Miza este dublă: recuperarea sumelor suspectate a fi fost deturnate și deblocarea unei tranșe mari de bani europeni, condiționată de progrese pe statul de drept și de întărirea controlului asupra cheltuirii fondurilor. Șeful Autorității pentru Integritate, Ferenc Pál Biró, a declarat pentru Politico că „înalți oficiali” din guvernările fostului premier Viktor Orbán ar trebui investigați în legătură cu fonduri UE „dispărute”. Biró susține că „politicieni de rang înalt” ar putea ajunge să fie urmăriți penal pentru implicarea într-o presupusă schemă sistematică de fraudare a contribuabililor europeni în cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán, fără a formula însă acuzații concrete la adresa fostului premier sau a cercului său apropiat. Suspiciuni: contracte umflate și licitații „manipulate” Potrivit Autorității pentru Integritate, trei companii ar fi obținut majoritatea contractelor guvernamentale pentru bunuri și servicii, iar valorile ar fi fost „umflate artificial”. Biró afirmă că statul ungar a cheltuit aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei) cu aceste trei firme în ultimii patru ani, fără a le numi. Estimarea de risc indicată de Biró pentru supraevaluarea prețurilor este de aproximativ 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei). În același context, el a vorbit despre licitații publice „manipulate” și achiziții de produse de bază la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Presiune pe noul guvern: plan până la final de august Cazul apare în momentul în care noul premier, Péter Magyar (învestit în mai, după o victorie electorală obținută cu o lună înainte), încearcă să convingă Bruxellesul că Ungaria poate primi din nou fonduri europene blocate. Magyar a acuzat în repetate rânduri administrația Orbán de corupție. După o întâlnire la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Magyar a spus că au convenit să deblocheze până la 16,4 miliarde de euro (aprox. 82 miliarde lei) din fondurile suspendate pentru Budapesta, pe fondul încălcării obligațiilor din legislația UE. Totuși, guvernul trebuie să prezinte până la sfârșitul lunii august un plan „credibil” privind implementarea reformelor esențiale și utilizarea fondurilor; altfel, riscă pierderea definitivă a finanțării. Biró afirmă că Ungaria a rămas „mult în urmă” la controlul și monitorizarea utilizării fondurilor europene. Ce poate urma: recuperarea banilor și implicarea Parchetului European Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a transmis că există „toleranță zero” față de frauda împotriva bugetului UE și că statele membre sunt primele responsabile pentru prevenirea și tratarea neregulilor. Dacă investigatorii și procurorii europeni identifică probleme, Comisia spune că va colabora cu statele membre pentru recuperarea fondurilor utilizate necorespunzător de la beneficiari. Biró a mai spus că guvernul Magyar nu a contactat încă Autoritatea pentru Integritate pentru a stabili o formulă de cooperare, dar instituția se declară pregătită să transmită informațiile pe care le deține către autoritățile competente. În paralel, Magyar a anunțat că Ungaria va adera la Parchetul European (EPPO), care are competența de a investiga și urmări penal infracțiunile ce afectează bugetul UE, inclusiv fraude și corupție. [...]
Comisia Europeană deblochează 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria (aprox. 82,4 miliarde lei), într-o mișcare care leagă explicit accesul la bani de progrese măsurabile pe statul de drept și de întărirea mecanismelor anticorupție, potrivit G4Media . Din suma totală, 14,2 miliarde de euro (aprox. 71,4 miliarde lei) devin disponibile „imediat”, după ce fuseseră blocate la Bruxelles în mandatul fostului premier Viktor Orbán. Restul de 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) ar urma să fie deblocate ulterior, condiționat de „unele progrese” suplimentare ale guvernului de la Budapesta, conform declarațiilor președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , după întâlnirea de vineri de la Bruxelles cu noul premier ungar, Péter Magyar. Cum se împarte suma și ce intră în plată imediat Conform informațiilor prezentate, pachetul anunțat include: 10 miliarde de euro (aprox. 50,3 miliarde lei) sub formă de granturi și împrumuturi avantajoase din Fondul de redresare al UE (instrumentul post-criză); 4,2 miliarde de euro (aprox. 21,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, disponibile imediat; 2,2 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) din fonduri de coeziune, condiționate de progrese suplimentare. Pentru mediul economic, miza este capacitatea statului ungar de a reporni finanțarea proiectelor publice și a investițiilor cofinanțate din bani europeni, după o perioadă de blocaj care a afectat predictibilitatea fluxurilor de capital către economie. Vizita comisarului pentru Justiție: condiționalitatea rămâne în centrul discuțiilor În acest context, comisarul european pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath , urmează să meargă marți la Budapesta pentru discuții cu noul guvern privind pregătirea raportului din 2026 despre statul de drept și reformele cerute de Comisie. Agenda include întâlniri atât cu reprezentanți ai Adunării Naționale, cât și cu membri ai guvernului, iar Comisia Europeană a indicat că discuțiile vizează în principal reforma legislativă și garanțiile instituționale. „Discuțiile se vor concentra asupra agendei de reformă legislativă, inclusiv asupra măsurilor de consolidare a statului de drept, de protejare în continuare a drepturilor fundamentale și de protejare a libertății mass-media.” Semnal suplimentar pe zona anticorupție: intenția de aderare la Parchetul European Un element cu impact direct asupra protecției bugetului UE este faptul că, la 29 mai, Ungaria a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la intenția de a se alătura Parchetului European (EPPO) , instituția care investighează fraude și corupție cu fonduri europene. În comunicarea citată, acest pas este prezentat ca relevant pentru întărirea protecției intereselor financiare ale Uniunii și pentru combaterea fraudei și corupției care afectează bugetul UE. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă progresele invocate de Comisie se traduc în modificări legislative și instituționale care să susțină deblocarea integrală a fondurilor, inclusiv a tranșei condiționate de 2,2 miliarde de euro. [...]
Demisia prefectei de Timiș mută presiunea anchetei EPPO dinspre instituție spre gestionarea fondurilor UE , după perchezițiile făcute de procurorii europeni într-un dosar de presupusă fraudă, potrivit Euronews . Cornelia Micloșoi a anunțat că pleacă din funcție deși, conform informațiilor publicate, „nu are nicio calitate în dosar”. Ea a motivat că nu vrea ca ancheta „să devină o problemă a instituției” pe care a condus-o, după ce anchetatorii i-au percheziționat locuința în dimineața zilei de 12 iunie. Ce investighează procurorii europeni și de ce contează Dosarul vizează o posibilă fraudă cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la aproximativ 800.000 de euro (aprox. 4 milioane de lei), bani care ar fi trebuit folosiți pentru persoane defavorizate. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi . Potrivit surselor Euronews România, ancheta a fost deschisă în urma unei sesizări depuse la finalul anului trecut și se referă la un proiect finanțat din fonduri UE, derulat în perioada 2022–2023 de o asociație condusă la acel moment de Cornelia Micloșoi, în prezent prefect al județului Timiș și membru USR. Stadiul dosarului și ce urmează Urmărirea penală este, deocamdată, „in rem”, adică vizează faptele, nu persoane determinate. În cadrul anchetei au fost făcute percheziții inclusiv la domiciliul prefectei, pentru ridicarea de documente și alte probe. Cornelia Micloșoi a declarat presei locale că este la dispoziția anchetatorilor și că, deși proiectul a fost derulat de asociația pe care a condus-o, nu a avut rol de manager de proiect. Ancheta este descrisă ca fiind într-o fază incipientă și urmează să stabilească dacă au existat nereguli în gestionarea fondurilor europene. [...]
