Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Comisia Europeană alocă 194 de milioane de euro (aprox. 965 milioane lei) pentru proiecte de voluntariat ale tinerilor în 2027, bani care vor finanța activități în UE și în afara Uniunii prin Corpul european de solidaritate, potrivit Mediafax. Miza economică este dublă: finanțarea ajunge la organizații și comunități care derulează proiecte, iar participanții își construiesc competențe cu valoare pe piața muncii.
Cererea de propuneri pentru 2027 vizează proiecte și activități de voluntariat care, conform comunicatului citat de publicație, ar urma să susțină:
Programul permite participarea la proiecte care sprijină comunități afectate de probleme sociale, atât în țara de origine, cât și în străinătate, cu accent pe dobândirea de experiență și competențe utile pentru viitor.
Corpul european de solidaritate este deschis tinerilor cu vârste între 18 și 30 de ani. Limita de vârstă se extinde până la 35 de ani pentru cei care vor să participe la activități de ajutor umanitar în afara Uniunii Europene.
Înscrierea se face prin portalul Corpului european de solidaritate, unde pot fi găsite organizațiile participante. În plus, grupurile de tineri înscriși pe platformă pot solicita finanțare pentru propriile proiecte de solidaritate.
Pentru a crește impactul și a face finanțarea mai ușor de accesat, Comisia Europeană a propus includerea Corpului european de solidaritate în programul Erasmus+ pentru perioada 2028–2034. Dacă propunerea va fi aplicată, oportunitățile ar urma să fie reunite într-un singur cadru, cu un punct de acces unic pentru proiectele și inițiativele pentru tineri finanțate de UE.
În context, anul 2026 marchează 30 de ani de la lansarea programelor de voluntariat finanțate de UE, iar Corpul european de solidaritate împlinește 10 ani de la înființare. Comisia Europeană urmează să publice „în curând” și raportul programului pentru perioada 2024–2025, potrivit informațiilor citate de Mediafax.
Recomandate

Comisia Europeană a suspendat o parte din plata de 2,67 miliarde de euro din cererea nr. 5 din PNRR după ce nu a putut confirma îndeplinirea a șase jaloane și ținte, ceea ce deschide riscul unei reduceri a sumei finale dacă România nu convinge Bruxelles-ul în următoarele luni, potrivit Economedia . Comisia a evaluat „pozitiv parțial” cererea de plată nr. 5, în valoare de 2,67 miliarde de euro, arătând că România a îndeplinit satisfăcător 34 din 37 de jaloane și 35 din 38 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului UE. Pentru șase jaloane și ținte, evaluarea a fost suspendată, deoarece Comisia nu a putut confirma îndeplinirea lor. Ce acoperă cererea de plată nr. 5 Cererea vizează reforme și investiții în mai multe domenii, între care gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, decarbonizarea transporturilor și energiei, administrația fiscală, competențe în sistemul sanitar și sectorul social. Pachetul include și măsuri pentru consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, dezvoltarea cercetării, îmbunătățirea mediului de afaceri și susținerea educației. Între măsurile evidențiate se numără: extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural, unde operatorii aveau puține stimulente comerciale; achiziția de vehicule nepoluante pentru administrații, casarea vehiculelor vechi și reducerea treptată a dependenței de centrale pe combustibili fosili, prin creșterea producției din surse regenerabile; digitalizarea universităților și a administrației fiscale, prin consolidarea infrastructurii digitale și creșterea utilizării serviciilor fiscale digitale. Cele șase jaloane și ținte care blochează o parte din bani Comisia Europeană a suspendat evaluarea, în baza articolului 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), pentru jaloane și ținte care se referă la: intrarea în vigoare a actelor normative pentru utilizarea terenurilor de stat în investiții în energie regenerabilă și pentru sprijinirea dezvoltării pieței hidrogenului regenerabil; înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului; reducerea timpului mediu necesar pentru intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice; aplicarea testului IMM-urilor; îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu. Procedura permite, pe de o parte, plata parțială pentru jaloanele și țintele validate și, pe de altă parte, acordă timp suplimentar statului membru pentru observații privind elementele considerate neîndeplinite. Calendarul deciziei și riscul de reducere a sumei Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar, care are patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata poate fi făcută după aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie. În perioada următoare, Comisia va comunica României motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite satisfăcător, iar România va avea două luni pentru a transmite observații. Dacă, după analizarea acestora, Comisia își menține evaluarea, va reduce din totalul de 2,67 miliarde de euro cuantumul aferent țintelor restante, pe baza metodologiei Comisiei privind suspendarea plăților (comunicarea din 21 februarie 2023), care acordă o pondere importantă jaloanelor-cheie de reformă. Dacă ulterior jaloanele sunt considerate îndeplinite, suma corespunzătoare ar urma să fie virată. România a depus cererea de plată nr. 5 la 15 august 2026, iar Comisia anunță că a primit deja și cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, pe care o evaluează în prezent. În contextul închiderii Mecanismului de Redresare și Reziliență la sfârșitul lui 2026, statele membre trebuie să implementeze jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la finalul lunii septembrie 2026. [...]

