Știri
Știri din categoria Politică
Ministrul Mediului Diana Buzoianu avertizează că o cădere a Guvernului ar pune în risc investiții și fonduri europene de ordinul zecilor de miliarde de euro, într-un context în care spune că reformele și controalele din domenii precum balastierele și exploatările forestiere au „deranjat” grupuri de interese, potrivit Adevărul.
Buzoianu a susținut, la „Interviurile Adevărul”, că o moțiune de cenzură care ar duce la căderea Executivului ar însemna „întoarcerea la haos și la vechile grupuri de interese”. În același timp, ea a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze coaliția tocmai din cauza reformelor și a controalelor intensificate în „zone sensibile”, inclusiv industria lemnului.
Ministrul a spus că instabilitatea politică ar putea afecta investiții și finanțări europene „de ordinul zecilor de miliarde de euro”, fără a detalia în interviu programe sau linii bugetare concrete. Mesajul ei: o criză guvernamentală ar bloca sau întârzia reforme și proiecte aflate în derulare, cu efect direct asupra capacității statului de a atrage și folosi bani europeni.
Buzoianu a legat tensiunile politice de măsuri administrative și de control, afirmând că ministerul a scos la iveală „mii de construcții ilegale”, a demolat construcții ilegale și a aplicat „controale record” cu „milioane” în amenzi pentru balastiere ilegale. Tot ea a spus că au fost identificate mai multe cazuri de tăieri ilegale de lemn decât în anii anteriori și că a fost organizată o licitație publică „transparentă” pentru plajele din România, cu „record de operatori” înscriși.
În acest context, ministrul a afirmat că a „deranjat” rețele care ar fi funcționat „nestingherite” în ultimele decenii.
„Am deranjat foarte multe grupuri de interese. E un lucru foarte transparent. Grupurile ilegale de balastiere pe care le-am deranjat... Credeți că nu le-a văzut nimeni în ultimii 10-20 de ani? Credeți că e confortabil pentru ei să se vadă toată caracatița asta?”
Buzoianu a mai susținut că ritmul reformelor este limitat de cadrul legal și de rezistența din interiorul aparatului public, reclamând lipsa unor pârghii administrative mai puternice asupra funcționarilor publici, atunci când apar „derapaje” sau „ilegalități” la nivel local.
Separat, ea a anunțat și o victorie în primă instanță într-un litigiu privind un act normativ al Ministerului Mediului, despre care a spus că a fost confirmat ca legal. În același pasaj, a vorbit despre presiuni în timpul procesului, inclusiv din partea unor case de avocatură și prin proteste publice.
Buzoianu a condiționat continuarea actualei coaliții de respingerea moțiunii de cenzură și de faptul ca PSD să nu o voteze. În paralel, a indicat că programele de mediu „Rabla” și „Casa Verde” sunt în discuție, menționând că „Rabla” pentru persoane fizice este „în analiză” și ar urma să fie îmbunătățit, iar prioritatea ar fi lansarea unui program pentru baterii de stocare, în limita resurselor disponibile.
Recomandate
AUR ridică miza politică pe reforma administrativă, amenințând cu moțiune de cenzură dacă Guvernul o adoptă prin angajarea răspunderii , o procedură care scurtează dezbaterea parlamentară, potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , care susține că o reorganizare administrativ-teritorială „de o asemenea amploare” trebuie negociată și discutată în Parlament. Peiu a argumentat că reforma nu ar fi una urgentă, în condițiile în care aplicarea modificărilor ar urma să înceapă abia din septembrie 2028. În acest context, AUR spune că nu susține angajarea răspunderii Guvernului pe subiect și că va încerca să inițieze o moțiune de cenzură dacă Executivul recurge la această soluție, conform declarațiilor citate de Agerpres. De ce contează: angajarea răspunderii poate declanșa o confruntare parlamentară Angajarea răspunderii este o procedură prin care Guvernul poate adopta rapid un pachet legislativ, dar își asumă riscul politic al unei moțiuni de cenzură. În cazul în care moțiunea trece, Guvernul cade. Poziția AUR indică faptul că reforma administrativ-teritorială riscă să devină un test de forță în Parlament, dacă majoritatea guvernamentală încearcă să o treacă accelerat, fără parcurs legislativ obișnuit. Critica AUR: reforma nu ar trebui să vizeze doar localitățile mici Petrișor Peiu a criticat varianta unei reorganizări concentrată în principal pe localitățile cu un număr redus de locuitori, susținând că reforma ar trebui să privească întreaga administrație publică locală, inclusiv Bucureștiul (Primăria Generală și cele șase primării de sector). În opinia sa, nu ar fi echitabil ca reorganizarea să se aplice „sutelor de localități mici”, fără ca structura administrativă a Capitalei să intre în discuție. AUR afirmă că are o propunere proprie de reformă administrativ-teritorială, inclusă în programul de guvernare, dar Peiu a insistat că, în actuala „fărâmițare politică”, este necesar un consens parlamentar. Context: PSD ia în calcul asumarea răspunderii și lucrează la criterii de „sustenabilitate” În același dosar, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a anunțat pe 26 octombrie că îi va propune premierului ca Guvernul să își angajeze răspunderea atât pe reforma administrativ-teritorială, cât și pe reorganizarea instituțiilor de la nivel central. PSD analizează șase criterii pentru stabilirea localităților sustenabile din punct de vedere administrativ. Potrivit europarlamentarului Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al partidului, acestea ar urma să formeze o „matrice a sustenabilității”, pe baza căreia vor fi identificate unitățile administrativ-teritoriale care ar putea fi reorganizate sau comasate. Ce urmează depinde de decizia Guvernului privind procedura aleasă: parcurs legislativ obișnuit în Parlament sau angajarea răspunderii, variantă care, conform poziției anunțate de AUR, ar putea declanșa o moțiune de cenzură. [...]
