Știri
Știri din categoria Politică
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să alimenteze un nou val de procese în sectorul public, pe fondul unor calcule făcute cu date incomplete și al imposibilității de a mai ajusta substanțial textul fără a depăși plafonul bugetar agreat cu Comisia Europeană, potrivit Economedia.
Președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, susține că proiectul a fost construit pe informații parțiale și avertizează că, dacă va fi adoptat în forma actuală, nu va corecta dezechilibrele din sistemul public, ci va genera litigii pentru „drepturi reparatorii”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Subiectul Zilei”, realizată de Răzvan Dumitrescu (Gândul), și sunt relatate de Mediafax.
Costin a indicat că impactul bugetar comunicat oficial pentru aplicarea legii este de 12,1 miliarde de lei anual, de la 1 ianuarie, dar a pus sub semnul întrebării fundamentarea acestei estimări.
„Trebuie să vă reamintesc doar impactul bugetar comunicat oficial de domnul Pîslaru, care zice că de la 1 ianuarie vom cheltui în plus 12,1 miliarde la fondul de salarii din sectorul public. Însă asta e ceea ce e trecut pe hârtie.”
Liderul BNS afirmă că inclusiv experții Băncii Mondiale ar fi lucrat fără acces la toate informațiile relevante despre veniturile din sistemul public.
„Banca Mondială recunoaște faptul că nu a avut acces decât la circa o treime din datele necesare. Restul proiectului de lege a fost făcut, cum să spunem, pe bâjbâite.”
Potrivit lui Costin, proiectul a trecut prin mai multe versiuni, ajustate succesiv pentru reducerea impactului financiar, iar forma actuală nu mai poate fi modificată substanțial fără a afecta plafonul bugetar convenit cu Comisia Europeană. În acest context, el spune că partidele parlamentare vor trebui să își asume proiectul în Parlament, iar după acel moment nu ar mai exista spațiu real de reconfigurare.
Miza imediată, din perspectiva sindicală, este escaladarea conflictelor de muncă și a proceselor. Costin a dat ca exemplu familia ocupațională Justiție, unde ar exista deja „peste 20.000 de procese” pe rol, cu acțiuni noi care continuă să fie înregistrate. El a mai spus că reprezentanți din sănătate și educație au semnalat, la rândul lor, probleme majore în forma actuală a proiectului.
Recomandate
AUR își închide opțiunea de colaborare cu PSD cât timp Sorin Grindeanu rămâne la conducere , o poziționare care reduce spațiul de negociere parlamentară în jurul unor voturi-cheie și al conducerii Camerei Deputaților, potrivit Mediafax . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , a scris într-o postare pe Facebook că formațiunea sa „nu va încheia nicio înțelegere politică, «de niciun fel», cu PSD” atât timp cât Sorin Grindeanu conduce partidul. În același mesaj, Peiu afirmă că, dacă în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă. „AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid (...) Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu. Ce înseamnă politic: semnal de blocaj pe negocieri și pe voturi în Parlament Mesajul AUR fixează o linie roșie explicită față de PSD, condiționată de persoana lui Sorin Grindeanu. În practică, o astfel de poziționare poate îngreuna orice formule de cooperare punctuală între cele două partide, inclusiv în situații în care ar exista inițiative parlamentare sau voturi care ar necesita majorități variabile. Peiu își motivează atacul prin acuzații de „ipocrizie” la adresa lui Grindeanu și printr-o dispută legată de reproșurile PSD privind „valorile europene”. Liderul senatorilor AUR mai susține că parlamentarii AUR nu ar avea motive să părăsească partidul și afirmă că AUR susține „ferm” apartenența României la UE și NATO. Contextul disputei: replici după declarații despre o posibilă colaborare Potrivit relatării, Peiu reacționează și la criticile lui Grindeanu legate de faptul că AUR nu ar fi votat „guvernul Veștea”, despre care senatorul AUR spune că ar fi fost format „prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid”. În același timp, poziția AUR vine pe fondul unor declarații publice ale lui Grindeanu despre dificultatea de a-și imagina o colaborare guvernamentală cu AUR, invocând credibilitatea unor lideri ai formațiunii și divergențe privind raportarea la valorile europene, conform informațiilor citate în material. [...]
PSD riscă să-și agraveze declinul electoral dacă ajunge la anticipate , iar calculele interne indică faptul că o nouă rundă de alegeri ar putea împinge partidul într-un scenariu „și mai negru” decât rezultatul deja slab din 2024, potrivit HotNews . În material se arată că PSD a obținut la alegerile parlamentare din 2024 „un scor în jurul a 22%”, descris drept cel mai slab rezultat al partidului la acest tip de scrutin din ultimii 35 de ani. Pe acest fundal, perspectiva alegerilor anticipate este prezentată ca un risc suplimentar, cu efecte potențial mai severe decât cele deja contabilizate. Un element notat este faptul că Nicușor Dan și PSD ar fi găsit „un nou punct de conexiune”: poziționarea față de alegerile anticipate. Publicația susține că „calcule mai atente” arată care ar fi efectele pentru PSD ale întoarcerii la urne, iar strategi din Kiseleff ar fi conștienți de miza reală, „indiferent câte mesaje optimiste promovează”. În același registru, HotNews indică faptul că mai mulți lideri ai partidului — Olguța Vasilescu și Claudiu Manda, Sorin Grindeanu și Marian Neacșu — ar evalua că PSD se află în prezent „într-o situație infinit mai bună” decât cea în care s-ar putea regăsi după anticipate, ceea ce sugerează o presiune internă pentru evitarea acestui scenariu. [...]
