Știri
Știri din categoria Fonduri europene
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia.
Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE). Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate.
BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici.
Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără:
BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură.
În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare.
Recomandate
Bulgaria cere garanții ca bugetul agricol să nu fie diluat în viitorul buget al UE 2028–2034, pe fondul propunerii de a apropia Politica Agricolă Comună (PAC) de politica de coeziune într-o arhitectură comună a fondurilor, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și de alocare: dacă agricultura își păstrează o finanțare distinctă și previzibilă sau intră într-un „coș” mai larg, unde concurează cu alte priorități. Poziția a fost prezentată la Sofia, în cadrul unei întâlniri cu Ekaterina Zaharieva, comisar european pentru întreprinderi nou-înființate, cercetare și inovare. Îngrijorarea a fost exprimată de vicepreședinta Iliana Iotova , care a avertizat că o reunire a politicilor ar putea dezavantaja statele mai mici și mai puțin dezvoltate, conform Radio Bulgaria. Ce propune Comisia Europeană pentru 2028–2034 În propunerea Comisiei Europene, fondurile gestionate de statele membre și regiuni ar urma să fie reunite într-o strategie comună, iar implementarea să se facă prin planuri naționale și regionale de parteneriat, potrivit documentelor Comisiei: European Commission și European Commission . Comisia prezintă această arhitectură ca o simplificare și o mai bună coordonare a investițiilor. Propunerea generală este evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, însă distribuirea pe politici și state nu este încă adoptată. De ce contează separarea bugetului PAC pentru ferme Un buget agricol distinct înseamnă, în practică, o referință mai previzibilă pentru plăți directe, intervenții sectoriale și dezvoltare rurală. Într-un cadru comun, nivelul sprijinului pentru agricultură poate ajunge să depindă mai mult de prioritățile din planurile naționale și de negocierile dintre sectoare. Pentru exploatațiile agricole, arhitectura bugetară poate influența, între altele: nivelul plăților directe după 2027; finanțarea investițiilor în ferme și procesare; sprijinul pentru dezvoltarea rurală; instrumentele de gestionare a riscurilor; condițiile și obligațiile asociate fondurilor; posibilitatea statelor de a muta bani între priorități. Materialul citat nu include estimări privind eventuale pierderi pentru Bulgaria și nici sume care ar fi în joc pentru agricultura bulgară. Două teme conexe: competitivitatea și condiționarea de statul de drept Iotova a cerut ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să nu concentreze resursele în economiile cu capacitate mai mare de cercetare și investiții. Totuși, Radio Bulgaria nu prezintă alocări, criterii sau mecanisme concrete, astfel că solicitarea rămâne, în acest stadiu, una politică în negocierile bugetare. Pentru agricultură, legătura cu un astfel de fond ar putea deveni relevantă în zone precum digitalizarea, robotizarea, cercetarea aplicată sau procesarea alimentară, dar nu este confirmat că aceste investiții ar compensa eventuale schimbări în bugetul tradițional al PAC. Separat, oficialul bulgar a cerut criterii precise pentru legarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, fără ca sursa să detalieze criteriile contestate sau efectele asupra plăților agricole. În practică, o astfel de condiționare poate produce întârzieri sau suspendări la nivel național, cu impact asupra calendarelor de finanțare, chiar dacă beneficiarii individuali nu au nereguli. Ce urmează Propunerea Comisiei trebuie negociată de statele membre și de Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de proiect. Până la adoptarea cadrului financiar și a legislației sectoriale, nu există cuantumuri finale pentru plățile după 2027 și nici programe deschise în baza noii arhitecturi. Pentru România, negocierile vor influența direct subvențiile, investițiile și modul de repartizare a fondurilor prin viitorul plan național. [...]
