Știri
Știri din categoria Fonduri europene
PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR pentru România, invocând riscuri de stat de drept legate de modificarea legii integrității și de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Euronews. Miza este una financiară și de calendar: solicitarea vizează reținerea banilor înainte de 31 august, termen-limită pentru implementarea unor reforme din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor.
Demersul este atribuit Partidului Popular European (PPE) și Renew Europe, care i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu elibereze tranșa dacă România nu renunță la planurile de modificare a legii integrității ce ar duce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei de către Dominic Fritz.
Scrisoarea, obținută de Politico, este semnată de liderul PPE Manfred Weber și de șefa Renew Europe, Valérie Hayer. Cei doi cer Comisiei să „clarifice fără echivoc” că fondurile din PNRR nu vor fi deblocate în lipsa renunțării la modificările contestate.
Suma invocată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), iar momentul ales este legat de termenul de 31 august menționat ca limită pentru implementarea reformelor din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor. În scrisoare se cere un „semnal” din partea Executivului comunitar înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea și înainte de acest termen.
Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului ar încălca legislația europeană și „Constituția Europeană” și acuză PSD că îl vizează intenționat pe Dominic Fritz.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Valérie Hayer pentru Politico.
„Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică. Este o problemă legată de statul de drept”, a afirmat Manfred Weber, pentru sursa citată.
În plan intern, Euronews notează că surse politice au declarat că USR și PNL și-au informat în aceste zile partenerii europeni din Renew și PPE despre „amendamentul Fritz” din noua lege a integrității, lege pe care Curtea Constituțională a declarat-o parțial neconstituțională. În același timp, surse politice din interiorul PSD acuză Renew Europe și PPE că fac presiuni asupra lui Nicușor Dan să nu promulge legea în forma propusă de CCR.
Dominic Fritz ar mai avea „doar 30 de zile” până să-și piardă calitatea de primar după intrarea în vigoare a noii legi privind integritatea în funcții publice, conform informațiilor din articol. Fritz este acuzat că ar fi semnat un PUZ al cărui arhitect era sponsor în campania sa electorală.
Euronews mai arată că judecătorii CCR au decis că pierderea mandatului pentru persoanele aflate în conflict de interese înainte de aplicarea legii este constituțională. Amendamentul care îl vizează pe Fritz a fost declarat constituțional, iar legea a fost retrimisă în Parlament pentru modificările cerute de CCR.
Recomandate
România are mai puțin de două săptămâni ca să evite pierderea banilor din PNRR : potrivit Antena 3 , miza este închiderea unor proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), legate de 8 jaloane și 6 legi „critice” care trebuie finalizate până la 31 august. În joc sunt și penalizări de 771 sau 972 milioane de euro (aprox. 3,9–4,9 miliarde lei), dacă jaloanele nu sunt îndeplinite. Pe scurt, mecanismul descris este direct: dacă jalonul este bifat, Comisia Europeană plătește; dacă nu, banii nu intră. Cele 6 legi de care depind jaloanele: ce e adoptat și ce e blocat Din cele șase acte normative asociate pachetului de jaloane, patru sunt deja adoptate, iar două rămân problematice: Legea de modificare a Codului administrativ (adoptată) Legea privind recompensarea performanței pentru angajații din ANAF (adoptată) Legea decarbonizării (adoptată) Codul Urbanismului (adoptat) Legea ANI (nepromulgată) Legea salarizării (blocată) Jaloanele cu risc: Legea ANI și Legea salarizării Legea ANI: circuit legislativ încă neînchis Jalonul 431 vizează actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică și este legat de „Legea ANI”. În material se arată că legea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar după decizia CCR privind constituționalitatea „ amendamentului Fritz ”, actul urmează să reintre în circuit: după motivarea CCR, legea se întoarce la Parlament și apoi ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. „Sper sǎ putem încheia circuitul legislativ pânǎ în 31 august, termenul limitǎ al PNRR”, a transmis șeful statului. Neatingerea acestui jalon este asociată cu o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), conform sursei. Legea salarizării unice: blocaj politic și presiune bugetară Jalonul 420 (Legea salarizării unice) este descris drept „cel mai dificil” din PNRR și este, în prezent, blocat, după o întâlnire de aproape patru ore la Cotroceni fără rezultat. Antena 3 notează tensiuni în sectorul public, inclusiv nemulțumiri că veniturile ar putea scădea, greve de avertisment în sănătate și avertismente de proteste în educație. În același timp, sursa indică limite bugetare: pentru pachetul de salarizare pe 2026 statul ar putea aloca circa 8 miliarde lei, iar în 2027 cel mult 12 miliarde lei, însă resursele nu acoperă toate solicitările. Pentru neîndeplinirea jalonului este menționată o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Un alt risc: „reversibilitatea” pe energie, după amendamentele la decarbonizare Pe jalonul 119a (reforma pieței de energie electrică), materialul reține controversa legii decarbonizării, după un amendament PSD care ar împiedica închiderea centralelor pe cărbune. Președintele Nicușor Dan a spus că va folosi „toate prerogativele constituționale” și nu exclude reexaminarea în Parlament, pentru a nu pierde miliarde de euro. