Știri
Știri din categoria Externe
Premierul ungar Peter Magyar încearcă să deblocheze accesul Ungariei la fonduri UE printr-o repoziționare diplomatică în Europa Centrală, începând cu o vizită de două zile în Polonia și continuând în Austria, potrivit Agerpres, care citează AFP.
Alegerea Varșoviei pentru prima sa vizită oficială este prezentată ca o încercare de „a întoarce pagina” față de perioada Viktor Orban, marcată de relații tensionate cu Polonia după invazia Rusiei în Ucraina, pe fondul apropierii Budapestei de Moscova. Analiști citați de AFP susțin că Magyar urmărește și construirea unui bloc de state din Europa Centrală cu greutate mai mare în deciziile Uniunii Europene.
La începutul lunii, Peter Magyar a propus fuzionarea Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia) cu formatul Austerlitz (Cehia, Slovacia, Austria), argumentând că o astfel de formulă ar putea cântări mai mult în politica UE de distribuire a fondurilor de coeziune.
„Cred că acest lucru va fi în interesul fiecărei țări.”
În același registru, el a susținut că „popoarele din Europa Centrală sunt mai puternice împreună decât separat”.
Vizita este descrisă ca posibil început al unei „noi ere”, iar adjunctul ministrului polonez de externe, Ignacy Niemczycki, a declarat că speră într-o cooperare mai „loială”. Magyar va fi însoțit de șase miniștri, inclusiv de ministrul de externe Anita Orban, și urmează să se întâlnească cu președintele Karol Nawrocki și cu premierul Donald Tusk.
Un element important al agendei este legat de relația cu Bruxelles-ul: Magyar ar vrea să se inspire din modul în care Donald Tusk „a reluat legăturile cu Uniunea Europeană” și a obținut „deblocarea treptată” a fondurilor europene înghețate, potrivit politologului Peter Dobrovieszki (Institutul MCC), într-un interviu difuzat la postul ATV.
O delegație a Comisiei Europene este așteptată la Budapesta în această săptămână, iar Magyar speră să ajungă la un acord cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, cu ocazia unei deplasări la Bruxelles săptămâna viitoare, pentru a recupera „miliardele de euro” înghețate din cauza încălcărilor statului de drept atribuite guvernului Orban.
Pe dimensiunea economică, directoarea Camerei de Comerț polono-ungare, Anna Wisniewski, anticipează o dinamizare a relațiilor bilaterale, în condițiile în care schimburile comerciale dintre Ungaria și Polonia sunt „în prezent de 15 miliarde de euro” (aprox. 75 miliarde lei).
Miercuri, la finalul zilei, Magyar este așteptat în Austria, unde discuțiile ar urma să vizeze în special cooperarea economică și politica migratorie. Austria este al doilea cel mai mare investitor în Ungaria, după Germania, cu „peste 11 miliarde de euro” (aprox. 55 miliarde lei).
Deplasarea va fi făcută parțial cu trenul, pentru a evidenția proiecte finanțate de UE – inclusiv linia de mare viteză dintre Cracovia și Varșovia – și pentru a puncta una dintre prioritățile lui Magyar: modernizarea rețelei feroviare ungare.
