Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Comisia Europeană propune 14,3 milioane de euro pentru România după inundațiile din 2025, potrivit Mediafax. Banii ar urma să vină din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene și sunt parte dintr-un pachet total de 144 de milioane de euro destinat și Spaniei, respectiv Ciprului.
Propunerea vizează sprijinirea redresării după „dezastre climatice devastatoare” din 2025, iar finanțarea este orientată către refacerea infrastructurilor și a serviciilor afectate, inclusiv în zone cu obiective de patrimoniu cultural.
Comisia Europeană propune, la nivelul celor trei state, o sumă totală de 120,4 milioane de euro, care include și o plată în avans de peste 30 de milioane de euro deja acordată, conform informațiilor citate de Mediafax.
„Comisia a propus mobilizarea a 144 de milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a ajuta Spania, România și Ciprul să se redreseze în urma dezastrelor climatice devastatoare din 2025.”
Potrivit articolului, fondurile sunt destinate eforturilor de redresare precum refacerea infrastructurilor critice (apă, ape uzate, telecomunicații, educație, transporturi), a patrimoniului cultural, dar și pentru cazare temporară și servicii de salvare de urgență.
În România, episoadele de inundații au avut loc în mai și iunie 2025 și au afectat regiunile Centru, Sud Muntenia și Nord Est, după mai multe zile de precipitații abundente, notează Mediafax.
Un punct sensibil a fost Salina Praid, unde apele revărsate ale râului Corund au erodat o parte a albiei, afectând infrastructura hidrotehnică și provocând întreruperi de curent pe scară largă. Pentru România, Comisia propune acordarea a 14,3 milioane de euro pentru refacerea zonelor afectate.
Pentru Spania, Comisia Europeană a avut în vedere efectele secetei, valurilor de căldură și ale incendiilor forestiere din 2025; cel mai distructiv val de incendii ar fi început la 8 august și ar fi dus la evacuări în masă, cu opt decese, potrivit informațiilor din articol.
În Cipru, două incendii forestiere catastrofale din iulie 2025, în special în regiunile Limassol și Paphos, au dus la strămutarea a mii de locuitori, două decese și distrugerea a aproape 900 de proprietăți private, mai arată Mediafax. Pentru Cipru, Comisia propune 9,2 milioane de euro, sumă care include o plată în avans de 2,3 milioane de euro deja plătită.
Recomandate
Comisia Europeană propune 14,3 milioane de euro (aprox. 71 milioane lei) pentru refacerea zonelor afectate de inundațiile din 2025, inclusiv pentru intervenții legate de Salina Praid , potrivit Mediafax . Banii ar urma să vină din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, instrument folosit pentru sprijinirea statelor membre după dezastre majore. Propunerea Comisiei vizează un pachet total de 144 milioane euro (aprox. 716 milioane lei) pentru Spania, România și Cipru, ca răspuns la „dezastre climatice devastatoare” din 2025. Pentru România, alocarea menționată este de 14,3 milioane euro. Ce finanțează, în linii mari, Fondul de solidaritate În cazul pachetului pentru cele trei state, Comisia indică faptul că sprijinul este destinat eforturilor de redresare, inclusiv pentru: refacerea infrastructurilor critice (apă, ape uzate, telecomunicații, educație, transporturi); protejarea/recuperarea patrimoniului cultural; cazare temporară; servicii de salvare de urgență. Materialul nu detaliază proiecte concrete sau un calendar de implementare pentru România, dincolo de alocarea propusă. De ce contează pentru Salina Praid În România, inundațiile din mai și iunie 2025 au afectat regiunile Centru, Sud Muntenia și Nord-Est, după mai multe zile de precipitații abundente. Salina Praid a fost avariată după ce apele revărsate ale râului Corund au erodat o parte a albiei, ceea ce a compromis infrastructura hidrotehnică și a provocat întreruperi de curent pe scară largă. În acest context, cei 14,3 milioane euro sunt prezentați ca o contribuție la refacerea zonelor afectate, cu relevanță directă pentru reluarea în condiții de siguranță a activităților și pentru infrastructura locală. Context: alocări și pentru Spania și Cipru Comisia mai propune: pentru Spania, o sumă totală de 120,4 milioane euro, care include o plată în avans de peste 30 milioane euro deja acordată, în urma secetei, valurilor de căldură și incendiilor forestiere din 2025; pentru Cipru, 9,2 milioane euro, inclusiv o plată în avans de 2,3 milioane euro deja plătită, după două incendii forestiere catastrofale din iulie 2025. În informațiile transmise nu este precizat când ar urma să fie disponibilă efectiv finanțarea pentru România, fiind vorba despre o propunere a Comisiei Europene. [...]