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , avertizează însă asupra unui risc diferit: „reversibilitatea” pe jalonul 114 (un concept din regulamentul european, care poate redeschide evaluarea unui jalon considerat deja îndeplinit). Potrivit lui, jalonul 114 a fost deja acceptat de Comisie pe o cerere de plată anterioară, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. În momentul descris, „reversibilitatea” nu era activată. Tot Pîslaru a anunțat că România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei). Context: ce mai includ jaloanele din pachet Pe lângă integritate și salarizare, lista de jaloane din material acoperă și: utilizarea terenurilor de stat (prin ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă (jalonul 509 – lege adoptată); Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (jalonul 315 – adoptat în Camera Deputaților, revine la Senat); decarbonizarea încălzirii și răcirii (jalonul 128 – lege adoptată în iulie), cu prevederi care includ și prosumatorii și stocarea energiei; este menționat și un program pus în consultare publică, cu buget total de 400 milioane lei și finanțare de până la 15.000 lei/beneficiar pentru baterii; reforma ANAF (jalonul 197), inclusiv legislație de tip „bonus-malus” pentru inspectori; modernizarea sistemului de gospodărire a apelor (jalonul 4), inclusiv schimbări pentru mecanismul economic al „Apelor Române”. În ansamblu, PNRR este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107 miliarde lei), din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, conform datelor din material. [...]
Comisia Europeană avertizează că modificarea legii decarbonizării poate aduce „consecințe financiare” în PNRR , după ce Parlamentul a adoptat un amendament care condiționează închiderea capacităților pe cărbune de punerea în funcțiune a unor capacități noi „similare”, potrivit HotNews . Executivul european transmite, într-o declarație citată de TVR , că statele membre trebuie să își respecte angajamentele din planurile de redresare și că orice risc de „reversare” a reformelor va fi analizat, cu potențiale efecte financiare. Miza: un jalon PNRR deja validat de Bruxelles Comisia precizează că a luat act de modificările aduse legii decarbonizării și că le va analiza, deoarece actul normativ este „o reformă esențială” din Planul Național de Redresare și Reziliență. În forma inițială, intrarea în vigoare a cadrului legislativ a stat la baza evaluării pozitive a jalonului 114. În plus, Comisia subliniază că modificările nu au fost încă promulgate de președintele României și că va evalua „orice risc potențial de reversare a jalonului 114”. „Comisia solicită tuturor statelor membre să își respecte pe deplin angajamentele asumate prin planurile de redresare și reamintește că orice risc de reversare va fi analizat cu atenție, putând implica consecințe financiare.” Ce a generat controversa în Parlament Legea decarbonizării a fost aprobată miercuri de Camera Deputaților. Un amendament introdus de PSD la Senat, contestat de PNL, prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice „similare”, potrivit Agerpres . PNL susține că amendamentul poate bloca bani din PNRR, în timp ce PSD argumentează că România nu își permite închiderea acestor capacități în contextul războiului și al crizei energetice. Pe acest fond, HotNews a relatat anterior disputa privind riscul de a fi afectate fonduri din PNRR, într-un material separat despre amendamentul contestat: „poate bloca miliarde de euro din PNRR” ( HotNews ). Ce urmează Legea se află pe masa președintelui Nicușor Dan , care declarase anterior că ia în calcul inclusiv retrimiterea ei în Parlament dacă ajunge „în forma rezultată din lucrările comisiilor”. Între timp, Comisia Europeană anunță că va analiza modificările și va evalua riscul ca jalonul 114 din PNRR să fie considerat „reversat”, scenariu care, potrivit avertismentului Bruxelles-ului, poate atrage consecințe financiare. [...]
Promulgarea pachetului de legi din PNRR deblochează intrarea în vigoare a reformelor de care depinde accesul la fonduri europene , potrivit Euronews . Președintele României a semnat marți actele normative considerate esențiale pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și legea de ratificare a Acordului SAFE. Prin promulgare, legile intră în vigoare și România face un pas în îndeplinirea „jaloanelor” asumate în PNRR — ținte și condiții de reformă de care depinde accesarea banilor europeni destinați investițiilor și reformelor. Ce acoperă pachetul de legi din PNRR Conform informațiilor publicate, printre actele normative promulgate se află legi care vizează reforme în: administrația publică; sistemul de justiție; domeniul economic. Acestea fac parte din angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană , în cadrul PNRR. Acordul SAFE: componenta de securitate și apărare Șeful statului a promulgat și legea de ratificare a Acordului SAFE (Security Action for Europe) , descris ca un instrument european pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării și pentru facilitarea investițiilor în industria de apărare. De ce contează și ce urmează Adoptarea și promulgarea acestor acte este prezentată ca un pas necesar pentru continuarea reformelor și pentru menținerea calendarului obligațiilor asumate prin PNRR, cu impact direct asupra accesului la finanțarea europeană. În paralel, ratificarea SAFE întărește cadrul de cooperare europeană în zona de securitate, cu potențial de a susține investiții în industria de apărare. [...]