România își împinge agenda de securitate și AI în prim-planul UE prin participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) de la Dublin și la Consiliul European informal, potrivit Adevărul . Miza, conform comunicatului Administrației Prezidențiale citat de publicație, este un răspuns european coordonat la presiunile de securitate și la competiția globală pentru inteligența artificială, cu implicații directe pentru infrastructură, energie și economie. Reuniunea CPE are loc joi la Dublin, sub tema „Europa: Puternică, sigură, conectată”, și aduce la aceeași masă lideri europeni pentru discuții despre securitate, competitivitate și reziliență. Securitate: Flancul Estic, Marea Neagră și sprijinul pentru Ucraina În plen, președintele României urmează să insiste pe nevoia unui răspuns european coordonat la provocările comune de securitate și competitivitate și pe consolidarea conectivității strategice și a rezilienței democratice, potrivit aceleiași surse. Un punct distinct al agendei îl reprezintă Flancul Estic, inclusiv Marea Neagră, descrise ca regiuni expuse amenințărilor de securitate. În paralel, Nicușor Dan ar urma să sublinieze importanța cooperării în: infrastructura de transport, energie, conectivitate, cu accent pe dezvoltarea legăturilor cu Ucraina și Republica Moldova. Tot în cadrul summitului, șeful statului participă la o masă rotundă dedicată securității și apărării Europei democratice, unde sunt vizate sprijinul pentru Ucraina, reziliența democratică și combaterea amenințărilor hibride, inclusiv ingerințele străine și manipularea informațională. Cooperare operațională: trafic de droguri și securizarea rutelor Pe agenda președintelui figurează și reuniunea Coaliției Europene împotriva Drogurilor (ECAD) , unde, potrivit comunicatului citat, va pleda pentru intensificarea cooperării în combaterea traficului de droguri, inclusiv prin securizarea porturilor și a rutelor de trafic, precum și pentru întărirea măsurilor de prevenție și protecție a tinerilor și a grupurilor vulnerabile. Contextul invocat de Administrația Prezidențială include și referirea la „măsurilor de prevenţie şi de protecţie”, cu trimitere la un material anterior al publicației: Adevărul . În marja reuniunii CPE, Nicușor Dan urmează să participe și la o nouă întâlnire a Grupului de sprijin pentru Republica Moldova, pentru a reafirma susținerea României pentru parcursul european al Chișinăului, precum și pentru securitatea și reziliența acestuia. Consiliul European informal: prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv AI Vineri, președintele României participă la reuniunea informală a Consiliului European, găzduită de Irlanda, în calitate de stat care deține Președinția Consiliului UE. Potrivit comunicatului citat, întâlnirea este „prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale (AI)”. Pe lângă discuțiile în plen, sunt prevăzute schimburi de opinii cu Arthur Mensch, director general al Mistral AI, și cu profesorul Geoffrey Hinton, laureat al Premiului Nobel. În acest cadru, Nicușor Dan va puncta urgența accelerării eforturilor UE în „cursa globală” pentru dezvoltarea AI, cu obiectivul de a evita noi dependențe critice și de a orienta Uniunea către parteneriate cu SUA, Canada și Japonia. Totodată, va susține necesitatea ca firmele europene și administrațiile publice să aibă acces la tehnologii, iar aplicațiile bazate pe AI să poată fi utilizate în industrie și economie la nivelul întregii Uniuni. Administrația Prezidențială leagă această direcție și de finanțare, menționând mobilizarea capitalului public și privat, iar Fondul European de Competitivitate din viitorul buget european este indicat ca „instrument cheie” în demers, cu trimitere la un alt material al publicației: Adevărul . În același timp, comunicatul invocă riscuri de securitate asociate AI, inclusiv atacuri cibernetice, și susține folosirea „la maximum” a legislației europene și dezvoltarea cooperării cu parteneri internaționali pentru utilizarea în siguranță a AI la nivel global. [...]
