Știri
Știri din categoria Fonduri europene

România a trimis penultima cerere de plată din PNRR, pentru 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei), un pas care contează direct pentru ritmul intrărilor de bani europeni în economie și pentru finanțarea investițiilor asumate prin plan, potrivit Stirile Pro TV.
Cererea de plată nr. 5 a fost depusă vineri seara, la ora 20:00, a transmis ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook, informație preluată de Agerpres. Pachetul include 75 de „ținte și jaloane” (adică obiective și etape de implementare cerute de Comisia Europeană pentru deblocarea banilor): 21 de reforme și 54 de investiții.
Conform ministrului, cererea are o valoare totală de 2,84 miliarde euro și cuprinde:
Pîslaru a precizat că aceasta este penultima cerere de plată din PNRR.
Miza imediată este creșterea absorbției pe partea de granturi, unde România ar ajunge la 78% odată cu această depunere, potrivit ministrului. Acesta a mai afirmat că, în ultimul an, absorbția a crescut cu 31 de puncte procentuale și că a fost păstrată integral alocarea de 13,57 miliarde euro pentru granturi.
În același mesaj, ministrul a menționat că la preluarea mandatului, anul trecut, nivelul era de 47% (acumulat în 4 ani și jumătate).
Planul de Redresare și Reziliență al României este finanțat cu 21,41 miliarde euro, din care:
Pîslaru a mai spus că, după transmiterea cererii de plată, a mers la Ministerul Muncii, unde a lucrat cu echipa la proiectul salarizării unitare, menționând că asigură interimatul și la acest minister.
Recomandate

Aproape 870 mil. euro din granturile PNRR rămân la risc din cauza reformelor neîncheiate , în special a legii salarizării unitare, deși România estimează o rată finală de absorbție de 90,58% pe componenta nerambursabilă, potrivit Ziarul Financiar , care citează declarațiile ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. România a încheiat oficial, la 31 august, perioada de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , iar ministrul a prezentat bilanțul, insistând că miza finală nu mai este „lipsa resurselor”, ci capacitatea administrativă de a le utiliza și de a închide reformele asumate. Cât s-a finanțat și ce rată de absorbție estimează Guvernul Conform datelor prezentate, România a pornit în 2021 cu granturi de 14,24 miliarde euro, ajustate ulterior (inclusiv prin REPowerEU) la aproximativ 13,57 miliarde euro. Componenta de împrumuturi a fost redusă de la 14,94 miliarde euro la 6,54 miliarde euro în formula finală. Estimarea MIPE indică: rată finală de absorbție de 90,58% pentru granturi (componenta nerambursabilă); peste 97% pentru împrumuturi. Riscul principal: reforme rămase nefinalizate, cu legea salarizării în prim-plan Ministrul a indicat drept cea mai mare vulnerabilitate reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 milioane euro . La aceasta se adaugă circa 50 milioane euro aferente decarbonizării, aproximativ 36 milioane euro încă de clarificat pentru investiții și alte sume mai mici, ceea ce duce la un total de aproximativ 870 milioane euro expuse riscului din granturi, potrivit calculelor prezentate. La pierderile potențiale actuale se adaugă, conform MIPE, 410 milioane euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernanței corporative și pensiilor speciale. „Riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipseşte, este cea legată de salarizarea unitară.” Ajustări operaționale: proiecte mutate din PNRR și presiunea termenelor Pîslaru a explicat că reducerea împrumuturilor a venit și pe fondul mutării unor proiecte în alte mecanisme de finanțare: proiecte de 4,2 miliarde euro au fost transferate după probleme privind licitațiile din Transporturi. Totodată, 10 spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul PNRR au fost mutate pe fondurile de coeziune, prin Programul Sănătate, cu o estimare de finalizare „cel mai probabil în 2027”. Ministrul a mai spus că optimizarea structurii financiare a planului, prin transferuri între granturi și împrumuturi, a redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat. Ce urmează: cererea de plată 6 până la 30 septembrie și negocieri în toamnă Deși perioada de implementare s-a încheiat, procesul financiar continuă. Cererea de plată 4 (2,251 miliarde euro) a fost încasată integral în iunie 2026, cererea 5 a fost depusă pe 14 august (valoare netă de aproximativ 2 miliarde euro), iar cererea de plată 6 trebuie transmisă până la 30 septembrie . Documentele ar urma să fie centralizate până la jumătatea lunii septembrie, iar după transmiterea cererii sunt așteptate negocieri și verificări în octombrie–noiembrie, inclusiv pe tema legii salarizării și a decarbonizării. În concluzie, mesajul ministrului este că finalul PNRR mută presiunea de la „cât mai avem de cheltuit” la „ce reforme mai trebuie închise”, cu un risc financiar încă semnificativ pe granturi, concentrat în câteva jaloane-cheie. [...]