Recomandate
Comisia Europeană pregătește intervenții operative pentru a reduce cozile din aeroporturi , după ce implementarea Sistemului de Intrare/Ieșire (EES) a dus la timpi mari de așteptare pentru călătorii din afara UE, potrivit Economedia . Miza este una direct operațională, în plin sezon de vară: evitarea blocajelor care afectează fluxurile de pasageri și capacitatea aeroporturilor. EES este un sistem de control la frontieră care înlocuiește ștampilarea tradițională a pașapoartelor cu colectarea de date biometrice (fotografie și amprente) pentru cetățenii din afara UE. Regulile au fost pregătite timp de opt ani, însă implementarea – aflată în responsabilitatea guvernelor naționale – a fost afectată de probleme tehnice, ceea ce a dus la creșterea timpilor de așteptare pentru vizitatorii străini. Într-o scrisoare obținută de Politico , comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner, le-a transmis șefilor de aeroporturi și companiilor aeriene că EES, introdus treptat din octombrie anul trecut, urmărește „menținerea siguranței cetățenilor noștri, fără un disconfort nejustificat pentru vizitatorii din afara spațiului Schengen”. Presiune din partea industriei și recunoașterea problemelor tehnice Grupuri comerciale din aviație, inclusiv Airlines for Europe și Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA), au avertizat Comisia Europeană, prin scrisori, asupra cozilor lungi la frontieră și a întârzierilor pentru pasagerii care călătoresc spre și dinspre UE. Deși Bruxelles-ul a negat anterior deficiențe pe scară largă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a admis că rezolvarea „problemelor tehnice” va necesita eforturi semnificative. Ce măsuri sunt posibile: suspendări temporare și sprijin pentru statele cu blocaje Brunner susține că EES „funcționează bine” în majoritatea statelor membre și pe majoritatea aeroporturilor, dar recunoaște întârzieri în anumite destinații, pe care le pune pe seama unor factori precum „personalul insuficient sau lipsa unei infrastructuri adecvate”. În prezent, statele membre pot suspenda temporar cerința de colectare a datelor biometrice pentru a accelera procesarea la frontieră. În paralel, Comisia anunță eforturi suplimentare pentru a ajuta statele care se confruntă încă cu probleme, prin colaborare cu guvernele pentru eliminarea blocajelor. Efecte și calendar: obligatoriu din 10 aprilie pentru călătorii din afara UE Potrivit cifrelor transmise Politico, de la implementarea EES din octombrie 2025, 43.728 de persoane au fost oprite la intrarea în UE pentru încălcarea regulilor. Dintre acestea, aproximativ 16.383 ar fi călătorit fără motive întemeiate, 8.739 ar fi depășit limita de timp permisă, iar peste 400 ar fi încercat să treacă frontiera cu documente falsificate. După perioada de introducere treptată, EES a devenit obligatoriu începând cu 10 aprilie pentru toți călătorii din afara UE care intră în spațiul Schengen pentru șederi scurte. În perioada următoare, eficiența măsurilor discutate la nivelul Comisiei va fi testată direct în aeroporturi, în funcție de capacitatea fiecărui stat de a asigura personal și infrastructură adecvate. [...]
Negocierile pentru bugetul multianual al UE intră într-o fază critică, pe fondul presiunii Comisiei de a introduce „resurse proprii” (taxe la nivel european) și de a crește contribuțiile statelor membre , în timp ce tabăra țărilor „frugale” cere limitarea cheltuielilor, potrivit Antena 3 . Miza este un buget pe termen lung de 2 trilioane de euro, iar discuția se mută tot mai mult de la „cât cheltuim” la „de unde vin banii”. Comisia Europeană cere guvernelor să avanseze pe tema noilor venituri, numite „resurse proprii”, adică impozite colectate la nivelul UE pentru finanțarea bugetului, în locul dependenței de contribuțiile naționale. Subiectul este sensibil politic, iar lipsa progreselor devine o problemă de calendar: țări-cheie precum Franța, Italia și Polonia intră în ciclul electoral din 2027, ceea ce crește presiunea pentru un acord până la finalul acestui an. De ce contează: fără venituri noi, bugetul „ambițios” devine greu de finanțat La Conferința anuală privind bugetul UE, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin , a criticat abordarea țărilor „frugale”, argumentând că un buget prea mic la nivel european nu înseamnă automat costuri mai mici pentru contribuabili, deoarece cheltuielile ar putea fi împinse în bugetele naționale, cu riscuri de suprapunere și ineficiență. „Trebuie să fim conștienți de legătura dintre un buget frugal și un buget modern.” În