România intră în renegocierea finală a PNRR, cu termen 31 mai, pentru a securiza banii rămași pe granturi , după ce planul a trecut de pragul de 60% implementare odată cu aprobarea cererii de plată nr. 4, potrivit Libertatea . Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că depășirea pragului de 60% vine „cu cererea de plată 4 astfel aprobată” de Comisia Europeană și că România „nu mai” este „la coada clasamentului”, declarații făcute la finalul ședinței de Guvern, potrivit News.ro. Miza economică: ce bani mai are România de încasat Pîslaru a indicat sumele rămase de obținut pentru finalizarea PNRR, atât pe componenta de grant (fonduri nerambursabile), cât și pe cea de împrumut: 4,9 miliarde euro pe grant (aprox. 24,5 miliarde lei ) „cu tot cu suma brută” sau 4,2 miliarde euro (aprox. 21,0 miliarde lei ) dacă se scade prefinanțarea deja obținută; pe împrumut, „o sumă de cinci miliarde euro ” (aprox. 25,0 miliarde lei ) „tot brută”; per total, 7,7 miliarde euro (aprox. 38,5 miliarde lei ) „sumă netă” sau 10 miliarde euro (aprox. 50,0 miliarde lei ) „sumă brută”. Aceste sume ar urma să fie obținute din cererile de plată 5 și 6 , pentru închiderea PNRR. Termen-limită 31 mai: „măsură chirurgicală” între împrumut și grant Ministrul a anunțat că România a intrat într-un proces de renegociere finală a PNRR, cu obiectivul de a avea certitudinea că proiectele de investiții sunt finalizate astfel încât să fie încasată integral suma rămasă pe granturi. „Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...) De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală (...) şi data-limită pentru aceste negocieri este 31 mai.” Pîslaru a menționat și existența unui ghid al Comisiei Europene distribuit statelor membre pe 5 mai, despre care spune că a fost prezentat miniștrilor în Guvern. Blocaj operațional: Guvernul vrea plățile „la zi” în 2–3 săptămâni Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că Executivul și-a asumat să aducă plățile din PNRR la zi în următoarele săptămâni, prin accelerarea procesării cererilor și mobilizarea echipelor din ministere. Bolojan a avertizat că întârzierile la plată afectează direct execuția proiectelor: „La multe ministere sunt întârzieri mari ale plăţilor, iar dacă constructorii nu sunt plătiţi cu lunile, e greu de presupus că vor finaliza lucrările.” Ținta anunțată de premierul interimar este ca plățile să fie aduse la zi „în următoarele două, trei săptămâni”, pentru a reduce riscul de pierdere a banilor și de penalități, în cazul în care proiectele rămase pe grant nu sunt terminate. Sporurile pentru fonduri europene: legate de „livrabile”, nu de calificative Bolojan a mai spus că sporurile pentru accesarea fondurilor europene nu ar mai trebui acordate doar pe baza calificativelor din anul anterior, ci în funcție de rezultate măsurabile: cereri procesate, respectarea termenelor, fonduri transferate către beneficiari. În același context, premierul interimar a numit absorbția PNRR unul dintre cele mai importante proiecte ale României în 2026 și a indicat că următoarele două săptămâni sunt decisive pentru închiderea negocierilor până la finalul lunii. [...]