Ministerul Energiei a făcut plăți record de 102,81 milioane euro (aprox. 514 milioane lei) într-o singură săptămână către beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR , un semnal de accelerare a fluxurilor de bani către investiții din energie, potrivit news . Intervalul raportat este 26–30 octombrie 2026, iar ministerul spune că este un record pentru plățile săptămânale. În aceeași perioadă, instituția a autorizat cereri de transfer în valoare totală de 81,77 milioane euro (aprox. 409 milioane lei). Diferența dintre valoarea cererilor autorizate și plățile efective nu este explicată în comunicatul citat. Cât s-a plătit în 2026 și totalul de la începutul programului La nivelul întregului an 2026, Ministerul Energiei indică plăți efectuate de peste 505 milioane euro (aprox. 2,53 miliarde lei). De la începutul programului și până în prezent, suma virată în conturile beneficiarilor depășește 717 milioane euro (aprox. 3,59 miliarde lei). „În intervalul 26 octombrie 2026 – 30 octombrie 2026, au fost autorizate cereri de transfer cu o valoare totală de 81,77 milioane euro, iar valoarea plăţilor a fost de 102,81 mil. euro. Valoare plăţi efectuate în anul 2026: peste 505 milioane euro. Total plăţi cumulate către beneficiari de la începutul programului: peste 717 milioane euro.” Ce urmează: cereri în procesare Ministerul mai precizează că are în curs de procesare două cereri de transfer depuse în trimestrul III din 2026, în valoare de 4,07 milioane euro (aprox. 20,4 milioane lei). Comunicatul nu oferă un termen pentru finalizarea procesării sau pentru efectuarea plăților aferente. [...]

România riscă să piardă aproximativ 970 de milioane de euro (aprox. 4,85 miliarde lei) din ultima cerere de plată PNRR , în principal din cauza unor reforme neîndeplinite, iar programul de guvernare 2026–2028 propune accelerarea documentării jaloanelor și mutarea proiectelor nefinalizate pe alte surse de finanțare, potrivit Agerpres . Riscul este legat, în principal, de neîndeplinirea reformei salarizării unitare în sectorul public și de obligații privind decarbonizarea. În document este menționată o pierdere estimată la cererea nr. 6 de circa 0,97 miliarde euro, din care aproximativ 770 milioane euro ar fi asociate salarizării unitare și 50 milioane euro legii decarbonizării. Ce măsuri sunt propuse pentru a limita pierderile Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede concentrarea resurselor administrative pe cererile de plată 5 și 6, aflate în evaluarea Comisiei Europene , inclusiv pe cererea finală, „de aproximativ 4,35 miliarde euro net”. Printre măsurile operaționale menționate în document: înființarea unei „celule de închidere a PNRR”, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, care să răspundă în maximum 5 zile lucrătoare solicitărilor Comisiei Europene; evaluarea „proiect cu proiect” a investițiilor nefinalizate și concentrarea pe proiectele viabile; identificarea, pentru investițiile mature și justificate economic care nu mai pot fi finanțate prin PNRR, a unei surse alternative în funcție de gradul de execuție: coeziune 2021–2027, alte programe europene, finanțări de la BEI/BERD/BM și, „în ultimă instanță”, bugetul național; instituirea unui mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR (operare, întreținere, indicatori) și publicarea unui raport de închidere: „ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce”. Calendarul evaluării la Comisia Europeană și miza financiară Conform programului, toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. România a încasat până acum 13,27 miliarde euro, adică aproximativ 66% din alocarea actuală a PNRR. Cererea de plată nr. 5, depusă în august 2026, ar mai aduce aproximativ 1,88 miliarde euro, iar cererea finală (valoare netă 4,35 miliarde euro) este în evaluarea Comisiei Europene. Documentul indică termenele: evaluarea ar trebui încheiată până la 6 noiembrie, iar decizia emisă până la 20 noiembrie 2026; ulterior, România ar avea două luni pentru a transmite dovezi suplimentare pentru țintele considerate neîndeplinite. Dacă estimările se confirmă, România ar urma să încaseze în total aproximativ 18,5 miliarde euro din PNRR, „peste 90%” din valoarea actuală a planului. Context: alocarea PNRR a fost redusă, iar execuția a depășit sumele încasate Alocarea PNRR a fost redusă de la 29,2 miliarde euro (la aprobarea din 2021) la 20,10 miliarde euro, reducerea vizând mai ales componenta de împrumut, pentru încadrarea în traiectoria de ajustare fiscală, potrivit programului de guvernare. Alocarea actuală este formată din 13,56 miliarde euro granturi și 6,54 miliarde euro împrumuturi. La 31 august 2026, coordonatorii de reforme și investiții utilizaseră 13,61 miliarde euro din fonduri PNRR (67,7% din valoarea planului). Suma utilizată reprezintă 104,9% din fondurile încasate de la Comisia Europeană, iar bugetul de stat a contribuit cu 2,71 miliarde euro (din care 430 milioane euro cofinanțare națională și 2,28 miliarde euro TVA), conform documentului. [...]

