Știri
Știri din categoria Fonduri europene
Agroserv Măriuța a primit undă verde pentru 1,8 mil. euro (aprox. 9,5 mil. lei) fonduri nerambursabile, bani care ar urma să-i reducă factura la energie prin producție proprie cu stocare, potrivit ZF. Finanțarea vizează două proiecte fotovoltaice, cu o capacitate totală de 3,3 MW, declarate eligibile în schema de ajutor administrată de AFIR.
Compania, producătorul mărcii Lăptăria cu Caimac (simbol bursier MILK), spune că investițiile urmăresc să reducă dependența de energia cumpărată din rețea și să optimizeze costurile operaționale, într-un context în care energia rămâne un cost important pentru procesare și pentru activitățile din fermă.
Din totalul de 1,8 milioane de euro, finanțarea este împărțită între două amplasamente, ambele cu stocare integrată (baterii):
Proiectele intră în etapa de contractare. Contestațiile pot fi depuse în termen de cinci zile lucrătoare de la notificări, însă compania estimează că acestea nu vor afecta finanțarea.
Agroserv Măriuța a încheiat 2025 cu afaceri de 108,9 milioane de lei, în creștere cu 22%, și profit net de 3,7 milioane de lei, după pierderea din 2024. Acțiunile au închis ședința de miercuri la 6,10 lei, în creștere cu 1,7%, conform datelor prezentate de publicație.
Recomandate
Modernizarea Parcului Plumbuita intră în execuție cu un buget de 92,52 milioane de lei, din care peste 36 milioane vin din fonduri publice și europene nerambursabile , după ce Primăria Municipiului București a emis autorizația de construire, potrivit Economedia . Proiectul include și finanțare europeană prin Programul Regional București–Ilfov 2021–2027. Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, a anunțat pe Facebook că ordinul de începere a lucrărilor urmează să fie emis luni, iar începerea efectivă ar trebui să aibă loc „în termen de 10 zile”, conform legii. Lucrările vor fi etapizate, astfel încât o parte din parc să rămână permanent accesibilă pentru locuitorii din zonă și pentru tranzit. Cum se finanțează proiectul Valoarea totală a proiectului este de 92,52 milioane de lei (inclusiv TVA) . Structura de finanțare menționată include: aprox. 20,14 milioane de lei finanțare nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională ; 16,62 milioane de lei de la bugetul de stat . Restul sumei nu este detaliat în materialul citat. Ce include modernizarea și unde se intervine Proiectul vizează reamenajarea a aproximativ 20,5 hectare de spații verzi și cuprinde intervenții atât în Parcul Plumbuita , cât și pe Insula Plumbuita. Obiectivul este modernizarea a trei zone: Parcul Plumbuita 1, Parcul Plumbuita 2 și Insula Plumbuita . Lucrările prevăzute includ, între altele: refacerea aleilor și înlocuirea mobilierului urban; modernizarea locurilor de joacă, inclusiv un loc de joacă senzorial și unul pentru copii cu dizabilități; amenajări pentru sport, șah, picnic și activități în aer liber, plus o zonă multifuncțională pentru sport; plantări de arbori, arbuști și plante perene, cu păstrarea vegetației valoroase existente; sistem automatizat de irigații; piste de alergare și biciclete pe malul lacului. Context: autorizare începută în 2024 Hopincă afirmă că cererea pentru autorizația de construire a fost depusă în mai 2024 , iar documentația inițială a avut „mai multe probleme”, fiind modificată împreună cu Primăria Municipiului București pentru a putea fi autorizată. Sectorul 2 estimează că investiția va îmbunătăți accesul la spații verzi pentru aproximativ 116.000 de persoane . [...]