AUR mută disputa despre autorizarea manifestațiilor în stradă , după ce liderul partidului, George Simion , a anunțat un protest sâmbătă, de la ora 10.00, în fața Primăriei București, pe fondul unui conflict pe tema libertății adunărilor publice, potrivit Mediafax . Simion susține că manifestația este un răspuns la ceea ce el numește „un atac la libertatea adunărilor publice” din partea lui Ciprian Ciucu. Liderul AUR afirmă, totodată, că aproximativ 100 de parlamentari, europarlamentari și diplomați, inclusiv americani, ar urma să observe dacă dreptul la liberă exprimare este respectat în România. În mesajul publicat pe Facebook, Simion le-a cerut participanților să vină cu steaguri tricolore și să nu recurgă la violență, precizând că protestul are loc în ziua de Lăsatul Secului. Două ore diferite și două locații invocate pentru protest Din informațiile prezentate, apar două repere diferite privind ora și locul protestului: sâmbătă, ora 10.00, în fața Primăriei București; sâmbătă, ora 14.00, în fața Camerei Deputaților (menționat ca miting care „va avea loc în orice circumstanțe”). În același context, Simion a transmis că joi Nicolae Voiculeț va participa la o nouă ședință de ordine publică la Primărie, privind protestul de sâmbătă anunțat pentru ora 14.00. Context politic: activități AUR la Parlament și proteste anunțate pentru 14–15 noiembrie Liderul AUR a mai anunțat că, de vineri până duminică, partidul organizează la Parlament dezbateri, conferințe și cursuri pentru membri, descrise drept reacție la „venirea Ursulei și a lui Guy Verhofstadt”. Separat, Simion este citat spunând că toți membrii AUR vor fi prezenți între 14 și 15 noiembrie pentru a protesta împotriva arestării lui Călin Georgescu . [...]
Negocierile pentru fuziunea prin absorbție a Forța Dreptei în PNL abia încep , iar finalizarea depinde de aprobări formale în ambele partide și de pași juridici la Tribunalul București, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că el și Ilie Bolojan au primit mandate de negociere, însă procesul este încă într-o etapă incipientă. Miza imediată este una operațională și de organizare politică: protocolul de fuziune trebuie validat de congresele PNL și Forța Dreptei, apoi înregistrat la Tribunalul București. Orban a indicat că viitorul congres al PNL ar putea stabili și direcțiile strategice ale partidului pentru perioada următoare. În același context, fostul premier a susținut că Ilie Bolojan are „o susținere covârșitoare” în interiorul PNL și i-a acuzat pe contestatarii acestuia că încearcă să mențină partidul într-o relație de subordonare față de PSD, pe care a descris-o drept o tabără „iubitoare de PSD” și „minoritară”. Ce spune Orban despre calendar și scenariile politice Orban a afirmat că discuțiile despre fuziune sunt la început și că definitivarea va avea loc „în perioada care va veni”. Întrebat despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale, Orban a evitat să avanseze un astfel de scenariu, argumentând că etapele politice trebuie parcurse „în ordinea firească”. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și relația cu PSD Separat de tema fuziunii, Orban a lansat critici la adresa președintelui Nicușor Dan, despre care a spus că și-ar fi construit strategia politică în jurul unui parteneriat cu PSD. În declarațiile citate, Orban a susținut că șeful statului ar fi încurajat demersuri politice care au favorizat social-democrații, inclusiv în contextul schimbărilor guvernamentale. Totodată, Orban a sugerat că în jurul lui Nicușor Dan s-ar afla „aceiași oameni” care au fost și în anturajul fostului președinte Klaus Iohannis, iar această influență ar putea explica apropierea de PSD. El a adăugat însă că responsabilitatea politică rămâne la președinte. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorii pași depind de negocierea și redactarea protocolului de fuziune, validarea lui în congresele celor două formațiuni și formalizarea juridică la Tribunalul București. Calendarul exact nu este precizat în material. [...]
