Știri
Tag: acord politic

România trebuie să evite retrogradarea la „junk”, pentru a nu scumpi finanțarea statului , iar mesajul transmis investitorilor este că există „acord politic” pe dosarele considerate esențiale, potrivit Digi24 . Președintele Nicușor Dan a spus că, „cu cifrele financiare pe care le avem azi”, România „trebuie să-și păstreze statutul de țară recomandată investițiilor”. Declarațiile vin în contextul riscului ca România să primească un calificativ „junk” (nerecomandat investițiilor), scenariu care, în practică, poate reduce baza de investitori eligibili și poate pune presiune pe costurile de împrumut ale statului și, indirect, ale economiei. Mesaj către piețe: „în chestiunile care contează, există acord politic” Nicușor Dan a afirmat că s-a întâlnit cu investitori, reprezentanți ai fondurilor și ai băncilor cu expunere pe România și că a încercat să transmită „lucrul cel mai important”: existența unui acord politic pe temele majore, invocând drept exemple PNRR și SAFE, precum și „lucrurile importante care s-au întâmplat în Parlament” în ultimele luni. Ce spune despre măsurile așteptate de la viitorul guvern Întrebat despre primele măsuri ale viitorului guvern, președintele a susținut că „situația macrofinanciară este mult mai bună acum decât acum un an și trei luni”, când a fost instalat guvernul Bolojan, și că nu ar fi vorba de „măsuri financiare imediate”, ca atunci, ci „de timp”. În acest cadru, el a indicat două repere pe termen scurt, prezentate ca necesare pentru funcționarea statului și pentru predictibilitate în relația cu piețele financiare: o rectificare bugetară , motivată de faptul că „sunt instituții care nu au bani pentru funcționare”; negocierea și votarea bugetului pe 2027 până la sfârșitul acestui an, pentru a consolida predictibilitatea. [...]

PNL contestă credibilitatea PSD pe „10 priorități” cu miză bugetară și industrială , după ce europarlamentarul Siegfried Mureșan a catalogat agenda prezentată de Sorin Grindeanu drept „populistă”, potrivit Wall-Street . Disputa vine în contextul în care PSD propune un acord politic pentru formarea unei majorități parlamentare, cu angajamente pe domenii care implică cheltuieli publice și politici economice. Mureșan susține că PSD „nu mai are credibilitate” să facă promisiuni în agricultură, piața muncii, sănătate și apărare, argumentând că social-democrații au controlat o mare parte din ultimul deceniu ministerele de resort: peste 70% din timp la Agricultură, Muncă și Sănătate și aproape 65% la Apărare. Declarațiile au fost făcute într-o postare pe Facebook și sunt atribuite de publicație agenției Agerpres. „Sorin Grindeanu a prezentat acum o agendă populistă de «10 priorități ale României».” În aceeași intervenție, liberalul afirmă că problemele din aceste domenii sunt „în primul rând, din vina miniștrilor PSD” și că nu există motive să se creadă că partidul „va face în viitor ce nu a făcut în trecut”. Ce propune PSD și unde apare miza economică Conform informațiilor prezentate, Sorin Grindeanu a anunțat că PSD propune partidelor interesate de formarea unei majorități parlamentare un acord politic cu 10 priorități pentru următorii doi ani. Lista include direcții cu impact direct asupra bugetului și politicilor industriale, între care: dezvoltarea energiei și valorificarea resurselor naturale; modernizarea industriei naționale pentru apărare; reindustrializarea și finanțarea producției românești; îmbunătățirea colectării veniturilor înaintea introducerii unor noi taxe; investiții strategice urmărite transparent; educație și sănătate; agricultură, irigații și dezvoltare rurală; apărarea interesului național în UE și NATO. Grindeanu a mai spus că „fiecare euro din programul SAFE trebuie să se reflecte în capacitatea industrială a țării”, potrivit aceleiași surse. De ce contează: negocierea unei majorități se mută pe terenul angajamentelor bugetare Schimbul de acuzații are relevanță practică pentru mediul economic prin faptul că „prioritățile” invocate (reindustrializare, apărare, energie, colectare fiscală, investiții) sunt, în mod tipic, traduse în programe cu finanțare publică, reguli și ținte administrative. În acest cadru, contestarea „credibilității” devine un argument politic în negocierile pentru guvernare și pentru felul în care ar putea fi împărțite responsabilitățile pe ministere în următorii doi ani. [...]