Blocajul politic riscă să întârzie adoptarea legii salarizării și să pună presiune pe fondurile europene , în condițiile în care PNL avertizează că modificările incompatibile cu jaloanele din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) pot periclita banii europeni, potrivit Adevărul . Tema este în prim-plan înaintea ediției de marți, 21 iulie, a „Interviurilor Adevărul”, unde europarlamentarul PMP Eugen Tomac anunță că va discuta despre criza politică și blocajul formării noului Guvern. Miza imediată a tensiunilor din coaliția de guvernare este proiectul legii salarizării, pe care PSD a transmis că nu îl va susține „în forma actuală”. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a motivat poziția partidului prin faptul că noua lege i-ar dezavantaja pe profesori, medici și militari, conform articolului. De cealaltă parte, PNL susține că legea salarizării unitare trebuie să respecte atât condițiile negociate cu Comisia Europeană, cât și „posibilitățile reale ale bugetului de stat”. Liberalii afirmă că sprijină doar amendamentele compatibile cu jaloanele PNRR și acceptate de Comisia Europeană, avertizând că restul „pun în pericol banii europeni cuveniți României”. Presiune pe calendar: PNL cere sesiune extraordinară În același context, PNL cere convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară „chiar de săptămâna viitoare”, pentru ca proiectele să fie adoptate rapid. Partidul mai avertizează că întârzierile sau blocajele politice pot avea consecințe directe asupra fondurilor europene. 77 de zile de guvern interimar și consultări fără rezultat Eugen Tomac ar urma să abordeze și blocajul formării unui nou Guvern, în condițiile în care se împlinesc 77 de zile de guvern interimar. Ultimele consultări convocate de președintele Nicușor Dan au avut loc pe 13 iulie, la Cotroceni, dar s-au încheiat fără un rezultat concret, iar liderii fostei coaliții au plecat fără declarații publice, potrivit relatării. Într-o analiză publicată de „Adevărul”, politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) a trecut în revistă variantele de executiv discutate la Cotroceni și a avertizat că un posibil cabinet de „armistițiu” ar putea pierde susținerea la următoarea dispută majoră între partide. Mișcoiu mai leagă dificultățile președintelui de a coagula o majoritate parlamentară de percepțiile create în jurul opțiunilor sale politice, deși, doctrinar, acesta ar aparține unei alte familii politice decât cea cu care a fost asociat în ultimele luni. [...]
PSD spune că încă nu există o majoritate pentru învestirea Guvernului, dar Sorin Grindeanu susține că negocierile „stau mai bine” decât acum câteva săptămâni , potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă schimbare de ritm în discuțiile pentru depășirea crizei politice, fără ca PSD să revendice, deocamdată, o formulă concretă de majoritate. Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde liderul PSD a spus că partidul va continua să încerce să contureze „o majoritate care să excludă voturi extremiste”, pe care o prezintă drept o soluție de stabilitate. „Lucrurile par a sta mai bine decât în urmă cu două sau trei săptămâni. O să vedem în zilele următoare dacă președintele va considera necesar să ne mai cheme la o consultare.” Linia roșie: fără colaborare guvernamentală cu AUR Grindeanu a reluat poziția PSD împotriva unei colaborări guvernamentale cu AUR, deși a nuanțat că, la votul de învestire, decizia fiecărui parlamentar este „personală”, dincolo de disciplina de partid. El a spus că respectă votanții tuturor partidelor, inclusiv ai AUR, dar a criticat „populismul” și a afirmat că îi este greu să își imagineze o guvernare comună. „Minoritate de blocaj” și presiune pe premierul demis Întrebat despre un termen pentru deblocarea crizei, liderul PSD a insistat că „în acest moment nu putem vorbi de o majoritate în Parlament”, ci de „o minoritate de blocaj”. În această cheie, el l-a indicat pe premierul demis Ilie Bolojan drept principalul responsabil pentru blocaj, susținând că „se agață în continuare de putere” și că PSD ar fi acceptat „aproape toate variantele” vehiculate, inclusiv un acord politic. În lipsa unor detalii despre o formulă de majoritate și despre calendar, singurul reper avansat de Grindeanu rămâne posibilitatea unor noi consultări la Cotroceni „în zilele următoare”, dacă președintele le va considera necesare. [...]