Parchetul European investighează o posibilă fraudă de 4 milioane de euro din PNRR , un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt construite bugetele pentru achiziții publice finanțate din fonduri europene, potrivit Adevărul . Procurorii europeni au făcut marți șapte percheziții într-un dosar ce vizează suspiciuni de fraudă în achiziții publice și abuz în serviciu. Descinderile au avut loc la un spital și la un consiliu județean din regiunea Muntenia, dar și la sedii ale unor societăți comerciale și la domiciliile unor suspecți, pentru ridicarea de probe fizice și electronice. Ancheta privește un proiect finanțat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, care avea ca obiect achiziția de echipamente și materiale medicale destinate reducerii riscului infecțiilor asociate actului medical. Suspiciunea centrală: buget „umflat” prin oferte neautentice Potrivit procurorilor europeni, există indicii că valoarea proiectului ar fi fost majorată artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor medicale. EPPO susține că aproape 70 de oferte de preț folosite pentru fundamentarea bugetului nu ar fi autentice. „Conform anchetei, există motive întemeiate să se creadă că bugetul proiectului a fost umflat artificial prin manipularea valorii estimate a echipamentelor. Mai exact, s-a stabilit că un număr semnificativ de oferte de preț – aproape 70 – utilizate pentru fundamentarea bugetului proiectului nu sunt autentice.” Valoarea proiectului investigat este de aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), fonduri alocate prin PNRR. Cum a ajuns cazul la EPPO și cine a participat la percheziții Parchetul European precizează că dosarul a fost inițial sesizat de Direcția Națională Anticorupție (DNA) . Ulterior, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a transmis un raport privind suspiciunile de fraudă și a oferit sprijin operațional în cadrul investigației, conform comunicatului Parchetului European . La percheziții au participat, alături de procurorii europeni, structura de sprijin a EPPO din România, Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției Române, servicii de investigare a criminalității economice din Cluj și București și Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei Române. EPPO amintește că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței. [...]
Ilie Bolojan avertizează că neadoptarea legilor din PNRR poate scumpi finanțarea României și poate afecta încrederea investitorilor, într-un schimb de replici cu liderul PSD Sorin Grindeanu pe tema folosirii PNRR în negocierile politice, potrivit HotNews . Miza invocată de premierul interimar este accesarea banilor rămași din PNRR, pe care îi leagă direct de investiții publice și de costul împrumuturilor pentru stat și economie. Ce bani sunt în joc și la ce ar merge Bolojan spune că România mai are la dispoziție „peste 4,5 miliarde de euro” nerambursabili, condiționați de adoptarea legilor necesare. El enumeră domeniile vizate: autostrăzi și căi ferate, spitale, modernizarea școlilor, investiții în energie și anveloparea blocurilor. În argumentația sa, aceste proiecte ar avea efecte economice în zonele conectate și ar ridica standardele în sănătate și educație. Riscul de rating și efectul în lanț asupra dobânzilor Premierul interimar susține că, dacă fondurile rămase nu sunt absorbite, „agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea” în România. Consecința ar fi, în viziunea sa, creșterea costurilor de împrumut nu doar pentru stat, ci și pentru firme și populație, plus o posibilă evitare a României de către fondurile de investiții. Bolojan mai afirmă că, în acest an, fondurile europene au „o componentă importantă” în construcția bugetului și că sumele rămase de încasat ar reprezenta „1% din PIB”, contribuind la finanțarea unei părți semnificative a investițiilor. De ce insistă pe forma legilor: negociere cu Comisia Europeană Bolojan afirmă că proiectele de lege care ajung în Parlament nu sunt „propunerile unui guvern sau ale unui ministru”, ci rezultatul negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene, în baza angajamentelor asumate. El adaugă că, pentru ca un jalon să fie considerat îndeplinit, forma adoptată de Parlament trebuie declarată conformă de Comisia Europeană. În același context, el spune că unele ținte și jaloane „dificile” sau care pot fi speculate politic au fost amânate, deoarece cei care ar fi trebuit să le promoveze „au ezitat să-și asume răspunderea”. Contextul politic: acuzațiile lui Grindeanu și cererea de demisie Replica vine după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL și USR că „se ascund” în spatele legilor necesare PNRR și a spus că PSD nu poate accepta folosirea PNRR ca „paravan mediatic pentru interesele obscure ale unor lideri de dreapta”. Grindeanu i-a cerut demisia lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului interimar. Bolojan asigură interimatul din 5 mai, după ce cabinetul său a fost demis prin moțiune de cenzură PSD-AUR, în urma retragerii sprijinului politic de către PSD și ieșirii social-democraților de la guvernare. [...]
