Știri
Știri din categoria Fonduri europene

Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR, un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ.
Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate.
„Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan.
Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare.
Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat.
În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres.
Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare.
În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană: dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare.
Recomandate

Guvernul vrea să accelereze implementarea PNRR , potrivit Guvernului României , după o reuniune de lucru legată de ședința Comitetului Interministerial pentru Coordonarea PNRR din 23 februarie 2026, când premierul Ilie Bolojan a cerut ministerelor să crească ritmul și să îmbunătățească coordonarea pentru a depăși blocajele administrative. În întâlnire a fost trecut în revistă stadiul proiectelor și reformelor din energie, transporturi, agricultură, dezvoltare, sănătate și mediu. Măsuri de coordonare și monitorizare: calendare, „tablou de bord” și termene pentru reforme Miniștrii responsabili au prezentat situația fiecărui proiect, iar participanții au identificat soluții pentru depășirea blocajelor administrative, astfel încât angajamentele României față de Comisia Europeană să fie respectate în termenele stabilite. Accentul a fost pus pe coordonare între ministere, pentru a reduce întârzierile generate de proceduri și de circuitul avizelor. Pentru o monitorizare mai eficientă, fiecare minister coordonator va transmite către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) un calendar actualizat de implementare. Pe baza acestor date, MIPE va realiza un tablou de bord centralizat care va reflecta stadiul fiecărei reforme și investiții din PNRR, instrument ce va fi actualizat permanent și făcut public, cu scopul de a oferi o imagine de ansamblu asupra progresului. În zona reformelor care depind de adoptarea unor proiecte de lege, ministerele inițiatoare trebuie să le promoveze în Guvern până în luna mai. După aprobarea în Executiv, proiectele vor fi transmise Parlamentului cu solicitarea de dezbatere și adoptare în procedură de urgență; pentru reformele care necesită alte tipuri de acte normative, ministerele vor lucra împreună pentru accelerarea aprobării și adoptării. Stadiul finanțării: 50,08% din valoarea totală, peste 10,72 miliarde euro Conform datelor prezentate în ședință, România a absorbit până acum 50,08% din valoarea totală a PNRR, adică peste 10,72 miliarde euro. Suma include prefinanțarea, banii încasați pentru primele două cereri de plată și o parte din cererea de plată numărul 3. Din totalul atras, 6,4 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă, iar 4,3 miliarde euro sunt împrumuturi. În contextul accelerării cerute de premier, aceste cifre sunt folosite ca bază pentru următoarea etapă de implementare, în care Guvernul urmărește să reducă întârzierile administrative și să mențină calendarul de reforme și investiții agreat cu Comisia Europeană. La reuniune au participat mai mulți membri ai Guvernului, între care vicepremierii Oana Gheorghiu, Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru, precum și miniștrii responsabili de energie, sănătate, agricultură, dezvoltare, transporturi și mediu. [...]

Ilie Bolojan, a lansat un avertisment ferm către miniștrii din Guvernul României, amenințând cu revocarea acestora dacă nu gestionează eficient fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , informează Profit.ro . Această poziție vine în contextul în care România se confruntă cu presiuni crescânde pentru a respecta termenele și obiectivele stabilite în cadrul PNRR . Bolojan arată spre importanța utilizării eficiente a fondurilor europene, subliniind că orice întârziere sau pierdere de fonduri ar putea avea consecințe grave asupra dezvoltării economice a țării. El a menționat că fiecare ministru trebuie să fie responsabil pentru domeniul său și să asigure implementarea corectă a proiectelor finanțate prin PNRR. "Este inadmisibil ca România să piardă fonduri europene din cauza incompetenței sau a lipsei de coordonare. Fiecare ministru trebuie să fie conștient de responsabilitatea pe care o are și să acționeze în consecință", a declarat Bolojan. Contextul PNRR și importanța sa Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un instrument esențial pentru redresarea economică post-pandemie a României, având ca scop finanțarea unor proiecte cheie în diverse sectoare, precum infrastructura, sănătatea și educația. Fondurile alocate prin PNRR sunt esențiale pentru modernizarea și dezvoltarea țării, iar pierderea acestora ar însemna o oportunitate ratată pentru România. Miniștrii sunt astfel puși sub o presiune considerabilă pentru a asigura implementarea la timp și eficientă a proiectelor, în conformitate cu cerințele stabilite de Uniunea Europeană. Reacții și consecințe Reacțiile la declarațiile lui Bolojan au variat, unii considerându-le necesare pentru a impulsiona acțiunea guvernamentală, în timp ce alții le-au văzut ca pe o măsură drastică. Cu toate acestea, mesajul său a fost clar: orice eșec în gestionarea fondurilor PNRR nu va fi tolerat. Acest avertisment vine într-un moment în care România trebuie să demonstreze capacitatea de a gestiona eficient fondurile europene, pentru a evita sancțiuni sau pierderi financiare. În cazul în care un ministru nu își îndeplinește obligațiile, revocarea sa ar putea fi o soluție pentru a asigura progresul proiectelor. Ce urmează? În perioada următoare, Guvernul României va trebui să monitorizeze îndeaproape implementarea PNRR, asigurându-se că fiecare proiect este realizat conform planului. De asemenea, este de așteptat ca miniștrii să fie mai proactivi în gestionarea fondurilor și să colaboreze mai strâns pentru a evita eventualele pierderi. În concluzie, avertismentul lui Ilie Bolojan subliniază importanța unei gestionări responsabile și eficiente a fondurilor PNRR, fiind un apel la acțiune pentru toți actorii implicați în procesul de redresare a României. [...]