Schimbările de la vârful filialelor PNL sunt motivate de rezultatele electorale slabe , iar Ilie Bolojan le-a transmis liderilor partidului, înainte de vot, că este nevoie de o „evaluare corectă”, potrivit relatării HotNews bazate pe surse participante la ședința Biroului Permanent Național (BPN) . Ședința a avut loc luni seară, de la ora 19.00, la Palatul Parlamentului, iar până la momentul relatării șase președinți de filiale județene fuseseră destituiți. Miza operațională este resetarea conducerilor locale înainte de următoarele runde electorale, pe fondul unor performanțe considerate sub așteptări în anumite județe. În discuții, Bolojan a invocat explicit diferențele dintre rezultatele unor organizații și media partidului la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare), conform surselor citate. „Pot să accept supărări, dar, la modul corect, cred că sunt realități pe care nu le putem contesta. Sunt județe în România în care PNL, la ultimele alegeri gestionate pe forțe proprii, alegerile prezidențiale, parlamentare, am obținut rezultate mult sub media partidului. Este o evidență.” Contestări în interiorul conducerii Mesajul președintelui PNL a fost contestat în ședință de Hubert Thuma și Adrian Veștea, potrivit aceleiași surse. Veștea a acuzat o „vânătoare de vrăjitoare”, semnalând tensiuni interne legate de criteriile și modul în care sunt operate schimbările la nivel județean. [...]
PNL a declanșat o reorganizare forțată în teritoriu, cu demiteri și dizolvări de conduceri în șase filiale , decizie care a provocat tensiuni în Biroul Politic Național și acuzații interne că schimbările sunt folosite pentru a înlocui lideri aleși cu oameni „din afara partidului”, potrivit Adevărul . Ce a decis conducerea PNL și pe ce bază După ședință, PNL a confirmat oficial că Biroul Politic Național a decis demiterea președinților și dizolvarea Birourilor Politice Județene sau de Sector pentru șase organizații: Ialomița, Galați și sectoarele 2, 3, 4 și 5 din București. În cazul PNL Galați, a fost revocat președintele interimar George Scarlat. Potrivit comunicatului citat, hotărârile au fost adoptate în baza art. 74 lit. t) teza 1 din Statutul PNL și au fost votate cu „două treimi” din membrii Biroului Politic Național, cu obiectivul declarat de „îmbunătățire a activității” organizațiilor vizate și pentru atingerea obiectivelor din strategia partidului. Miza conflictului: acuzații de „import” de oameni și contestarea criteriului electoral În ședință, deputatul PNL Ionuț Stroe a fost revocat din funcția de președinte al organizației PNL Sector 4, după un vot de 39 „pentru” și 8 „împotrivă”, fără abțineri, conform informațiilor din articol. Înaintea votului, Stroe a acuzat conducerea că folosește modificările statutare din 2025 pentru a elimina lideri incomozi și pentru a aduce persoane „din afara PNL”, inclusiv din „societatea civilă”, USR, REPER, dar și din SOS și POT. Stroe a contestat și argumentul conducerii legat de sancționarea filialelor pentru rezultatele din 2024, susținând că acestea reflectă mai degrabă contextul politic și deciziile centrale, inclusiv candidatura lui Sebastian Burduja la Primăria Capitalei (menționând scorul de 7,74% la alegerile pentru Primăria Generală și aproximativ 12% pentru lista PNL la Consiliul General). În același timp, liderul PNL Ilfov, Hubert Thuma, a intervenit critic în ședință cerând organizarea de alegeri în filialele județene și criticând promovarea unor membri noi fără votul organizațiilor, reproșându-i direct lui Ilie Bolojan că o promisiune făcută la Congresul extraordinar din 2025 nu ar fi fost respectată, potrivit relatării bazate pe surse. Cum își justifică Ilie Bolojan deciziile Conform surselor citate, președintele PNL Ilie Bolojan a respins criticile și a susținut că schimbările au la bază analiza rezultatelor electorale și nevoia de a crește performanța partidului la alegerile din 2028, argumentând că există județe unde PNL a obținut rezultate „mult sub media partidului” la ultimele alegeri „gestionate pe forțe proprii” (prezidențiale și parlamentare). Alte decizii luate în ședință În aceeași ședință, Biroul Politic Național a validat și componența Consiliului Director al Institutului de Studii Populare (ISP). Din noua conducere ar urma să facă parte Ilie Bolojan, alături de Valeriu Stoica, Emil Boc, Theodor Stolojan, Robert Sighiartău, Sebastian Burduja și Dragoș Pîslaru. Ce urmează și unde rămân neclarități PNL a formalizat deciziile pentru cele șase organizații, însă acuzațiile privind înlocuirea liderilor cu persoane din afara partidului rămân, în acest moment, la nivel de declarații și relatări din interiorul ședinței, așa cum sunt prezentate în articol. În plan intern, următorul test va fi modul în care partidul va instala noile conduceri și dacă va organiza alegeri în filiale, solicitare ridicată explicit în ședință. [...]