Instituțiile publice pot accesa 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei) pentru a-și reduce costurile cu energia prin investiții în producția și stocarea energiei din surse regenerabile, potrivit Newsweek . Finanțarea este anunțată ca fiind derulată prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și vine din Fondul pentru Modernizare . Ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a comunicat, într-o postare pe Facebook, lansarea a două programe de finanțare, cu un buget total de 650 de milioane de euro. Conform informațiilor citate de publicație din news.ro, alocarea este de 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pe beneficiar , iar cererile de finanțare se pot depune începând cu 28 septembrie . Cine poate primi banii și pentru ce investiții Scopul declarat al programelor este sprijinirea instituțiilor publice pentru instalarea de sisteme fotovoltaice și capacități de stocare a energiei (de regulă, baterii care permit utilizarea energiei produse și în afara intervalelor cu soare). În lista de beneficiari menționată de ministru intră: primării; consilii județene; spitale publice; universități; unități de cult; centre sociale; alte instituții publice. De ce contează: impact direct în bugete și în funcționarea serviciilor publice Miza economică a finanțării este reducerea facturilor la energie pentru instituțiile care deservesc comunitatea și creșterea independenței energetice, prin producție proprie și stocare. În practică, programul poate diminua presiunea pe bugetele locale și pe bugetele instituțiilor mari consumatoare (precum spitalele), mai ales în perioade cu prețuri volatile la energie. Publicația mai trimite la un material separat despre o inovație în zona panourilor solare, disponibil aici: Newsweek . [...]
Guvernul deschide finanțări de 650 milioane euro pentru ca instituțiile publice să-și reducă facturile la energie : premierul interimar Ilie Bolojan a semnat ordinele pentru două programe din Fondul pentru Modernizare care permit producerea și stocarea energiei pentru consum propriu, potrivit News . Pachetul total este de 650 de milioane de euro (aprox. 3,25 miliarde lei), iar finanțarea poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, în limita a 10 milioane de euro pentru un beneficiar. Ce finanțează cele două programe Primul program, cu un buget de 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei), vizează instalarea de panouri fotovoltaice cu baterii de stocare. Proiectele pot include pompe de căldură, iar energia produsă este destinată consumului propriu. Bateriile sunt obligatorii și trebuie dimensionate pentru 2–4 ore de funcționare. Al doilea program, de 150 de milioane de euro (aprox. 750 milioane lei), se adresează instituțiilor publice care au deja instalații de producere a energiei din surse regenerabile și vor putea instala baterii „în spatele contorului” (adică la nivelul consumatorului, pentru a stoca energia produsă și a o folosi local). Cine poate aplica și care este calendarul Beneficiari eligibili, conform anunțului, sunt: primăriile și consiliile județene; spitalele publice; universitățile de stat; centrele sociale; alte instituții publice. Apelurile se deschid vineri, 11 septembrie. Cererile se depun prin AFIR până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului, în ordinea depunerii. Evaluarea proiectelor este programată între 9 noiembrie 2026 și 12 februarie 2027, iar investițiile trebuie finalizate și puse în funcțiune până la 31 decembrie 2029. De ce contează: presiune mai mică pe bugete și pe rețea Potrivit premierului interimar, investițiile ar urma să ajute instituțiile publice să își reducă facturile la energie și să folosească mai eficient energia din surse regenerabile, reducând în același timp presiunea asupra rețelei în perioadele de consum ridicat. [...]
Guvernul pune presiune pe recuperarea jaloanelor restante din PNRR, pentru a evita pierderea de fonduri europene , după ce premierul Luca Niculescu a convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili, potrivit News . Mesajul transmis este că termenele sunt „foarte, foarte strânse”, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot costa România bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Niculescu a spus că reuniunea are loc „imediat după ședința de Guvern” și că obiectivul este „să salvăm fiecare euro” pe care România îl mai poate încasa prin PNRR, subliniind că fondurile se traduc în investiții în spitale, școli, infrastructură și modernizarea statului. „Nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare şi obiectivul meu este foarte clar să salvăm fiecare euro pe care România îl mai poate încasa prin PNRR.” Ce urmărește Guvernul, din perspectiva implementării Premierul a indicat că miza imediată este disciplina de execuție și clarificarea responsabilităților la nivel de ministere. El a precizat că vrea ca fiecare ministru să știe „exact ce are de făcut” și „cine răspunde” pentru îndeplinirea angajamentelor, inclusiv cât de rapid pot fi realizate. „Vreau ca fiecare ministru să ştie exact ce are de făcut şi cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor şi cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” De ce contează pentru economie În logica PNRR, neîndeplinirea jaloanelor (ținte și reforme asumate) poate întârzia sau bloca accesul la tranșe de finanțare. Niculescu a legat explicit riscul de întârzieri de posibilitatea pierderii de bani europeni, insistând că România „are nevoie” de aceste fonduri. Articolul nu oferă detalii despre ce jaloane sunt restante, ce ministere sunt vizate sau un calendar de recuperare; informațiile disponibile se limitează la anunțul convocării reuniunii și la mesajul de accelerare și responsabilizare la nivel guvernamental. [...]