Premierul Ilie Bolojan cere finalizarea a peste 20.000 de proiecte finanțate prin PNRR până la sfârșitul lunii august , avertizând că România riscă să piardă fonduri europene dacă investițiile și reformele nu sunt implementate la timp, potrivit Jurnalul . Șeful Guvernului a declarat că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă cea mai importantă componentă de investiții din 2026 , atât prin valoarea finanțării – de peste 10 miliarde de euro , cât și prin termenul limită foarte strict pentru finalizarea proiectelor. Două condiții pentru accesarea banilor europeni Ilie Bolojan a subliniat că România trebuie să respecte două criterii esențiale pentru a primi fondurile europene: îndeplinirea jaloanelor și reformelor asumate finalizarea proiectelor finanțate Potrivit premierului, anumite tranșe de bani sunt condiționate de adoptarea unor legi, hotărâri de guvern și măsuri administrative , iar neîndeplinirea acestora poate duce la blocarea finanțărilor. Presiune pe administrația centrală și locală Guvernul estimează că ultimele luni ale implementării PNRR vor fi dificile, deoarece proiectele sunt numeroase și implică un lanț complex de actori: autorități publice, constructori, proiectanți, finanțatori și companii private. Premierul a cerut mobilizarea întregului aparat administrativ: ministere și instituții centrale autorități locale firme de construcții și proiectare instituții care procesează cererile de finanțare Potrivit acestuia, accelerarea procesării documentațiilor și asigurarea fluxului de plăți sunt esențiale pentru evitarea întârzierilor. Monitorizarea proiectelor devine crucială Bolojan a subliniat că monitorizarea lucrărilor și intervențiile rapide acolo unde apar blocaje sunt decisive pentru finalizarea proiectelor. „Cu cât se monitorizează aceste lucrări și se intervine mai repede acolo unde există întârzieri, cu atât șansele de finalizare sunt mai mari”, a declarat premierul. Succesul implementării PNRR este considerat esențial pentru dezvoltarea infrastructurii și pentru finanțarea investițiilor majore din România în următorii ani. [...]

Celine Gauer decide luni dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR , iar verdictul va fi discutat la București, potrivit Libertatea . Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , a anunțat pe 27 februarie 2026 că se va întâlni pe 2 martie cu oficialul Comisiei Europene responsabil de coordonarea PNRR, pentru a clarifica soarta sumei blocate din cauza neîndeplinirii la timp a Jalonului 215 privind pensiile speciale. Miza este de 231 de milioane de euro, bani suspendați după ce România a întârziat trei luni reforma asumată. Între timp, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care modifică regimul pensiilor magistraților, după ce Curtea Constituțională a declarat proiectul constituțional. Premierul Ilie Bolojan a susținut cauza României la Bruxelles, inclusiv într-o discuție cu Ursula von der Leyen . Ce schimbă legea pensiilor speciale Noua reglementare prevede: creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani, față de 48 în prezent; plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut; o perioadă de tranziție de 15 ani; pensionare anticipată doar cu minimum 35 de ani vechime și penalizare de 2% pe an până la 65 de ani. Reforma a generat proteste în sistemul judiciar și blocaje temporare în instanțe, iar magistrații au cerut președintelui să retrimită legea în Parlament. În paralel, Comisia Europeană a avertizat că întârzierea jalonului pune sub semnul întrebării plata tranșei aferente. Întâlnirea de luni dintre Dragoș Pîslaru și Celine Gauer este considerată decisivă: Comisia va analiza dacă modificările adoptate îndeplinesc condițiile asumate prin PNRR. De această evaluare depinde deblocarea fondurilor sau pierderea definitivă a sumei. [...]

