Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Agroserv Măriuța a primit undă verde pentru 1,8 mil. euro (aprox. 9,5 mil. lei) fonduri nerambursabile, bani care ar urma să-i reducă factura la energie prin producție proprie cu stocare, potrivit ZF. Finanțarea vizează două proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 3,3 MW, declarate eligibile în schema de ajutor administrată de AFIR.
Compania, producătorul mărcii Lăptăria cu Caimac (simbol bursier MILK), spune că investițiile urmăresc să reducă dependența de energia cumpărată din rețea și să optimizeze costurile operaționale, într-un context în care energia rămâne un cost important pentru procesare și pentru activitățile din fermă.
Din totalul de 1,8 milioane de euro, finanțarea este împărțită între două amplasamente, ambele cu stocare integrată (baterii):
Proiectele intră în etapa de contractare. Contestațiile pot fi depuse în termen de cinci zile lucrătoare de la notificări, însă compania estimează că acestea nu vor afecta finanțarea.
Agroserv Măriuța a încheiat 2025 cu afaceri de 108,9 milioane de lei, în creștere cu 22%, și profit net de 3,7 milioane de lei, după pierderea din 2024. Acțiunile au închis ședința de miercuri la 6,10 lei, în creștere cu 1,7%, conform datelor prezentate de publicație.
Recomandate
Guvernul deschide finanțări de 650 milioane euro pentru ca instituțiile publice să-și reducă facturile la energie : premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe din Fondul pentru Modernizare care permit producerea și stocarea energiei pentru consum propriu, potrivit News . Pachetul total este de 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei), iar finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane de euro pentru un beneficiar. Ce finanțează cele două programe Primul program, cu un buget de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare. Proiectele pot include pompe de căldură, iar energia produsă este destinată consumului propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare. Al doilea program, de 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei), se adresează instituțiilor publice care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile și vor putea instala baterii „în spatele contorului” (adică la nivelul consumatorului, pentru a stoca energia produsă și a o folosi local). Cine poate aplica și care este calendarul Beneficiari eligibili, conform anunțului, sunt: primăriile și consiliile județene; spitalele publice; universitățile de stat; centrele sociale; alte instituții publice. Apelurile se deschid vineri, 11 septembrie. Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029. De ce contează: presiune mai mică pe bugete și pe rețea Potrivit premierului interimar, investițiile ar urma să ajute instituțiile publice să își reducă facturile la energie și să folosească mai eficient energia din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. [...]
O sesiune de finanțare GAL MMTMM pentru tineri și femei rămâne deschisă până pe 21 august 2026 , cu un prag minim de selecție de 20 de puncte, ceea ce face ca pregătirea proiectului (și a punctajului) să fie decisivă pentru accesarea banilor, potrivit Agronet . Apelul vizează „Dezvoltarea micilor afaceri pentru tineri și femei în teritoriul GAL MMTMM” și este încadrat la tipul de finanțare „Servicii”, în cadrul unei finanțări gestionate de GAL/ AFIR . Informațiile sunt prezentate în materialul oficial publicat de Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . Cine poate aplica și în ce interval Sesiunea este destinată tinerilor și femeilor din aria locală acoperită de GAL MMTMM. Calendarul depunerii este indicat ca fiind cert: deschidere: 23 iulie 2026; termen-limită: 21 august 2026. La data de 21 august 2026, apelul figurează cu statut „deschis”, astfel că solicitanții trebuie să se încadreze în intervalul anunțat. Buget, plafon și intensitatea sprijinului: ce înseamnă fiecare Datele din apel separă explicit trei repere: buget total al sesiunii: 200.000 ; suma maximă de sprijin: 200.000 ; intensitatea sprijinului: 100% (finanțare integrală, conform apelului). În plus, este menționat distinct un plafon de depunere a proiectelor de 400.000,00 euro (aprox. 2,0 milioane lei) , precizat ca plafon de depunere și care nu trebuie confundat cu bugetul sesiunii sau cu suma maximă de sprijin. Condiția de selecție: prag minim de 20 de puncte Pentru proiecte este stabilit un prag minim de selecție de 20,00 puncte . Practic, proiectele trebuie să atingă acest nivel minim de punctaj, conform condițiilor din apel, pentru a intra în selecție. Documentele și informațiile actualizate sunt disponibile în fișa finanțării și în pagina apelului din Portalul Grupurilor de Acțiune Locală . [...]