Deși România a tras peste 90% din granturile PNRR , supracontractarea la Transporturi lasă o notă de plată pentru anii următori , după cum reiese din bilanțul prezentat de premierul Ilie Bolojan , citat de Ziarul Financiar . Premierul a declarat, într-o conferință dedicată bilanțului PNRR, că România a ajuns la o absorbție de „peste 90%” pe componenta de grant (bani nerambursabili) și „peste 95%” din împrumuturi. Potrivit lui Bolojan, presiunea cea mai mare a fost în ultimul an, când Guvernul ar fi făcut eforturi pentru deblocarea programului și pentru renegocierea unor ținte și jaloane, astfel încât România „să nu piardă bani”. Costul ascuns: contracte peste finanțarea disponibilă Dincolo de procentul de absorbție, Bolojan a indicat o problemă cu impact bugetar și de planificare: diferența dintre contractele semnate și finanțarea efectiv disponibilă pe anumite programe. Exemplul dat a fost sectorul Transporturi. „Gândiţi-vă că doar pe Transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, deşi în faza aproape finală aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o supracompensare importantă, care va trebui acoperită în anii următori din alte surse europene sau din bugetele naţionale.” Mesajul este relevant pentru mediul economic prin implicațiile asupra finanțării investițiilor publice: proiectele contractate peste plafonul de bani disponibili pot împinge costuri către bugete viitoare sau pot depinde de identificarea altor linii de finanțare europene. „Program înțepenit” și renegocierea jaloanelor Premierul a susținut că, la preluarea mandatului, a găsit PNRR „complet înțepenit”, cu risc de eșec, iar executivul ar fi intervenit pentru „a face ordine”, a renegocia și a accelera implementarea. În aceeași logică, el a afirmat că programele au început târziu și că, pe viitor, ar trebui impus „un sentiment al urgenței din prima zi”, pentru a reduce riscul de întârzieri și pierdere de proiecte. Miza pentru următoarea etapă: capacitatea administrativă Bolojan a legat direct problemele de implementare de calitatea administrației publice, despre care a spus că „lasă de dorit în multe locuri”. În evaluarea sa, deficiențele ar fi dus la evaluări incorecte și la contractări care nu au fost calibrate realist. În termeni practici, concluzia bilanțului este că finalul PNRR nu închide discuția despre investiții: o parte din proiecte și din presiunea financiară se mută în anii următori, fie prin căutarea altor fonduri europene, fie prin alocări din bugetele naționale. [...]

Comisia Europeană a suspendat o parte din plata de 2,67 miliarde de euro din cererea nr. 5 din PNRR după ce nu a putut confirma îndeplinirea a șase jaloane și ținte, ceea ce deschide riscul unei reduceri a sumei finale dacă România nu convinge Bruxelles-ul în următoarele luni, potrivit Economedia . Comisia a evaluat „pozitiv parțial” cererea de plată nr. 5, în valoare de 2,67 miliarde de euro, arătând că România a îndeplinit satisfăcător 34 din 37 de jaloane și 35 din 38 de ținte prevăzute în decizia de punere în aplicare a Consiliului UE. Pentru șase jaloane și ținte, evaluarea a fost suspendată, deoarece Comisia nu a putut confirma îndeplinirea lor. Ce acoperă cererea de plată nr. 5 Cererea vizează reforme și investiții în mai multe domenii, între care gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, decarbonizarea transporturilor și energiei, administrația fiscală, competențe în sistemul sanitar și sectorul social. Pachetul include și măsuri pentru consolidarea procesului decizional guvernamental, accelerarea digitalizării, dezvoltarea cercetării, îmbunătățirea mediului de afaceri și susținerea educației. Între măsurile evidențiate se numără: extinderea accesului la internet de mare viteză în sute de sate din mediul rural, unde operatorii aveau puține stimulente comerciale; achiziția de vehicule nepoluante pentru administrații, casarea vehiculelor vechi și reducerea treptată a dependenței de centrale pe combustibili fosili, prin creșterea producției din surse regenerabile; digitalizarea universităților și a administrației fiscale, prin consolidarea infrastructurii digitale și creșterea utilizării serviciilor fiscale digitale. Cele șase jaloane și ținte care blochează o parte din bani Comisia Europeană a suspendat evaluarea, în baza articolului 24 alineatul (8) din Regulamentul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), pentru jaloane și ținte care se referă la: intrarea în vigoare a actelor normative pentru utilizarea terenurilor de stat în investiții în energie regenerabilă și pentru sprijinirea dezvoltării pieței hidrogenului regenerabil; înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului; reducerea timpului mediu necesar pentru intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice; aplicarea testului IMM-urilor; îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu. Procedura permite, pe de o parte, plata parțială pentru jaloanele și țintele validate și, pe de altă parte, acordă timp suplimentar statului membru pentru observații privind elementele considerate neîndeplinite. Calendarul deciziei și riscul de reducere a sumei Evaluarea preliminară a fost transmisă Comitetului Economic și Financiar, care are patru săptămâni pentru a emite un aviz. Plata poate fi făcută după aviz și după adoptarea unei decizii de plată de către Comisie. În perioada următoare, Comisia va comunica României motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite satisfăcător, iar România va avea două luni pentru a transmite observații. Dacă, după analizarea acestora, Comisia își menține evaluarea, va reduce din totalul de 2,67 miliarde de euro cuantumul aferent țintelor restante, pe baza metodologiei Comisiei privind suspendarea plăților (comunicarea din 21 februarie 2023), care acordă o pondere importantă jaloanelor-cheie de reformă. Dacă ulterior jaloanele sunt considerate îndeplinite, suma corespunzătoare ar urma să fie virată. România a depus cererea de plată nr. 5 la 15 august 2026, iar Comisia anunță că a primit deja și cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, pe care o evaluează în prezent. În contextul închiderii Mecanismului de Redresare și Reziliență la sfârșitul lui 2026, statele membre trebuie să implementeze jaloanele și țintele restante până în august 2026 și să depună ultimele cereri de plată până la finalul lunii septembrie 2026. [...]