Parchetul European investighează posibile nereguli la fonduri UE de până la 300 mil. euro (aprox. 1,5 mld. lei) legate de grupul Agrofert , deținut anterior de premierul ceh Andrej Babiš, potrivit HotNews . Dosarul ridică miza financiară a controalelor privind conflictele de interese și utilizarea banilor europeni în companii conectate politic. Investigația este derulată de Parchetul European (EPPO) , instituția UE care anchetează fraude ce afectează bugetul Uniunii, condusă de Laura Codruța Kovesi . Informația a fost relatată inițial de Reuters și preluată de Agerpres. Ce verifică EPPO și care este miza financiară Conform publicației cehe Seznam Zpravy, EPPO investighează două direcții: folosirea recentă a fondurilor europene de către companii asociate în trecut cu Babiš; dacă autoritățile cehe ar fi trebuit să ceară rambursarea a aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei ) din fonduri plătite companiilor lui Babiš într-o perioadă anterioară în care acesta a fost prim-ministru (2017–2021). Babiš și-a construit un imperiu de afaceri în agricultură, alimentație și industria chimică, inclusiv grupul Agrofert , care cuprinde sute de companii și accesează anual fonduri europene „de zeci de milioane de euro”, potrivit materialului. Cooperarea cu autoritățile cehe și disputa privind „separarea” de Agrofert Seznam Zpravy susține că EPPO a cerut poliției cehe să coopereze în anchetă. Agenția cehă de combatere a criminalității organizate a transmis că „gestionează această chestiune” conform instrucțiunilor primite de la EPPO, fără alte detalii. După revenirea la conducerea guvernului la sfârșitul anului trecut, Babiš a transferat acțiunile deținute în Agrofert către un fond fiduciar independent și a afirmat că măsura depășește cerințele reglementărilor cehe și europene privind conflictele de interese. Oponenții săi contestă însă dacă acest aranjament îl separă suficient de grup, iar Seznam Zpravy face referire la documente fiduciare nepublicate care ar sugera că membri ai familiei ar putea prelua controlul după ce Babiš părăsește funcția. De unde a pornit cazul Partidul Piraților, din opoziție, a declarat că ancheta EPPO ar urma unei plângeri depuse de formațiune privind folosirea fondurilor europene de către companiile lui Babiš în trecut. Ministrul ceh al Finanțelor, Alena Schillerova, a spus că este convinsă că premierul și-a rezolvat situațiile care ar fi putut implica conflicte de interese. Context politic Babiš conduce partidul ANO, care a câștigat alegerile legislative din octombrie anul trecut, și guvernează într-o coaliție cu „Motoriștii” și formațiunea de extremă dreapta SPD. După summitul NATO de săptămâna trecută, premierul de la Praga a anunțat că Republica Cehă nu va participa la pachetul de sprijin de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, convenit de statele Alianței. În acest moment, sursa nu oferă detalii despre fapte concrete investigate sau despre eventuale acuzații, ci doar despre deschiderea investigației și cooperarea solicitată autorităților cehe. [...]
Întârzierile la autostrăzi riscă să scoată din PNRR până la 4,7 miliarde euro (aprox. 23,5 miliarde lei), ceea ce ar muta finanțarea pe bugetul de stat și pe împrumuturi mai scumpe, potrivit Newsweek . Miza imediată este „decomiterea” – anularea definitivă a unor fonduri europene dacă termenele și condițiile de cheltuire nu sunt respectate – cu termen-limită indicat pentru august 2026 pe unele segmente. Sursa arată că România încearcă să „salveze” prin negocieri cu Comisia Europeană o sumă totală de aproximativ 4,7 miliarde euro pentru transporturi, prin decontare parțială în funcție de progresul fizic real din șantiere. Unde este riscul cel mai mare: proiectele menționate În material sunt indicate mai multe zone cu întârzieri care pot duce la pierderea finanțării din PNRR sau la mutarea proiectelor pe alte programe: Autostrada Moldovei A7 (secțiunea de Nord) : între Adjud – Roman – Pașcani , unde „sute de milioane de euro” ar fi în risc direct de decomitere, pe fondul faptului că lucrările nu ar urma să fie gata până la termenul-limită din august 2026. Publicația notează că tronsoanele dintre Adjud Nord și Roman Nord ratează termenele asumate, iar ONG-uri de specialitate avertizează că șansele de