Grantul DR-14 de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) poate fi pierdut din motive de încadrare și punctaj, nu din lipsa investițiilor eligibile , iar ordinea pregătirii proiectului devine decisivă, potrivit Agronet . Ghidul solicitantului și pachetul de documente pentru intervenția DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni ” au fost publicate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , iar cererea de finanțare de pe pagina intervenției a fost actualizată la 11 august 2026. Sprijinul nerambursabil ajunge la maximum 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pe proiect, cu o intensitate de cel mult 85% din cheltuielile eligibile. Asta înseamnă că beneficiarul trebuie să acopere minimum 15% din cheltuielile eligibile, plus toate cheltuielile neeligibile și eventualele diferențe de preț neacceptate la plată. De ce contează: selecția se face pe patru „competiții” diferite DR-14 nu funcționează ca o singură listă națională. Proiectele concurează pe patru componente, cu grile de punctaj și alocări distincte, iar o încadrare greșită poate duce la respingerea proiectului: sectorul legumicol; sectorul zootehnic; proiecte care propun numai achiziții simple; componenta națională pentru celelalte sectoare. Încadrarea se face în principal după sectorul majoritar al exploatației, determinat prin dimensiunea economică (SO – producție standard) la momentul depunerii. Excepția este componenta „numai achiziții simple”, dedicată proiectelor formate exclusiv din astfel de achiziții. Cartoful este inclus la „alte sectoare”, conform ghidului. Pragurile SO: „ferma mică” nu se stabilește doar din hectare Eligibilitatea ca fermă mică este definită prin SO, nu doar prin suprafață. Ghidul indică praguri diferite în funcție de sectorul majoritar: categoria generală: 4.000 – 11.999 SO; zootehnic cu rase autohtone: 2.000 – 11.999 SO; flori, plante aromatice/medicinale/ornamentale: 2.000 – 11.999 SO; legumicol: 2.300 – 11.999 SO. Calculul se face cu coeficienții SOC 2020, pe baza culturilor și suprafețelor înregistrate la APIA în anul depunerii și, după caz, a efectivelor de animale din evidențele ANSVSA și ANZ. Consecința practică: două ferme cu aceeași suprafață pot avea SO foarte diferit, iar asta influențează atât eligibilitatea, cât și componenta pe care intră proiectul. Cine poate aplica și ce verifică AFIR Intervenția se adresează fermierilor, însă persoana fizică neautorizată nu este eligibilă. Pot depune proiecte, între altele, PFA, întreprinderi individuale și familiale, precum și societăți comerciale (inclusiv SRL), în condițiile documentației. AFIR verifică statutul de fermier și exploatația inclusiv prin datele din IACS-APIA și prin codul exploatației. Din acest motiv, forma juridică prin care se depune proiectul trebuie corelată cu exploatația înregistrată; un proiect depus, de exemplu, pe un SRL nu poate fi construit pe suprafețe și animale care figurează pe o altă entitate fără ca situația să fie reglementată conform ghidului. Cum se ajunge la 50.000 de euro: plafonul este pentru sprijin, nu pentru investiție Plafonul de 50.000 de euro este sprijinul nerambursabil maxim, nu valoarea totală a proiectului. La intensitatea maximă de 85%, pentru a solicita 50.000 de euro nerambursabili, proiectul trebuie să aibă cheltuieli eligibile de cel puțin 58.823,53 euro (aprox. 