România încearcă să securizeze integral cele 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei) rămase din granturile PNRR printr-o renegociere „finală” cu Comisia Europeană, care presupune rearanjarea proiectelor astfel încât să fie prioritizate investițiile deja finalizate sau aflate într-un stadiu avansat de implementare, potrivit G4Media . Miza este una bugetară: granturile sunt bani nerambursabili, iar pierderea lor ar reduce spațiul de finanțare pentru investiții publice. Negocierile ar urma să se încheie până la 31 mai, după ce România a transmis Comisiei Europene un prim draft cu modificările propuse. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru , a spus că întâlnirea fizică de la Bruxelles ar urma să aibă loc în 22 mai, iar restul perioadei până la finalul lunii ar fi folosit pentru a ajunge la o versiune finală pe partea de investiții. Cum vrea Guvernul să „închidă” PNRR pe granturi Planul descris de ministru pornește de la ideea că România trebuie să aibă proiecte „sigure” pentru a justifica integral suma rămasă pe granturi. În acest context, Pîslaru a indicat că vor exista ajustări între componentele de împrumut și cele de grant. „Asta va presupune nişte mişcări din zona de împrumut în zona de granturi (...). De data aceasta va fi o măsură mai chirurgicală prin care ne asigurăm că toate proiectele care sunt finalizate sau care sunt aproape gata (...) ne vor permite să putem acoperi suma de granturi.” Ministrul și-a exprimat încrederea că România are suficiente proiecte pentru a atrage integral fondurile nerambursabile rămase. Ce se întâmplă cu componenta de împrumuturi Pe împrumuturi, Pîslaru a afirmat că Guvernul este „încrezător” că poate trage „partea cea mai mare din sumă”, argumentând că proiectele sunt deja prinse în buget. În scenariul negativ, pierderea ar fi legată de diferența de dobândă între finanțarea din PNRR și împrumuturile pe care le contractează Ministerul de Finanțe, însă poziția de negociere transmisă Comisiei Europene ar fi că nici pe această componentă nu ar trebui pierduți bani. Condiția-cheie: pachetul de reforme, cu nouă legi în Parlament Pentru încasarea banilor de investiții, ministrul a indicat că sunt necesare reforme, iar în acest sens există nouă acte normative la nivel de lege care trebuie adoptate în Parlament. Potrivit lui Pîslaru: trei acte sunt „gata” (terenuri pentru investiții; legea consolidată privind integritatea de la ANI; legea privind digitalizarea în domeniul cercetării); Codul urbanistic este deja în Parlament (ceea ce ar duce la patru acte „gata”); reforma ANAF cu sistem de stimulare „malus/bonus” pentru funcționari este „gata”, dar în așteptarea unui feedback de la Comisie (a cincea). „Celălalt lot” – Legea salarizării unitare, Legea apelor, decarbonizarea și Codul administrativ – este în pregătire și în discuții cu Comisia Europeană. Separat de cele nouă, Strategia de biodiversitate și implementarea vămii electronice ar putea fi rezolvate la nivel guvernamental, pentru că nu necesită acte la nivel de lege. În următoarele două săptămâni, calendarul strâns până la 31 mai pune presiune atât pe negocierea tehnică cu Comisia Europeană, cât și pe ritmul legislativ, în condițiile în care reformele rămân condiția pentru deblocarea finanțărilor. [...]
Ungaria încearcă să evite pierderea a 10,4 miliarde de euro (aprox. 52 mld. lei) din fonduri UE , iar premierul Péter Magyar spune că vrea să semneze „săptămâna viitoare” la Bruxelles un acord politic cu Comisia Europeană pentru deblocarea banilor, potrivit Euronews . Miza este termenul-limită de 31 august: dacă până atunci nu sunt îndeplinite condițiile pentru deblocare, Ungaria riscă să piardă 10,4 miliarde de euro din fondurile de redresare. Fondurile au fost înghețate în perioada guvernului Orbán, pe fondul preocupărilor legate de statul de drept. Calendar strâns și negocieri pe două niveluri Magyar a spus că discuțiile tehnice cu Comisia Europeană sunt în desfășurare și vor continua la Budapesta până vineri, în paralel cu pregătirea unei înțelegeri politice la nivel înalt. „Ambele părți vor face tot ce pot pentru săptămâna viitoare, când voi merge la Bruxelles, să putem semna acordul politic dintre guvernul și Comisia Europeană, care ne va permite să finalizăm toate aspectele până la 31 august…” Premierul