Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană propune 14,3 milioane de euro pentru România după inundațiile din 2025, potrivit Mediafax. Banii ar urma să vină din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și sunt parte dintr-un pachet total de 144 de milioane de euro destinat și Spaniei, respectiv Ciprului.
Propunerea vizează sprijinirea redresării după „dezastre climatice devastatoare” din 2025, iar finanțarea este orientată către refacerea infrastructurilor și a serviciilor afectate, inclusiv în zone cu obiective de patrimoniu cultural.
Comisia Europeană propune, la nivelul celor trei state, o sumă totală de 120,4 milioane de euro, care include și o plată în avans de peste 30 de milioane de euro deja acordată, conform informațiilor citate de Mediafax.
„Comisia a propus mobilizarea a 144 de milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a ajuta Spania, România și Ciprul să se redreseze în urma dezastrelor climatice devastatoare din 2025.”
Potrivit articolului, fondurile sunt destinate eforturilor de redresare precum refacerea infrastructurilor critice (apă, ape uzate, telecomunicații, educație, transporturi), a patrimoniului cultural, dar și pentru cazare temporară și servicii de salvare de urgență.
În România, episoadele de inundații au avut loc în mai și iunie 2025 și au afectat regiunile Centru, Sud Muntenia și Nord Est, după mai multe zile de precipitații abundente, notează Mediafax.
Un punct sensibil a fost Salina Praid, unde apele revărsate ale râului Corund au erodat o parte a albiei, afectând infrastructura hidrotehnică și provocând întreruperi de curent pe scară largă. Pentru România, Comisia propune acordarea a 14,3 milioane de euro pentru refacerea zonelor afectate.
Pentru Spania, Comisia Europeană a avut în vedere efectele secetei, valurilor de căldură și ale incendiilor forestiere din 2025; cel mai distructiv val de incendii ar fi început la 8 august și ar fi dus la evacuări în masă, cu opt decese, potrivit informațiilor din articol.
În Cipru, două incendii forestiere catastrofale din iulie 2025, în special în regiunile Limassol și Paphos, au dus la strămutarea a mii de locuitori, două decese și distrugerea a aproape 900 de proprietăți private, mai arată Mediafax. Pentru Cipru, Comisia propune 9,2 milioane de euro, sumă care include o plată în avans de 2,3 milioane de euro deja plătită.
Recomandate
Renegocierea PNRR a tăiat masiv din proiectele de transport și energie, iar IMM România avertizează că fără prioritizare fondurile UE riscă să repete eșecul. Într-o analiză citată de Economedia , președintele IMM România, Florin Jianu , spune că statul ar trebui să programeze finanțările europene pe „câteva obiective majore”, aliniate la nevoile economiei și la capacitatea de coordonare, pentru a evita un nou program „eșuat”. „Dacă programăm fondurile europene neținând cont de nevoile reale ale economiei (…) și nu încercăm să facem de toate pentru toți, vom avea iarăși un program eșuat, așa cum se arată a fi PNRR.” Analiza IMM România vizează patru domenii considerate „cele mai vizibile” și importante: infrastructura rutieră (autostrăzi), infrastructura feroviară, energia și digitalizarea. Documentul este publicat cu câteva săptămâni înainte de termenul de 31 august indicat ca final al implementării PNRR, în timp ce autoritățile române și Comisia Europeană negociază ajustări ale portofoliului de proiecte. Transport: autostrăzile, cele mai lovite, cu reducere de peste 40% Componenta de autostrăzi este prezentată drept una dintre cele mai afectate de renegocierea cu Comisia Europeană din 2025. Din 429 km de autostradă nouă planificați inițial pe patru coridoare (A7, A8, A3 și A1 Lugoj–Deva), două autostrăzi (A8 și A3) au fost eliminate integral din finanțare, iar kilometrajul total s-a redus cu peste 40%. La calea ferată, reducerea ar fi venit mai degrabă prin eliminarea unor loturi din proiecte mai mari, nu prin tăierea unui coridor întreg. Coridorul Cluj-Napoca–Oradea a fost păstrat ca lungime, dar cu ținte de finalizare fizică renegociate în jos pentru ultimele loturi, iar din coridorul Caransebeș–Timișoara–Arad a rămas activ doar o treime din traseu. Per ansamblu, componenta feroviară a pierdut aproximativ 33% din kilometrajul planificat inițial. Energie: proiecte eliminate integral și contracte suspendate În energie, IMM România indică o afectare „structurală”, nu doar financiară: renegocierea ar fi inclus eliminări integrale, precum producția de baterii (buget de 150 milioane de euro), și suspendări unilaterale de contracte, între care hidrogenul verde și fabricarea de panouri fotovoltaice. Digitalizare: execuție sub 22% și întârzieri la proiectele mari Pe componenta C7 (Transformare digitală), descrisă ca fiind cea mai „granulară” dintre cele analizate (20 de măsuri coordonate de mai multe instituții), execuția globală rămâne redusă, sub 22% din buget. Tiparul identificat: proiectele mari (cloud guvernamental, migrare aplicații, eHealth, identitate electronică, securitate cibernetică) au o execuție financiară mult sub cea a proiectelor mai mici. Ce a rămas, ce s-a pierdut și ce înseamnă pentru economie Concluzia IMM România consemnează