294.000 lei), conform exemplului din ghid. Pe lângă contribuția proprie de minimum 15% din eligibil, beneficiarul suportă integral cheltuielile neeligibile și alte costuri care nu sunt acceptate la plată. Ghidul menționează și situația TVA-ului recuperabil, care nu este cheltuială eligibilă. Cofinanțarea: dovada se cere la contractare, cu termene diferite Dovada cofinanțării este solicitată în etapa de contractare și se poate face prin extras de cont și/sau contract de credit. Pentru extrasul de cont, documentația cere ca acesta să fie recent și să fie însoțit de un angajament că minimum 50% din disponibilul prezentat pentru cofinanțare va fi utilizat pentru proiect. Termenul maxim pentru prezentarea documentelor este: 3 luni pentru proiectele cu achiziții simple; 6 luni pentru proiectele complexe, calculate de la notificarea solicitantului selectat, în condițiile ghidului. Investiții eligibile și limite care pot bloca proiectul Ghidul permite o paletă largă de investiții (construcții și modernizări cu destinație agricolă, utilaje și echipamente noi, plantații pomicole, sere și solarii, digitalizare, utilități), dar introduce limite care pot schimba structura proiectului: procesarea este permisă doar ca componentă secundară , sub 50% din valoarea eligibilă totală; marketingul și comercializarea trebuie să rămână secundare, iar cheltuielile pentru site, etichetă, concept de marcă sau înregistrarea mărcii sunt eligibile în limita a 5% din valoarea eligibilă; irigațiile și stocarea apei sunt eligibile numai ca parte secundară, cu cerințe tehnice (inclusiv contorizare) și condiții legate de starea cantitativă a corpurilor de apă; energia regenerabilă este eligibilă ca parte secundară, dar doar pentru consumul propriu al exploatației, fără construirea proiectului pe ideea livrării surplusului în rețea. La utilaje, ghidul introduce verificări de dimensionare: AFIR a publicat „Anexa 16 – Corelarea puterii mașinilor agricole cu suprafața fermei”, iar solicitantul trebuie să declare și utilajele existente; un tractor supradimensionat poate ridica probleme la evaluare, chiar dacă este, în principiu, eligibil. Cheltuieli neeligibile și controlul prețurilor Lista de neeligibile include, între altele: utilaje second-hand, achiziția de terenuri și clădiri, locuințe, animale, plante anuale, cheltuieli curente de întreținere, autoturisme pentru transport persoane, mijloace de transport nespecializate, cheltuieli făcute înainte de semnarea contractului (cu excepțiile prevăzute pentru pregătirea/elaborarea proiectului), costuri deja finanțate din alte fonduri și TVA recuperabilă. AFIR verifică și „rezonabilitatea” costurilor. Dacă nu există preț de referință, ghidul cere oferte în funcție de valoarea achiziției (două oferte peste 15.000 de euro și o ofertă până la 15.000 de euro, în situațiile în care nu se aplică o valoare de referință) și avertizează că documentele pregătite formal pot crea probleme atât la evaluare, cât și ulterior. Ce ar trebui să facă fermierii înainte de lista de achiziții Mesajul operațional al ghidului, așa cum este sintetizat în material, este că proiectul trebuie construit „de la eligibilitate și punctaj spre investiții”, nu invers: verificarea SO și a sectorului majoritar, alegerea corectă a componentei, estimarea punctajului, clarificarea drepturilor asupra terenurilor/construcțiilor și capacitatea de cofinanțare vin înaintea listei finale de utilaje, construcții și echipamente. Pentru documentația oficială și anexele intervenției, AFIR are o pagină dedicată DR-14, indicată în materialul Agronet: Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale . [...]