Premierul Ilie Bolojan spune că România poate recupera banii pierduți din PNRR , după discuțiile de joi, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene, potrivit Biziday . Miza este deblocarea sumelor afectate de întârzierea reformei pensiilor magistraților, jalon considerat neîndeplinit de Comisia Europeană, iar un răspuns oficial este așteptat la jumătatea lunii martie. În întâlnirea de la Bruxelles, Bolojan a prezentat calendarul intern: în zilele următoare ar urma să fie promulgată legea reformei pensiilor magistraților și publicată în Monitorul Oficial, moment în care România va notifica executivul european că jalonul este îndeplinit integral. Premierul a explicat că termenul pentru acest jalon a fost până la finalul lunii noiembrie 2025, însă, deși guvernul a promovat proiectul la timp, contestarea și amânările de la Curtea Constituțională au împiedicat promulgarea și publicarea în termen. „Comisia a apreciat eforturile mari pentru a corecta nedreptatea și am încredere că, după ce vom comunica toate documentele care țin de acest jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil.” În logica de plată din PNRR, a mai spus premierul, îndeplinirea completă a unui jalon aduce întreaga sumă, iar îndeplinirea parțială poate duce la o corecție proporțională. În acest context, Bolojan și-a exprimat speranța că România va recupera „cea mai mare parte” din banii vizați, după ce va transmite documentele aferente jalonului. Conform Biziday, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a constatat anterior că jalonul 215, privind pensiile magistraților, nu a fost îndeplinit. Separat, Ursula von der Leyen a transmis pe platforma X un mesaj după întâlnire, în care a apreciat rolul României în securitatea regiunii Mării Negre și a menționat „progresul înregistrat în cadrul NextGenEU” (programul european de redresare post-pandemie, din care este finanțat și PNRR). [...]

Premierul Ilie Bolojan încearcă la Bruxelles deblocarea a 231 de milioane de euro din PNRR , într-o serie de întâlniri cu lideri ai Comisiei Europene, informează HotNews.ro . Vizita are loc joi, 26 februarie 2026, și include discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și cu alți oficiali europeni responsabili de economie și politici sociale. Agenda premierului începe cu o întrevedere cu Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale, competențe și locuri de muncă. Urmează discuții cu Valdis Dombrovskis , comisar pentru economie și productivitate, iar punctul central al vizitei îl reprezintă întâlnirea cu Ursula von der Leyen. Miza financiară: 231 de milioane de euro din PNRR Guvernul urmărește recuperarea sumei de 231 de milioane de euro, în contextul implementării reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Una dintre condițiile esențiale a fost adoptarea reformei pensiilor speciale ale magistraților, subiect sensibil în relația cu Bruxelles-ul. Executivul susține că obiectivul este „utilizarea eficientă a resurselor europene pentru proiecte de investiții care să stimuleze creșterea economică în România”. Prioritățile României în viitorul buget al UE Pe lângă PNRR , Ilie Bolojan prezintă la Bruxelles poziția României privind viitorul buget european de după 2028, aflat în plină negociere. Printre temele susținute de partea română se află: menținerea fondurilor pentru agricultură; protejarea politicii de coeziune; creșterea competitivității economice; orientarea investițiilor către proiecte cu impact direct în economie. Vizita a fost pregătită prin consultări interne, inclusiv o discuție cu Nicușor Dan și o întâlnire cu europarlamentarii Coaliției, în încercarea de a armoniza mesajul transmis la nivel european. Într-un moment în care negocierile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene se intensifică, demersul premierului vizează atât recuperarea fondurilor blocate, cât și consolidarea poziției României în arhitectura financiară a Uniunii pentru următorul ciclu bugetar. [...]