a avertizat că, deși 31 august poate părea departe, volumul de lucru este mare și include nu doar modificări legislative, ci și schimbări instituționale. Puncte de fricțiune: taxele „excepționale” din energie și finanțe Unul dintre subiectele sensibile rămâne cerința Comisiei privind eliminarea treptată a taxelor excepționale aplicate sectoarelor financiar și energetic. Magyar a afirmat că guvernul său va respinge unele solicitări care țin de buget. „Există solicitări din partea Comisiei privind bugetul Ungariei, pe care nu le vom îndeplini… Într-o zi ni se cere să stabilizăm bugetul, iar apoi ni se spune și să eliminăm unele taxe.” Magyar a mai spus că a făcut schimb de scrisori cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe temele rămase nerezolvate. Unde ar merge banii: infrastructură și energie în planul revizuit Guvernul este așteptat să prezinte până la finalul lunii mai un plan revizuit de cheltuire a fondurilor de redresare. Magyar a indicat drept priorități proiecte „fezabile” și cu beneficii directe, inclusiv: trenuri suburbane și modernizarea căilor ferate; proiecte energetice; dezvoltarea rețelei de electricitate. Reevaluarea împrumutului SAFE pentru apărare Magyar a anunțat și reevaluarea cererii de împrumut pentru apărare depusă de Ungaria în cadrul programului SAFE al UE. Fostul guvern Orbán solicitase 16 miliarde de euro (aprox. 80 mld. lei) pentru proiecte de apărare, sumă pe care Magyar a criticat-o, susținând că ar fi urmărit îndatorarea populației în beneficiul unor companii apropiate puterii. În perioada următoare, semnalul-cheie pentru piețe și pentru mediul de afaceri rămâne dacă Budapesta și Comisia pot transforma rapid acordul politic anunțat într-un pachet de măsuri acceptat până la 31 august, astfel încât finanțarea să nu fie pierdută. [...]
Comisia Europeană pregătește activarea „rezervei agricole” pentru a amortiza scumpirea îngrășămintelor , după ce prețurile au urcat puternic în Europa din februarie, iar fermierii reclamă incertitudine inclusiv privind disponibilitatea produselor, potrivit Economedia . Bruxelles-ul ar urma să anunțe marți eliberarea de fonduri, pe fondul presiunii crescânde din partea organizațiilor agricole, care au planificat și un miting la Strasbourg, în fața Parlamentului European. De ce contează: costuri în creștere, marje sub presiune Scumpirea îngrășămintelor s-a accentuat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Înainte de conflict, 30% din îngrășămintele tranzacționate la nivel global treceau prin Strâmtoarea Ormuz, un punct sensibil pentru lanțurile de aprovizionare. În Europa, îngrășămintele pe bază de azot costă în jur de 500 de euro/tonă (aprox. 2.500 lei), față de aproximativ 380 de euro/tonă (aprox. 1.900 lei) iarna trecută. La presiunea pe costuri se adaugă și motorina pentru utilaje, mai scumpă, ceea ce a determinat mai multe state să intervină pentru a limita factura fermierilor. Ce instrument financiar folosește UE pe termen scurt Pe termen scurt, Comisia Europeană intenționează să apeleze la „ rezerva agricolă ” – fonduri europene destinate situațiilor de criză – pentru a sprijini sectorul. Pentru 2026, sunt prevăzute aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) pentru acest capitol, conform informațiilor din material. Organizația Copa-Cogeca, care reprezintă principalele sindicate agricole europene, avertizează că fermierii intră în următorul sezon de achiziții „într-un climat de incertitudine extremă”, atât la nivel de costuri, cât și al disponibilității. „Fermierii abordează următorul sezon de cumpărare a îngrăşămintelor într-un climat de incertitudine extremă, nu numai în ceea ce priveşte costurile, ci şi cu privire la disponibilitatea reală a acestora.” Cine este cel mai expus Situația este descrisă ca fiind deosebit de dificilă pentru cultivatorii de cereale, mari consumatori de îngrășăminte. Aceștia ar înregistra pierderi de trei ani, pe fondul combinat al unei recolte catastrofale de grâu în 2024 și al unui 2025 marcat de îngrășăminte scumpe și prețuri la grâu sub 200 de euro/tonă (aprox. 