Finanțările LEADER pot fi mai ușor de accesat în zone unde competiția lipsește , pentru că există Grupuri de Acțiune Locală (GAL) care au închis sesiuni fără niciun proiect depus, ceea ce poate lăsa bugete nefolosite și șanse mai mari la selecție, potrivit Agronet . Consultantul în fonduri europene Marian Dumitrache a spus, la emisiunea „Agricultura la Raport” (AGRO TV), că a întâlnit apeluri locale în care nu s-a depus nicio cerere sau doar unul-două proiecte, fără ca bugetul să fie depășit. „Am văzut că sunt GAL-uri care nu au primit cereri din partea fermierilor absolut deloc.” De ce contează: competiția este locală, nu națională Mecanismul LEADER funcționează prin apeluri lansate de fiecare GAL, nu printr-o singură sesiune națională în care toți fermierii concurează între ei. Asta înseamnă că diferențele între teritorii pot fi mari: un GAL poate avea suprasubscriere (multe proiecte pe buget), iar altul poate rămâne cu bani disponibili. Recomandarea consultantului este ca fermierii să urmărească inclusiv GAL-urile care au încheiat sesiuni fără să consume bugetul, pentru că unele apeluri pot reveni, iar concurența poate rămâne mai redusă decât la intervențiile AFIR organizate la nivel național. Imaginea de ansamblu: mii de proiecte, dar distribuție inegală Situațiile punctuale descrise de Dumitrache nu indică lipsă de interes la nivel național. Conform datelor Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) , la 17 iunie 2026, prin cele 246 de GAL-uri fuseseră depuse 6.092 de proiecte, cu o valoare eligibilă solicitată de 325,64 milioane de euro (aprox. 1,63 miliarde lei). Din total, 3.329 de proiecte fuseseră selectate de GAL-uri, 1.874 declarate eligibile de AFIR, iar 604 ajunseseră la contractare. La momentul raportării existau 172 de apeluri în derulare și 1.536 de anunțuri privind lansarea de apeluri, ceea ce susține ideea că „aglomerarea” nu este uniformă între teritorii. „Până la 200.000 de euro” nu este o sumă garantată în fiecare GAL Plafonul de până la 200.000 de euro (aprox. 1,0 milion lei) pe proiect există în cadrul intervenției DR-36 LEADER, însă condițiile concrete sunt stabilite prin Strategia de Dezvoltare Locală și prin apelul fiecărui GAL. Cu alte cuvinte, nu toate apelurile oferă acest maxim și nu toate tipurile de proiecte se încadrează automat la această sumă. AFIR indică o intensitate de bază a sprijinului de 65% din cheltuielile eligibile, cu posibilitatea majorării până la 100% pentru anumite categorii și tipuri de proiecte. La 65%, pentru a atinge un grant de 200.000 de euro ar fi necesară o investiție eligibilă de aproximativ 307.692 euro (aprox. 1,54 milioane lei), fără a include cheltuieli neeligibile. Accent pe proiecte colective: minimum doi fermieri și investiții comune Dumitrache s-a referit în special la investiții colective, nu la toate finanțările disponibile prin GAL-uri. În varianta prezentată la AGRO TV, proiectul presupune participarea a cel puțin două firme private și asumarea unei forme de asociere dacă finanțarea este aprobată. Investiția trebuie să fie comună (de exemplu, utilaje folosite împreună, capacități de procesare sau depozitare, servicii pentru membri), iar bunurile/investiția trebuie menținute pe perioada prevăzută în proiect, indicată de consultant ca fiind de cinci ani. Condițiile exacte diferă însă de la un GAL la altul și trebuie verificate în ghidul apelului. Exemplu din piață: apel cu buget de 84.000 euro, nu 200.000 euro Agronet dă ca exemplu Intervenția 1 GAL PMM pentru intervenții colective agricole și agro-alimentare, deschisă până la 17 august 2026, cu buget de 84.000 euro (aprox. 420.000 lei), rată a sprijinului de 65% și prag minim de selecție de 20 de puncte. În acest caz, suma maximă publicată este 84.000 euro, sub plafonul general de 200.000 euro. Ce ar trebui să verifice fermierii înainte să aștepte o sesiune națională AFIR În logica LEADER, oportunitatea poate veni dintr-un apel local cu bani disponibili și puțini concurenți. Pașii practici indicați în material sunt: identificarea GAL-ului care acoperă localitatea; verificarea teritoriului eligibil și a solicitantului eligibil; plafonul pe proiect și procentul nerambursabil; contribuția proprie și punctajul minim; lista documentelor și termenul de depunere. Concluzia: LEADER nu este o finanțare „mică” la nivel național, dar fragmentarea pe GAL-uri face ca șansele reale să depindă de competiția din teritoriu, nu doar de interesul general pentru program. [...]
