Tag: botosani
Știri despre „botosani”
România a anulat peste 162.000 de buletine, majoritatea aparținând cetățenilor din R. Moldova - măsura vine după modificări legislative din 2023 pentru combaterea adreselor fictive
România a anulat peste 162.000 de cărți de identitate , iar circa 100.000 dintre acestea aparțineau românilor născuți în Republica Moldova, potrivit Radio Moldova , care citează date ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) de la București. Măsura a vizat persoane din 86 de state și a fost aplicată în baza unei legi adoptate de Parlamentul României în 2023. O anchetă publicată de Digi24.ro arată că demersul, justificat de autorități prin nevoia de a combate adresele fictive și de a limita vulnerabilități asociate inclusiv unor rețele cu legături în zona oligarhilor ruși, i-a afectat în special pe basarabeni. Aceștia s-au trezit cu acte declarate neconforme, deși documentele fuseseră eliberate de autoritățile române. Din 2023 până la finalul lui 2025, cărțile de identitate anulate pentru cetățeni născuți în Federația Rusă au reprezentat 1% din total, adică puțin peste 1.600 de persoane, conform datelor citate. Autoritățile explică faptul că, în evaluările din 2020–2021 legate de implementarea serviciilor electronice, au fost identificate situații în care la aceeași adresă figurau înregistrate mii de persoane, inclusiv un caz cu peste 22.000 de persoane la o singură adresă din Sectorul 3 al Bucureștiului. În consecință, legislația a fost modificată astfel încât adresa de domiciliu să nu poată fi înscrisă în actul de identitate dacă în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la aceeași adresă. Anularea mențiunii de domiciliu nu afectează cetățenia română, mai precizează sursa citată. Persoanele vizate trebuie să reia procedura de solicitare și obținere a unui nou act de identitate, în condițiile legii, iar până acum aproximativ 20% dintre cei cărora li s-a anulat documentul au obținut deja un alt act de identitate românesc, transmite Digi24.ro. Contextul este completat de o anchetă penală derulată la începutul anului 2026: polițiști de frontieră din Iași și Sighetu Marmației, împreună cu procurori ai Parchetului General, au făcut 73 de percheziții în județul Botoșani într-un dosar privind obținerea de acte de identitate românești false. Potrivit Parchetului General, acțiunea vizează destructurarea unei rețele care ar fi furnizat documente neconforme cu realitatea pentru persoane din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă; concomitent, au fost verificate 104 adrese la care figurau cu domiciliu cetățeni originari din aceste state, inclusiv pe baza unor contracte de închiriere false. [...]
Bolojan pune PNRR în centrul agendei de investiții - presiune pe implementare și termenele UE
Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]