România ar putea încasa peste 8 miliarde de euro (aprox. 40 miliarde lei) din PNRR , însă banii depind de închiderea rapidă a restanțelor administrative și de evaluarea Comisiei Europene, potrivit Adevărul . Suma este legată de cererile de plată 5 și 6, iar Guvernul spune că discuțiile tehnice cu Bruxelles-ul sunt în desfășurare. Ministrul Transporturilor, Ștefan-Ovidiu Popa, afirmă că a analizat împreună cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, stadiul obiectivelor asumate pentru cele două cereri de plată. În acest context, Popa susține că Ministerul Transporturilor a contribuit la îndeplinirea a 11 jaloane (ținte și reforme asumate în PNRR, care condiționează plata). „România ar avea de încasat pe aceste jaloane peste 8 miliarde de euro. La acordarea acestei sume, care va intra în bugetul de stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a contribuit prin îndeplinirea a 11 jaloane.” Blocajul operațional: 2.400 de cereri de plată restante, termen 6 noiembrie În paralel cu negocierile tehnice, autoritățile încearcă să reducă întârzierile administrative care afectează proiectele finanțate prin PNRR. Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, spune că există aproximativ 2.400 de cereri de plată restante, care trebuie clarificate până la 6 noiembrie. Printre problemele menționate se numără documente legate de certificate și audituri energetice. Miza, conform declarațiilor din articol, este deblocarea plăților pentru a menține investițiile în derulare și pentru a asigura finanțarea autorităților locale și a companiilor implicate în proiecte. „Prioritatea este clară: deblocarea plăților către autoritățile locale și firmele românești și continuarea investițiilor esențiale pentru comunități.” Ce urmează și de ce contează pentru buget Mihai Ghigiu indică, la rândul său, data de 6 noiembrie ca termen pentru închiderea procedurilor administrative restante, astfel încât fondurile din PNRR să poată ajunge în România până la sfârșitul anului, conform articolului. Încasarea efectivă a celor peste 8 miliarde de euro rămâne condiționată de evaluarea cererilor de plată și de îndeplinirea condițiilor stabilite în relația cu Comisia Europeană . În același timp, ministrul Transporturilor arată că experiența din implementarea PNRR ar trebui folosită și pentru pregătirea proiectelor din viitorul cadru financiar multianual 2028–2034. Pentru economie, punctul imediat de interes rămâne însă capacitatea administrației de a închide rapid restanțele care blochează fluxul de bani către buget, autorități locale și firme. [...]

Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]

România riscă să piardă aproximativ 970 de milioane de euro (aprox. 4,85 miliarde lei) din ultima cerere de plată PNRR , în principal din cauza unor reforme neîndeplinite, iar programul de guvernare 2026–2028 propune accelerarea documentării jaloanelor și mutarea proiectelor nefinalizate pe alte surse de finanțare, potrivit Agerpres . Riscul este legat, în principal, de neîndeplinirea reformei salarizării unitare în sectorul public și de obligații privind decarbonizarea. În document este menționată o pierdere estimată la cererea nr. 6 de circa 0,97 miliarde euro, din care aproximativ 770 milioane euro ar fi asociate salarizării unitare și 50 milioane euro legii decarbonizării. Ce măsuri sunt propuse pentru a limita pierderile Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede concentrarea resurselor administrative pe cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene , inclusiv pe cererea finală, „de aproximativ 4,35 miliarde euro net”. Printre măsurile operaționale menționate în document: înființarea unei „celule de închidere a PNRR”, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, care să răspundă în maximum 5 zile lucrătoare solicitărilor Comisiei Europene; evaluarea „proiect cu proiect” a investițiilor nefinalizate și concentrarea pe proiectele viabile; identificarea, pentru investițiile mature și justificate economic care nu mai pot fi finanțate prin PNRR, a unei surse alternative în funcție de gradul de execuție: coeziune 2021–2027, alte programe europene, finanțări de la BEI/BERD/BM și, „în ultimă instanță”, bugetul național; instituirea unui mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicarea unui raport de închidere: „ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce”. Calendarul evaluării la Comisia Europeană și miza financiară Conform programului, toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. România a încasat până acum 13,27 miliarde euro, adică aproximativ 66% din alocarea actuală a PNRR. Cererea de plată nr. 5, depusă în august 2026, ar mai aduce aproximativ 1,88 miliarde euro, iar cererea finală (valoare netă 4,35 miliarde euro) este în evaluarea Comisiei Europene. Documentul indică termenele: evaluarea ar trebui încheiată până la 6 noiembrie, iar decizia emisă până la 20 noiembrie 2026; ulterior, România ar avea două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele considerate neîndeplinite. Dacă estimările se confirmă, România ar urma să încaseze în total aproximativ 18,5 miliarde euro din PNRR, „peste 90%” din valoarea actuală a planului. Context: alocarea PNRR a fost redusă, iar execuția a depășit sumele încasate Alocarea PNRR a fost redusă de la 29,2 miliarde euro (la aprobarea din 2021) la 20,10 miliarde euro, reducerea vizând mai ales componenta de împrumut, pentru încadrarea în traiectoria de ajustare fiscală, potrivit programului de guvernare. Alocarea actuală este formată din 13,56 miliarde euro granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. La 31 august 2026, coordonatorii de reforme și investiții utilizaseră 13,61 miliarde euro din fonduri PNRR (67,7% din valoarea planului). Suma utilizată reprezintă 104,9% din fondurile încasate de la Comisia Europeană, iar bugetul de stat a contribuit cu 2,71 miliarde euro (din care 430 milioane euro cofinanțare națională și 2,28 miliarde euro TVA), conform documentului. [...]

Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]

Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 pot reduce subvențiile României la agricultură , în ciuda bilanțului pozitiv invocat de europarlamentarul Siegfried Mureșan privind utilizarea fondurilor europene, potrivit AGRO TV . România a primit „aproape 45 de miliarde de euro” în cei aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar Mureșan susține că banii s-au văzut în modernizarea fermelor, creșterea producției și a veniturilor, inclusiv prin achiziții de utilaje agricole „în valoare de sute de mii de euro”. În paralel, el indică investiții în mediul rural – rețele de apă și canalizare, drumuri asfaltate și dezvoltarea unor afaceri – și afirmă că au fost create „peste 100.000 de locuri de muncă” în rural. În aceeași postare, europarlamentarul mai spune că „aproape 30.000 de tineri fermieri” au fost sprijiniți cu fonduri europene pentru a începe sau dezvolta afaceri agricole și că PNL și Grupul PPE „au apărat și vor continua să apere” fondurile destinate fermierilor. Ce se schimbă în discuțiile pentru PAC după 2027 Dincolo de mesajul despre efectele fondurilor europene, materialul atrage atenția asupra riscurilor din negocierile viitoare pentru Politica Agricolă Comună (PAC), principalul mecanism european de finanțare a agriculturii. AGRO TV notează câteva direcții discutate pentru perioada post-2027, cu impact direct asupra fermierilor români: bugetul PAC după 2027 „va fi redus cu aproape 100 de miliarde de euro” față de perioada actuală, până la „aproximativ 300 de miliarde de euro”; din acest buget, România ar avea „garantate doar 16,57 miliarde de euro” pentru susținerea veniturilor fermierilor în 2028–2034, față de „aproximativ 21,5 miliarde de euro” în exercițiul financiar actual; discuțiile ar conduce către o plafonare a subvențiilor la „cel mult 100.000 de euro/fermă”, cu posibile efecte negative asupra fermelor mari și productive. Ce promite Mureșan și ce urmează în negocieri Mureșan afirmă că, în calitate de negociator-șef pentru bugetul UE pe 2024, a obținut „20 de milioane de euro în plus” pentru tinerii fermieri, inclusiv din România, și menționează fonduri suplimentare pentru fermierii afectați de pesta porcină. Pentru bugetul UE 2028–2034, el indică un „angajament” al Comisiei Europene pentru „aproximativ 48,7 miliarde de euro” destinate zonelor rurale (în afara fondurilor rezervate agriculturii și pescuitului) și „posibilitatea mobilizării anticipate” din 2028 a altor „aproximativ 45 de miliarde de euro” pentru fermieri și comunități rurale. Potrivit lui, următorul pas este ca guvernele statelor membre să apere aceste fonduri în Consiliu, în negocierile privind viitorul buget. În final, materialul punctează că, deși schimbările din rural sunt vizibile, persistă probleme structurale, inclusiv depopularea unor sate și discuțiile despre comasarea voluntară a comunelor, iar miza politică imediată rămâne menținerea unei PAC care să sprijine veniturile fermierilor români. [...]