1.000 lei) în Franța, în context de concurență internațională mai puternică. Măsuri pe termen lung și linia roșie: CBAM rămâne în vigoare Dincolo de intervenția imediată, UE – care importă 60% din îngrășămintele consumate – indică două direcții strategice: diversificarea aprovizionării și creșterea producției europene. Bruxelles-ul ar putea, de asemenea, să relaxeze regulile privind nitrații pentru a permite utilizarea mai largă a digestatului (reziduuri din metanizarea deșeurilor organice) ca alternativă la îngrășămintele chimice, însă această posibilitate îngrijorează organizațiile de mediu, care invocă riscuri de poluare a apei. În schimb, Comisia nu intenționează să suspende mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM) pentru îngrășăminte, în vigoare de la 1 ianuarie. CBAM este un instrument prin care importurile sunt ajustate în funcție de amprenta de carbon, cu scopul de a decarboniza sectorul și de a sprijini producătorii europeni. Comisia susține că a luat deja măsuri, inclusiv eliminarea temporară a taxelor vamale pentru îngrășăminte (cu excepția celor din Rusia și Belarus) și o ajustare a taxei pe carbon pentru a reduce impactul. În plus, UE nu va inversa creșterea treptată a taxelor pentru îngrășămintele din Rusia și Belarus, pe care Bruxelles-ul ar dori să le elimine complet pentru a reduce resursele care finanțează războiul din Ucraina. Ce urmează Executivul comunitar este așteptat să își prezinte planul de acțiune la Strasbourg, în contextul presiunilor din partea fermierilor. Din informațiile disponibile, sprijinul imediat ar urma să vină din rezerva agricolă, în timp ce măsurile structurale vizează reducerea dependenței de importuri și stimularea producției interne, într-un sector în care costurile energetice au blocat deja unele proiecte de îngrășăminte cu emisii reduse de carbon. [...]
Ministrul interimar al Economiei susține că împrumutul SAFE ar reduce costul finanțării și ar direcționa investiții în industria locală , respingând ideea că România „nu are nevoie” de acești bani, potrivit Știrile Pro TV . Irineu Darău spune că programul ar însemna capital mai ieftin decât împrumuturile la care se finanțează România în prezent și că o parte semnificativă din fonduri ar rămâne în economie prin producție realizată pe plan intern. Într-un interviu difuzat duminică de Digi 24 , ministrul a descris drept „mituri” două critici recurente: că România ar lua bani „degeaba” și că i-ar folosi în principal pentru achiziții din state cu industrii de apărare puternice, precum Germania sau Franța. Materialul este atribuit de Știrile Pro TV agenției News.ro. Argumentul economic: dobândă mai mică decât finanțarea curentă a României Darău afirmă că SAFE este „un împrumut cu 3% dobândă”, comparativ cu „7% cu cât se împrumută România acum”, ceea ce ar face finanțarea mai avantajoasă. El a mai spus că, într-un „calcul simplist”, SAFE ar însemna „1% din PIB anual”, pe care îl descrie ca „o infuzie de capital mult mai ieftin” decât alternativele. „SAFE este un împrumut cu 3% dobândă, faţă de 7% cu cât se împrumută România acum. Dacă facem un calcul simplist, SAFE înseamnă 1% din PIB anual (...) este o infuzie de capital mult mai ieftin decât orice fel de altfel de infuzie de capital.” Impact operațional: criterii de „localizare” și producție în România Ministrul spune că au fost definite „criterii de localizare”, iar obiectivul României este ca o parte cât mai mare din ceea ce se produce cu banii din acest program să fie realizată în țară. În estimarea sa, „peste 50% din producţie va fi în România, în mod direct”, iar „jumătate din aceşti bani” ar urma să fie investiți „direct pe teritoriul românesc”. Totuși, Darău admite că România nu poate produce integral echipamentele vizate, invocând lipsa capacităților industriale în prezent și pe termen de câțiva ani. „Sunt foarte confortabil să spun azi că peste 50% din producţie va fi în România, în mod direct. (...) Nu putem produce totul astăzi, şi nici peste patru ani pentru că azi, când vorbim, nu avem capacităţi.” El a mai susținut că România „nu este o ţară de asamblare” și că programul ar putea genera „bunăstare, retehnologizare şi noi locuri de muncă”. Ce urmează: susținere politică pentru program, în viziunea ministrului Darău consideră că „miturile” ar urmări fie decredibilizarea SAFE, fie renunțarea la program. El afirmă că, dincolo de declarații politice, nu are „elemente” care să îl facă să creadă că partidele pro-europene, inclusiv PSD, nu ar susține în Parlament acest program. [...]
