Noul șef anti-fraudă al UE, Petr Klement, avertizează că reputația Parlamentului este în pericol din cauza accesului limitat la investigații

Noul șef al OLAF cere clarificarea accesului în Parlamentul European, avertizând că miza este reputația instituțiilor , într-o dispută juridică privind cât de departe pot merge anchetatorii în percheziții și verificări în sediul legislativului, relatează Politico . Petr Klement , numit director general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în februarie, spune că instituția pe care o conduce „încă se luptă” să obțină accesul necesar pentru a investiga corespunzător suspiciuni de abateri în Parlament și cere „mai multă claritate” asupra puterilor investigatorilor. Într-un interviu acordat publicației la Bruxelles, el a argumentat că dezbaterea ar trebui închisă „de dragul reputației ambelor instituții”, în special a Parlamentului European. Miza este una de reglementare și funcționare: potrivit regulilor actuale, OLAF – organism administrativ fără competența de a iniția urmăriri penale – trebuie să ceară permisiunea de a accesa spațiile Parlamentului cu 48 de ore înainte, cu excepția cazurilor „excepționale” în care o astfel de notificare ar compromite ancheta. Există și un acord de cooperare din 2013 între OLAF și Parlament, care ar trebui să faciliteze accesul, pe baza unui aranjament mai vechi (1999) ce prevede că serviciul de securitate al Parlamentului „va asista” OLAF în desfășurarea practică a investigațiilor. Contextul: Qatargate și acuzațiile de blocaj Disputa a devenit mai vizibilă în timpul scandalului de corupție din 2022, cunoscut drept Qatargate, anchetă în Belgia privind presupuse încercări ale Qatarului și Marocului de a influența deciziile Parlamentului. Atunci, anchetatorii OLAF s-au plâns că au fost împiedicați să acceseze birourile eurodeputaților și dispozitivele acestora. Consiliul de supraveghere al OLAF a consemnat într-un raport din 2024 că Parlamentul ar fi rămas reticent în a permite investigatorilor să efectueze percheziții și că legislativul ar fi considerat că entitatea „cel mai bine plasată” să investigheze astfel de acuzații este chiar Parlamentul, nu OLAF, sugerând că OLAF ar trebui să evite investigații paralele. Klement a spus că este „complet de acord” cu această evaluare. Ce urmează: revizuirea legislației OLAF Klement leagă rezolvarea problemei de o revizuire a legislației OLAF așteptată mai târziu în acest an, parte a unei reforme mai ample a Comisiei Europene privind „arhitectura antifraudă” a UE – setul de reguli pentru organismele care gestionează frauda, criminalitatea și corupția în interiorul Uniunii. El insistă însă că nu cere extinderea competențelor OLAF, ci delimitarea lor: „Nu cer mai multe competențe, nu avem nevoie de mai multe puteri, nu suntem «după» nimeni. Dar vrem claritate asupra a ceea ce putem și ceea ce nu putem face.” În raportul anual al OLAF pentru 2025, publicat luni, Klement a scris că instituțiile UE au „o obligație morală” să „îmbrățișeze transparența”. Raportul menționează că OLAF a închis anul trecut opt cazuri care au implicat membri ai personalului Parlamentului European. Parlamentul European și-a revizuit în 2023 codul de conduită și regulamentul de procedură, introducând noi obligații pentru eurodeputați, inclusiv cerințe mai stricte privind declararea intereselor private și o interdicție a activităților de lobby. Un purtător de cuvânt al Parlamentului a refuzat să comenteze, potrivit articolului. [...]