paralel, comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a legat direct discuția bugetară de nevoile de securitate ale Europei, cerând statelor să trateze apărarea ca prioritate strategică în viitorul buget. „Luăm în serios un potențial război?” Faliile dintre state: „frugalii” vs „prietenii coeziunii” Discuțiile au împărțit statele UE în două tabere: Țările „frugale” , care vor reducerea dimensiunii totale a bugetului și reorientarea către priorități noi; „Prietenii coeziunii” , care cer mai mulți bani pentru agricultură și programe regionale . Comisia a prezentat pentru prima dată, în iulie 2025, un buget de aproape 2 trilioane de euro, cu accent pe competitivitate economică și apărare, dar cu reduceri pentru agricultură și programe regionale, potrivit materialului. Următorul moment cu miză ridicată este Consiliul European din octombrie , unde Comisia încearcă să obțină sprijin pentru un buget mai „ambițios”, inclusiv pentru finanțarea apărării. Ce taxe europene sunt pe masă și cine se opune În propunerea inițială, Comisia a avansat mai multe surse potențiale de venit, între care: venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii ; mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon ; taxe legate de deșeuri electronice necolectate ; accize la tutun ; o taxă pe profit . Toate au întâmpinat opoziție semnificativă din partea guvernelor, notează articolul. În negocieri, Parlamentul European a venit cu idei suplimentare, inclusiv: taxă pe jocurile de noroc , taxă digitală , taxă pe câștigurile de capital aferente activelor în criptomonede . Comisia a estimat că aceste taxe ar putea aduce până la 11 miliarde de euro pe an (aprox. 55 miliarde lei). În tabăra scepticilor, Suedia este menționată ca fiind împotriva oricărui tip de „resurse proprii”, pe motiv că ar împinge o povară disproporționată către cele mai bogate state membre. Ce urmează: un „pachet” de compromis Potrivit unor surse diplomatice citate în material, o ieșire din blocaj ar putea veni sub forma unui pachet care să echilibreze interesele naționale, deoarece statele tind să susțină sau să respingă fiecare taxă în funcție de efectul asupra propriei economii și de comparația cu contribuția națională actuală. La conferință, președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño, a susținut explicit includerea resurselor proprii într-un acord final. „De data aceasta, dacă liderii noștri vor să fie ambițioși în ceea ce privește bugetul european, vor trebui să fie hotărâți și să aprobe cu adevărat un nou pachet de resurse proprii.” [...]
Dezmințirea publică a satelor creștine de la graniță contrazice direct narativul invocat de Netanyahu despre o posibilă anexare la Israel, într-un moment în care tensiunile din sudul Libanului rămân ridicate. Potrivit G4Media , lideri locali afirmă că nu a existat nicio solicitare de anexare și că poziția comunităților este una de loialitate față de statul libanez. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat duminică, la Fox News, că „unele sate creștine din Liban” ar fi cerut să fie anexate de Israel, invocând că ar căuta protecție față de Hezbollah . Informația este prezentată de Agerpres, care citează dpa. Reacția a venit de la Hanna Al-Amil, primarul localității Rmeish, una dintre așezările cele mai apropiate de frontieră, care a catalogat afirmația drept „complet falsă” și a spus că nicio localitate din sudul Libanului nu a făcut o astfel de cerere. Comunicat comun al 15 localități: „Ideea este absolut de neconceput” Primarul a mai declarat că 15 localități creștine de frontieră au emis un comunicat comun în care resping ideea anexării. În același context, Al-Amil a descris aceste așezări drept „inima vie a Libanului”, subliniind patriotismul, atașamentul față de pământ și identitatea libaneză. Comunicatul menționează, potrivit relatării, că satele au rămas fidele statului libanez și „legitimității sale” pe parcursul războiului și că s-au coordonat cu autoritățile libaneze, lideri religioși și actori internaționali pentru menținerea coridoarelor umanitare și a legăturilor cu instituțiile statului. De ce contează: miză de legitimitate și risc de escaladare Contradicția dintre declarația liderului israelian și poziția publică a comunităților vizate ridică o problemă de legitimitate a argumentelor folosite în spațiul public pentru a justifica măsuri sau intenții politice în zona de frontieră. În comunicatul citat, localitățile spun că resping „orice încercare” de a le denatura poziția națională sau de a le exploata suferința pentru agende politice fără legătură cu ele. [...]