Primăria Dumbrăveni a obținut o finanțare nerambursabilă de peste 15,2 milioane lei pentru restaurarea Castelului Apafi , un proiect care mută o parte importantă din costul reabilitării patrimoniului pe fonduri europene și buget de stat, cu o contribuție locală pentru diferență, potrivit News . Investiția este încadrată în Programul „Regiunea Centru” 2021–2027 și are ca termen estimat de finalizare octombrie 2029. Valoarea totală a proiectului este de 17.270.356,29 lei. Din această sumă, finanțarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de 13.257.047,20 lei, iar finanțarea nerambursabilă de la bugetul de stat este de 2.027.548,39 lei. Diferența până la valoarea totală reprezintă contribuția beneficiarului, respectiv Primăria Dumbrăveni. Ce se finanțează: consolidare, restaurare și funcțiuni pentru vizitare Intervențiile vizează clădiri din ansamblul monumentului de pe strada Cuza Vodă nr. 4, unde există opt imobile independente. În proiect sunt incluse lucrări care combină restaurarea elementelor istorice cu adaptări pentru utilizare publică: Bastionul (Corp C4) : lucrări pentru refacerea imaginii istorice și amenajarea de spații de expoziții; consolidări la șarpantă, refacerea învelitorii, curățarea și repararea fațadelor, tratarea elementelor de piatră și închiderea unor goluri cu panouri de sticlă fără rame, plus redeschiderea golurilor istorice dacă vor fi identificate. Beciul boltit (Corp C8) : demolarea unei dale de beton considerată necorespunzătoare, consolidarea zidăriei de cărămidă și tratamente anti-igrasie; noua structură de rezistență va fi realizată independent de zidăriile istorice. Ruina corp vest / extindere corp C1 (Corp C9) : punerea în siguranță a unui fragment de zid cu elemente decorative; realizarea în subsol a unui corp îngropat pentru grupuri sanitare și introducerea unei scări și a unui lift, amplasate discret. Curtea interioară : desfacerea platformelor betonate și reconfigurarea curții pentru a reaminti de curțile interioare ale castelelor medievale; coborârea nivelului terenului la cota istorică, marcarea contururilor clădirilor dispărute, platformă pentru evenimente și reconstruirea fântânii istorice. Utilități : rețele exterioare de apă rece și canalizare, hidranți interiori, paratrăsnet și prize de pământ, instalații electrice și rețele exterioare. De ce contează: infrastructură pentru turism și utilizare publică Obiectivul declarat al proiectului este valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și istoric și îmbunătățirea infrastructurii de turism din Dumbrăveni. Grupul țintă include peste 8.000 de locuitori ai orașului, aproximativ 400 de vizitatori ai expoziției actuale de la castel, agenți economici din HoReCa, artizani locali și viitori turiști. Directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru, Simion Crețu, a indicat că, în Programul „Regiunea Centru”, prin priorități dedicate turismului sustenabil și atractivității regionale, a fost alocată o sumă de aproape 1,3 miliarde de lei pentru protejarea patrimoniului și dezvoltarea turismului, în paralel cu investiții în turism balnear și montan. Context: un monument cu rol istoric și utilizări succesive Castelul Apafi din Dumbrăveni este legat de familia din care a provenit Mihail Apafi I, principe al Transilvaniei, și a funcționat ca reședință princiară personală între 1660 și 1696. În timp, a găzduit inclusiv pe împăratul Iosif al II-lea Habsburg (1773) și pe poetul Petőfi Sándor (1848). În castel au fost semnate tratate și documente cu impact asupra evoluției Transilvaniei, iar în aprilie 1919 a avut loc aici Marea Adunare Națională a Romilor, unde a fost semnat un memorandum de susținere a Marii Uniri din 1918. Ulterior, clădirea a fost folosită ca tribunal, închisoare, arhivă, școală și internat. [...]
Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]