Negocierile pentru bugetul UE 2028–2034 pot reduce subvențiile României la agricultură , în ciuda bilanțului pozitiv invocat de europarlamentarul Siegfried Mureșan privind utilizarea fondurilor europene, potrivit AGRO TV . România a primit „aproape 45 de miliarde de euro” în cei aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, iar Mureșan susține că banii s-au văzut în modernizarea fermelor, creșterea producției și a veniturilor, inclusiv prin achiziții de utilaje agricole „în valoare de sute de mii de euro”. În paralel, el indică investiții în mediul rural – rețele de apă și canalizare, drumuri asfaltate și dezvoltarea unor afaceri – și afirmă că au fost create „peste 100.000 de locuri de muncă” în rural. În aceeași postare, europarlamentarul mai spune că „aproape 30.000 de tineri fermieri” au fost sprijiniți cu fonduri europene pentru a începe sau dezvolta afaceri agricole și că PNL și Grupul PPE „au apărat și vor continua să apere” fondurile destinate fermierilor. Ce se schimbă în discuțiile pentru PAC după 2027 Dincolo de mesajul despre efectele fondurilor europene, materialul atrage atenția asupra riscurilor din negocierile viitoare pentru Politica Agricolă Comună (PAC), principalul mecanism european de finanțare a agriculturii. AGRO TV notează câteva direcții discutate pentru perioada post-2027, cu impact direct asupra fermierilor români: bugetul PAC după 2027 „va fi redus cu aproape 100 de miliarde de euro” față de perioada actuală, până la „aproximativ 300 de miliarde de euro”; din acest buget, România ar avea „garantate doar 16,57 miliarde de euro” pentru susținerea veniturilor fermierilor în 2028–2034, față de „aproximativ 21,5 miliarde de euro” în exercițiul financiar actual; discuțiile ar conduce către o plafonare a subvențiilor la „cel mult 100.000 de euro/fermă”, cu posibile efecte negative asupra fermelor mari și productive. Ce promite Mureșan și ce urmează în negocieri Mureșan afirmă că, în calitate de negociator-șef pentru bugetul UE pe 2024, a obținut „20 de milioane de euro în plus” pentru tinerii fermieri, inclusiv din România, și menționează fonduri suplimentare pentru fermierii afectați de pesta porcină. Pentru bugetul UE 2028–2034, el indică un „angajament” al Comisiei Europene pentru „aproximativ 48,7 miliarde de euro” destinate zonelor rurale (în afara fondurilor rezervate agriculturii și pescuitului) și „posibilitatea mobilizării anticipate” din 2028 a altor „aproximativ 45 de miliarde de euro” pentru fermieri și comunități rurale. Potrivit lui, următorul pas este ca guvernele statelor membre să apere aceste fonduri în Consiliu, în negocierile privind viitorul buget. În final, materialul punctează că, deși schimbările din rural sunt vizibile, persistă probleme structurale, inclusiv depopularea unor sate și discuțiile despre comasarea voluntară a comunelor, iar miza politică imediată rămâne menținerea unei PAC care să sprijine veniturile fermierilor români. [...]