Kremlinul indică o nouă discuție Putin–Trump în jurul summitului NATO, cu potențial de a influența negocierile privind Ucraina , potrivit G4Media , care citează Reuters și Agerpres. Moscova susține că cei doi lideri au convenit, într-o convorbire telefonică din weekend, să reia dialogul „în viitorul apropiat”, sugerând că acest lucru s-ar putea întâmpla chiar în această săptămână, în timpul sau după summitul NATO. Contextul imediat este agenda lui Donald Trump la summitul NATO din Turcia , unde, potrivit unui oficial american de rang înalt citat în material, președintele SUA plănuiește să se întâlnească miercuri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Scopul declarat al întâlnirii este un nou efort de a pune capăt războiului din Ucraina, iar același oficial a spus că Trump „probabil” va discuta cu Vladimir Putin după întrevederea cu Zelenski. Întrebat despre posibilitatea unui nou apel după întâlnirea Trump–Zelenski, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat că există o înțelegere pentru continuarea discuțiilor. „Da, într-adevăr, președintele Putin și președintele Trump au convenit că discuțiile lor vor continua în viitorul apropiat.” Ce semnal transmite Kremlinul și de ce contează Mesajul Moscovei vine într-un moment în care summitul NATO poate seta așteptări politice și de securitate pentru perioada următoare, inclusiv în raport cu sprijinul pentru Ucraina. O discuție Putin–Trump „în timpul sau după” summit ar putea deveni un canal de negociere sau de testare a pozițiilor, însă materialul nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale condiții discutate. Peskov a mai susținut că Trump ar fi avut o poziție „destul de coerentă” față de conflict și a respins ideea că și-ar schimba pozițiile „în funcție de cum bate vântul”, adăugând că liderul american ar fi „deschis să asculte” informațiile transmise de Putin. Aceste afirmații sunt prezentate ca poziție a Kremlinului și nu sunt însoțite de confirmări independente în textul sursă. Ce urmează Din informațiile disponibile, următorul reper este întâlnirea anunțată între Trump și Zelenski, miercuri, în Turcia, în marja summitului NATO. Ulterior, rămâne de văzut dacă va avea loc și convorbirea Trump–Putin indicată de Kremlin și în ce format, respectiv dacă va fi confirmată public de partea americană. [...]
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, admite că nu există o „rețetă” pentru a-l aduce pe Vladimir Putin la negocieri , iar această incertitudine complică direct miza summitului NATO din Turcia : cât de repede și cu ce volum pot aliații să întărească apărarea Ucrainei în absența unei perspective realiste de pace, potrivit G4Media . Rutte a spus, la o conferință de presă la Ankara, înaintea summitului NATO, că nu poate anticipa ce ar trebui să se întâmple pentru ca liderul de la Kremlin să accepte discuții de pace. În același context, el a insistat că un proces de pace presupune două părți, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi dispus să se așeze la masă „indiferent de format”, în timp ce Putin „a refuzat” până acum. Presiunea militară crește, iar apărarea aeriană devine punctul critic Declarațiile vin pe fondul intensificării loviturilor reciproce: Ucraina ar înregistra victorii pe front și ar lovi tot mai des ținte în adâncimea teritoriului rus, în timp ce Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei cu zeci de rachete balistice. Cel mai recent atac, de luni, chiar înaintea summitului, a ucis cel puțin 22 de persoane și a rănit peste 90 în Kiev. Zelenski a afirmat că lipsa interceptorilor PAC-3 (rachete folosite de sistemele Patriot pentru a intercepta ținte aeriene) a făcut ca Ucraina să nu doboare niciuna dintre cele 20 de rachete balistice lansate și a cerut partenerilor să își epuizeze stocurile pentru a furniza