Guvernul pune miniștrii „la termen” pentru jaloanele restante din PNRR, ca să evite pierderea de bani europeni , după ce premierul Luca Niculescu a convocat de urgență o ședință de evaluare dedicată închiderii Planului Național de Redresare și Reziliență, potrivit Mediafax . Miza întâlnirii este accelerarea implementării proiectelor și clarificarea responsabilităților, în condițiile în care calendarul este descris de premier drept „foarte, foarte” strâns, iar întârzierile și lipsa de coordonare pot duce la pierderea fondurilor. Ce le cere premierul miniștrilor Niculescu spune că reuniunea, programată imediat după ședința de guvern, urmărește ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut, cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și în ce ritm pot fi realizate jaloanele restante. „Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente.” În debutul ședinței de guvern, premierul a insistat că România „nu își poate permite” să piardă bani europeni din cauza întârzierilor și a problemelor de coordonare. Context: cererile de plată 5 și 6 sunt încă în evaluare la Comisia Europeană În același context, Mediafax notează că România a depus în august și septembrie cererile de plată 5 și 6, care însumează „peste 6 miliarde de euro”, iar acestea se află în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. Pentru mediul de afaceri și administrațiile care depind de finanțări din PNRR, mesajul transmis de la Palatul Victoria indică o presiune crescută pe livrarea jaloanelor, cu potențiale efecte în ritmul de lansare, contractare și decontare a proiectelor în perioada următoare. [...]
Alocarea a circa 8,5 miliarde euro (aprox. 42,5 miliarde lei) pentru proiecte sociale în viitorul buget UE 2028–2034 ridică miza pentru planul național de finanțare al României , potrivit Mediafax , care citează o postare a europarlamentarului PSD Gabriela Firea . Firea afirmă că „minimum 14%” din viitoarele fonduri europene pentru România ar urma să fie direcționate către proiecte sociale, ceea ce ar însemna aproximativ 8,5 miliarde de euro. Declarația vine în contextul discuțiilor despre viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Ce se schimbă: finanțarea socială ar intra într-un „plan național” Potrivit europarlamentarului, în viitorul buget UE „fiecare stat va avea un plan național din care se vor finanța și măsurile sociale”. În această logică, Firea indică drept prioritate menținerea Fondului Social European la „cel puțin 100 de miliarde de euro”. În viziunea prezentată, banii ar urma să susțină, între altele, măsuri pentru: copiii din familii vulnerabile; tinerii care au abandonat școala; tinerele mame care vor să se întoarcă la cursuri. Context: discuții la Strasbourg și un calendar strâns pentru 2028 Firea spune că a discutat subiectul cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în Parlamentul European de la Strasbourg, în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură. Tot ea afirmă că Mînzatu a insistat asupra necesității unui acord până la finalul anului, astfel încât „noile proiecte să poată porni la timp în 2028”. Educație: locuințe pentru profesori și recomandări europene În aceeași discuție, Firea menționează problemele profesorilor, în special birocrația și dificultățile cadrelor didactice tinere de a găsi locuințe accesibile în marile orașe. Ea afirmă că, în acest context, Comisia propune ca statele să includă profesorii pe lista de priorități la investițiile în locuințe, alături de medici, asistente și pompieri. Firea mai spune că pe 4 noiembrie este așteptată o recomandare europeană privind condițiile de muncă ale profesorilor și enumeră măsuri dintr-un pachet pentru educație pe care Comisia Europeană ar urma să îl anunțe luna viitoare, inclusiv alianțe între școli pentru matematică, citire și educație digitală, resurse digitale și de inteligență artificială și o nouă strategie pentru învățământul profesional. Erasmus+: cerere de buget mai mare Un alt punct menționat este viitorul program Erasmus+. Firea afirmă că a cerut un buget de 47 de miliarde de euro (aprox. 235 miliarde lei), peste propunerea Comisiei, și că pentru această variantă „voi vota astăzi”. În acest moment, informațiile prezentate sunt la nivel de declarații și discuții politice; detaliile finale despre sume și mecanismele de alocare depind de negocierile privind bugetul UE 2028–2034 și de forma planului național care ar urma să fie cerut fiecărui stat. [...]