un impact pozitiv în infrastructură: aproximativ 257 km de autostradă și modernizarea a circa 220 km de cale ferată. În același timp, organizația enumeră principalele minusuri, între care: renunțarea la producția de baterii și la producția de panouri fotovoltaice, cu pierderea unor oportunități de dezvoltare industrială pe lanțuri de valoare în energie; reducerea țintelor de infrastructură de la aproximativ 429 km la 257 km la autostrăzi și de la aproximativ 328 km la 220 km la calea ferată. Pentru IMM-uri, analiza susține că digitalizarea a avut un impact direct mai redus, deoarece investițiile au fost orientate preponderent către proiecte ale sectorului public. Confederația mai afirmă că, încă din etapa de elaborare, PNRR a avut limite de consultare cu partenerii sociali, iar propunerile IMM România nu au fost reflectate în forma finală: organizația ar fi propus 5,1 miliarde de euro pentru susținerea IMM-urilor, în timp ce în PNRR au fost prevăzute aproximativ 1,3 miliarde de euro pentru mediul de afaceri, plus vouchere de 5.000 de euro pentru 100.000 de IMM-uri, idee care nu a fost preluată. În zona de antreprenoriat și inovare, IMM România menționează propuneri precum „Romania Tech Nation” (pentru 20.000 de start-up-uri digitale) și programul EQUITY (acces la capital pentru IMM-uri inovatoare, start-up-uri și scale-up-uri). În practică, implementarea schemei de digitalizare a IMM-urilor, cu granturi între 20.000 și 100.000 de euro, este descrisă ca fiind dificilă. [...]
România a trimis penultima cerere de plată din PNRR, pentru 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), un pas care contează direct pentru ritmul intrărilor de bani europeni în economie și pentru finanțarea investițiilor asumate prin plan, potrivit Stirile Pro TV . Cererea de plată nr. 5 a fost depusă vineri seara, la ora 20:00, a transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , într-o postare pe Facebook, informație preluată de Agerpres. Pachetul include 75 de „ținte și jaloane” (adică obiective și etape de implementare cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea banilor): 21 de reforme și 54 de investiții. Ce bani sunt în cererea nr. 5 și ce acoperă Conform ministrului, cererea are o valoare totală de 2,84 miliarde euro și cuprinde: 1,65 miliarde euro bani nerambursabili (granturi); 433 milioane euro pe componenta de împrumut. Pîslaru a precizat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR. De ce contează: nivelul de absorbție pe granturi urcă la 78% Miza imediată este creșterea absorbției pe partea de granturi, unde România ar ajunge la 78% odată cu această depunere, potrivit ministrului. Acesta a mai afirmat că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale și că a fost păstrată integral alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. În același mesaj, ministrul a menționat că la preluarea mandatului, anul trecut, nivelul era de 47% (acumulat în 4 ani și jumătate). Context: cât are România alocat prin PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care: 13,57 miliarde euro sub formă de granturi; 7,84 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pîslaru a mai spus că, după transmiterea cererii de plată, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, menționând că asigură interimatul și la acest minister. [...]
România a depus cererea de plată nr. 5 din PNRR , de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), ducând absorbția granturilor la 78% , potrivit Economica . Depunerea este relevantă pentru ritmul de intrare a banilor europeni în economie și pentru capacitatea Guvernului de a închide la timp reformele și investițiile asumate. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că cererea a fost transmisă „ieri seară, la ora 20:00” și că este penultima cerere de plată din PNRR. „Ieri seară, la ora 20:00, România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro.” Ce include cererea de plată nr. 5 Conform informațiilor prezentate de Pîslaru, cererea (CP5) include 75 de ținte și jaloane, împărțite astfel: 21 de reforme 54 de investiții Din punct de vedere al structurii finanțării menționate, cererea cumulează: 1,65 miliarde euro (aprox. 8,25 miliarde lei) bani nerambursabili (granturi) 433 milioane euro (aprox. 2,17 miliarde lei) pe componenta de împrumut De ce contează: absorbția granturilor urcă la 78% Pîslaru susține că, odată cu această depunere, România ajunge la 78% absorbție pe partea de granturi. El afirmă că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale, de la 47% la momentul preluării mandatului. Totodată, ministrul interimar spune că a fost „păstrată integral” alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi. Context: dimensiunea totală a PNRR Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107,1 miliarde lei), din care: 13,57 miliarde euro (aprox. 67,9 miliarde lei) granturi 7,84 miliarde euro (aprox. 39,2 miliarde lei) împrumuturi Pîslaru a mai precizat că, după transmiterea cererii de plată de către echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, în condițiile în care asigură interimatul și la acest minister. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