Kievului. Rutte a condamnat atacul și a cerut aliaților să ofere „tot ceea ce are nevoie Ucraina”. Mesaje divergente: Kremlinul invocă diplomația, Trump vorbește despre „final” Pe partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus într-o postare video pe canalul de Telegram al Kremlinului că Rusia ar prefera o soluție diplomatică și și-a exprimat speranța că echipa de negociatori a lui Donald Trump își va relua în curând eforturile în negocierile de pace, lăudând poziția consecventă a președintelui SUA. În paralel, Zelenski ar urma să se întâlnească cu Trump în marja summitului NATO pentru a discuta livrările de echipamente de apărare aeriană și pașii necesari pentru a-l „forța” pe Putin să accepte negocieri, potrivit unui înalt oficial familiarizat cu discuțiile, citat de Politico (menționat în articol). Trump a declarat luni reporterilor că Putin „simte presiunea” și că ambele părți ar vrea să se încheie conflictul, adăugând că „vom vedea” dacă poate fi oprit războiul. De ce contează pentru NATO Mesajul lui Rutte fixează o linie pragmatică pentru summit: în lipsa unor semnale credibile că Moscova va negocia, accentul se mută pe capacitatea aliaților de a susține Ucraina, în special pe segmentul de apărare aeriană, într-un moment în care Kievul reclamă un deficit de interceptori și consecințe directe în pierderi de vieți omenești. [...]
Vizita lui Emmanuel Macron la Damasc deschide o fereastră de cooperare economică pentru companiile franceze într-o Sirie aflată în tranziție politică, într-un demers pe care Parisul îl leagă explicit de obiectivul „întăririi cooperării economice”, potrivit Antena 3 . Președintele Franței a sosit luni seară la Damasc, în prima vizită în Siria a unui lider occidental după căderea regimului condus de Bashar al-Assad și instalarea la putere a președintelui Ahmed al-Sharaa , transmite AFP, citată de Agerpres. Macron urmează să rămână în capitala siriană până marți. Un element cu relevanță economică directă este componența delegației: președinția siriană a precizat că liderul de la Élysée este însoțit de „o delegație reunind investitori și reprezentanți ai companiilor franceze”, în contextul intenției declarate de a întări cooperarea economică. Ce urmărește Parisul în această deplasare În plan politic, Macron a indicat că va pleda pentru „o Sirie liberă, pluralistă, ce își respectă fiecare dintre componente” și care să joace un rol de moderare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute jurnaliștilor acreditați la Palatul Élysée. La sosire, Macron a fost întâmpinat de ministrul de externe sirian, Assaad al-Shaibani. Franța nu a comunicat public despre deplasare înainte de aterizarea la Damasc, invocând rațiuni de securitate, pe fondul fragilității situației din Siria după un război civil de peste un deceniu. Context: o reluare a contactelor la nivel înalt Este prima vizită a unui președinte francez în Siria după deplasările lui Nicolas Sarkozy din 2008 și 2009, înainte de ruptura diplomatică survenită în 2011, odată cu reprimarea „Primăverii Arabe” de către regimul Assad. În ultimii ani, noua conducere de la Damasc a primit vizite ale unor lideri internaționali: emirul Qatarului, Tamim ben Hamad Al-Thani, la începutul lui 2025, apoi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ianuarie 2026, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în aprilie. Macron este însă primul lider al unei țări membre a Uniunii Europene și primul lider al unei puteri occidentale care se deplasează la Damasc, menționează aceeași relatare. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal rămâne încercarea de a lega relansarea relațiilor politice de un cadru de cooperare economică, deși sursa nu oferă detalii despre proiecte, sectoare sau acorduri concrete care ar urma să fie discutate sau semnate. [...]