finalizare „conform calendarului” sunt minime. Autostrada A1 Lugoj–Deva, secțiunea Margina–Holdea : întârzierile la lucrările asociate tunelurilor menționate în articol scot sectorul din fereastra de decontare a fondurilor nerambursabile. Autostrada Transilvania (A3) : sunt menționate întârzieri, iar pentru A3 între Nădășelu și Poarta Sălajului publicația afirmă că „au pierdut deja oficial” finanțarea directă din PNRR. În context, Newsweek trimite și la un articol separat despre vizita lui Ilie Bolojan pe șantier, disponibil aici: Newsweek . Autostrada Unirii (A8) : loturile din zona montană sunt descrise ca fiind afectate de birocrație și complexitatea traseului; Guvernul ar fi modificat structura programului, eliminând „bucăți importante” din PNRR și mutându-le pe Programul Transport. Materialul face trimitere și la un alt articol despre A8: Newsweek . De ce contează: costul finanțării se mută pe buget, la dobânzi mai mari Newsweek susține că, dacă banii din PNRR sunt pierduți, statul ar trebui să înlocuiască finanțarea prin împrumuturi de pe piață, la dobânzi semnificativ mai mari. În articol se menționează că finanțările din PNRR ar avea dobânzi preferențiale de circa 2% , în timp ce împrumuturile de pe piața liberă ar depăși 6–7% , ceea ce ar genera costuri suplimentare suportate din taxe. În plus, publicația avertizează că fiecare kilometru nerealizat la timp poate împinge presiunea financiară în deficitul bugetar al anului în curs, cu risc de „corecții financiare severe”, întrucât Comisia Europeană nu ar deconta lucrări începute și nefinalizate la timp. Critici privind capacitatea administrativă și execuția Materialul îl citează pe profesorul Adrian Mitroi (ASE), care pune absorbția slabă pe seama administrării defectuoase: „E o brambureală îngrozitoare acolo. Sunt fonduri nerambursabile, sunt granturi, sunt credite. Nici nu îmi mai bat capul să înţeleg, atât este de prost administrat acest domeniu.” Tot el ridică semne de întrebare privind funcționalitatea Ministerului Fondurilor Europene și ritmul de utilizare a alocării totale din PNRR. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, presiunea imediată este legată de termenele din 2026 și de posibilitatea ca unele segmente să fie decontate doar parțial sau să fie mutate pe alte programe (cum este Programul Transport), pentru a evita pierderea completă a banilor. În lipsa recuperării întârzierilor, riscul indicat este dublu: fonduri europene anulate și finanțare înlocuită din buget, la costuri mai mari. [...]
Adoptarea noii Legi a salarizării este prezentată drept condiție pentru deblocarea banilor din PNRR , iar miza imediată este accesul României la tranșe de finanțare europeană rămase neîncasate, potrivit Euronews . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că actul normativ, deși „nu este perfect”, trebuie adoptat pentru a îndeplini un jalon asumat în relația cu Comisia Europeană. Bolojan a indicat că legea salarizării unitare este parte din reformele cerute pentru continuarea plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență și că neadoptarea ei ar pune în pericol accesarea unor sume importante destinate investițiilor publice. Miza financiară: granturi rămase de atras din PNRR Premierul interimar a reamintit că România mai are de atras peste 4,5 miliarde de euro (aprox. 22,5 miliarde lei) sub formă de granturi. În acest context, îndeplinirea reformelor asumate este prezentată ca o condiție pentru deblocarea fondurilor, cu impact direct asupra finanțării proiectelor publice. Potrivit declarațiilor sale, banii vizați sunt destinați investițiilor în: infrastructură, sănătate, educație, administrație. Ce urmărește legea și ce urmează Bolojan a spus că noua lege ar trebui să introducă un sistem de salarizare „mai echitabil și mai predictibil” în sectorul bugetar, chiar dacă Guvernul anticipează nemulțumiri din partea unor categorii profesionale. Proiectul privind salarizarea unitară este inclus în pachetul legislativ pe care Guvernul îl pregătește pentru Parlament, după consultări cu Comisia Europeană. În logica prezentată de premierul interimar, adoptarea legii este un pas necesar atât pentru modernizarea administrației, cât și pentru respectarea angajamentelor care condiționează plățile din PNRR. [...]