PSD anunță o reformă care ar scoate din schemă cel puțin 100 de instituții și companii de stat , iar primul efect așteptat este o reorganizare administrativă cu impact direct asupra modului în care funcționează aparatul public, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că măsurile vizează desființări, comasări și reorganizări pentru a elimina suprapunerile dintre entități ale statului. Liderul PSD a declarat că vicepremierul Marian Neacșu urmează să prezinte „săptămâna viitoare, luni” primul draft al pachetului de măsuri și că i-a cerut „să fie fără milă” în procesul de reorganizare. „Săptămâna viitoare, luni, Marian Neacșu va ieși cu primul draft legat de desființarea, comasarea și reorganizarea instituțiilor și companiilor de stat. I-am cerut, asta a fost la nivel personal, să fie fără milă. Fără milă.” Ce vizează reforma și de ce contează operațional Grindeanu susține că „cel puțin 100 de entități ale statului vor dispărea” și motivează intervenția prin existența unor instituții care „se calcă pe picioare”, adică au atribuții similare sau identice. Ca exemplu, el a indicat zona Transporturilor, unde afirmă că prin PNRR a fost creată o companie nouă, CNIR, care „face exact același lucru” ca CNAIR, ceea ce ar duce la dublarea structurilor. În logica anunțului, comasările și desființările ar trebui să reducă fragmentarea administrativă și să simplifice lanțurile de decizie, însă articolul nu oferă, deocamdată, lista entităților vizate sau calendarul complet al implementării. Cine decide și ce urmează Grindeanu afirmă că a discutat măsurile atât cu prim-ministrul, cât și cu președintele Nicușor Dan, iar ambii ar fi fost de acord cu direcția reformei. Următorul pas indicat este prezentarea „primelor măsuri” de către Marian Neacșu, care ar urma să explice și rațiunea pentru care „cel puțin 100” de entități vor fi eliminate. În lipsa detaliilor din draft, rămâne de urmărit ce instituții și companii intră efectiv pe listă, ce tip de reorganizare se propune (desființare vs. comasare) și cum va fi gestionată tranziția din punct de vedere administrativ. [...]
PSD își asumă reforma administrativ-teritorială, cu potențiale comasări de localități și chiar județe , pe fondul presiunii tot mai mari a unităților mici care nu își mai pot susține serviciile publice și proiectele europene, potrivit Digi24 . Sorin Grindeanu spune că partidul își asumă „cu toate riscurile” reorganizarea, inclusiv cu posibile costuri electorale. Grindeanu a argumentat că România are un număr mare de localități foarte mici: 429 sub 1.500 de locuitori, circa 1.200 sub 2.500 și „vreo 1.500-1.600” sub 3.000 de locuitori. În opinia sa, aceste localități „nu mai pot să se susțină”, nu pot derula proiecte cu finanțare europeană și nu pot livra servicii publice de calitate din lipsă de capacitate administrativă. De ce contează: reorganizarea ar schimba arhitectura administrativă și regulile de finanțare locală Miza imediată este una de reglementare și funcționare a administrației: comasările ar putea modifica modul în care sunt organizate primăriile și consiliile județene, dar și criteriile după care se alocă resurse și se planifică investițiile publice la nivel local. Liderul PSD a susținut că menținerea actualei structuri ar afecta direct locuitorii din comunitățile mici, invocând riscul de sărăcie și acces limitat la servicii publice. În acest context, a avansat ideea unor stimulente pentru comasări, inclusiv „reducerea unor impozite” și „poate chiar înjumătățirea impozitelor locale”, ca mecanism de încurajare. Ce criterii ar urma să fie folosite și cine gestionează discuțiile în teritoriu Grindeanu a spus că reforma nu ar trebui să se bazeze doar pe numărul de locuitori, ci și pe criterii precum conectivitatea și accesul la servicii publice. El afirmă că i-a cerut lui Dragoș Benea să lucreze cu „criterii cuantificabile” care să nu poată fi contestate. La nivel local, ar urma să existe „comitete județene conduse de prefecți” care să discute reforma în județe, respectiv „comisii județene” care să abordeze comasările. Semnal politic: discuții despre unirea unor județe Un element nou invocat de Grindeanu este că ar fi fost contactat de doi președinți de consiliu județean din Ialomița și Călărași, care i-ar fi transmis că vor să își unească județele, fără să mai aștepte decizia de la centru. Totodată, el a afirmat că în partid nu ar fi existat discuții pe o „hartă” vehiculată public, menționând că a fost vorba despre o propunere de reorganizare „asemănătoare cu Curțile de Apel”, din care ar fi derivat ulterior diverse variante. Declarațiile au fost făcute de Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN , conform relatării Digi24. [...]