Promulgarea unor legi „critice” pentru PNRR mută presiunea pe implementare și pe jaloanele rămase , în condițiile în care președintele Nicușor Dan avertizează că disputa politică pe legea decarbonizării poate ajunge să pună în risc cererile de plată și „miliarde de euro” din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit HotNews . Șeful statului a anunțat că a promulgat marți seară „legi necesare pentru îndeplinirea jaloanelor critice din PNRR”, precum și ratificarea Acordului SAFE, pe care le leagă de capacitatea statului „de a-și respecta angajamentele și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare”. În mesajul public, Nicușor Dan a susținut că aceste acte normative „garantează” accesul României la „fonduri europene majore pentru modernizare și investiții”. În argumentația sa, președintele a indicat atât componenta de investiții (spitale, școli, autostrăzi), cât și componenta de reforme. A dat ca exemple Codul administrativ și proiectul care prevede bonusuri pentru angajații ANAF și ai Vămii care depășesc planul de colectare sau descoperă fraude majore. A menționat și Codul urbanismului, pe care îl descrie drept un pas pentru „clarificarea și modernizarea dezvoltării urbane”, inclusiv prin integrarea rezultatelor referendumului din București inițiat în 2024. Legătura cu riscul de finanțare și cu percepția investitorilor Nicușor Dan a apreciat că legile adoptate și promulgate în aceste zile sunt un exemplu de „atitudine politică orientată spre obiective prioritare”, cu mai puțin accent pe conflicte, și a legat acest lucru de menținerea încrederii agențiilor de rating și, implicit, de interesul investitorilor. În context, HotNews amintește că agenția Fitch a menținut România la „BBB-”, iar publicația a relatat separat despre formularea din comunicat care ar indica faptul că decizia inițială ar fi fost o retrogradare, schimbată ulterior după o contestație a Guvernului (detalii în HotNews ). Legea decarbonizării: posibilă retrimitere în Parlament Pe fondul disputei PSD–PNL, președintele a spus că urmărește dezbaterile privind modificarea legislației de decarbonizare și a invocat un echilibru între securitatea energetică și respectarea angajamentelor asumate, cu impact asupra stabilității economice și financiare. „Dacă Parlamentul va adopta legea în forma rezultată din lucrările comisiilor, voi analiza cu maximă responsabilitate și voi uza de toate prerogativele constituționale, inclusiv de solicitarea de reexaminare, astfel încât România să poată depune cererile de plată rămase și să nu piardă miliarde de euro din PNRR.” Din punct de vedere procedural, proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat marți de Senat, însă nu ajunge acum la președinte pentru promulgare. Deși Senatul era for decizional, proiectul se întoarce la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, deoarece a suferit modificări substanțiale, potrivit unor surse politice citate de HotNews. În disputa politică, un amendament introdus de PSD la Senat – contestat de PNL – prevede că scoaterea treptată din exploatare a capacităților pe lignit și huilă se va putea face numai după construirea și punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres (detalii în Agerpres ). Liberalii susțin că amendamentul poate bloca bani din PNRR (context în HotNews ), în timp ce social-democrații argumentează că România nu își permite închiderea rapidă a acestor capacități în actualul context de securitate energetică. Ce urmează Pe termen scurt, proiectul de decarbonizare revine la Camera Deputaților, iar forma finală va determina dacă ajunge la promulgare și, eventual, la o cerere de reexaminare din partea președintelui. Miza, așa cum este formulată în declarațiile președintelui, este ca România să poată depune cererile de plată rămase din PNRR fără riscul pierderii unor sume importante. [...]
BNS cere control european asupra achizițiilor din SAFE, un program de peste 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei), invocând suspiciuni de nereguli care ar putea afecta utilizarea fondurilor și respectarea regulilor UE, potrivit Economedia . Blocul Național Sindical (BNS) a sesizat Comisia Europeană, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European, Curtea Europeană de Conturi și Ombudsmanul European în legătură cu achizițiile realizate prin programul Security Action for Europe (SAFE) . Organizația spune că demersul urmărește verificarea respectării legislației europene în procedurile de achiziții și în utilizarea fondurilor alocate. BNS afirmă că reprezintă aproximativ 300.000 de membri și că include lucrători din industria de apărare și aeronautică, precum și din sectoare „direct interesate” de implementarea programului. Sindicaliștii susțin că nu urmăresc blocarea sau întârzierea SAFE, pe care îl consideră „esențial” pentru securitatea României și a UE, ci cer implementarea „cu respectarea strictă a normelor europene”, pentru a evita suspiciuni privind folosirea banilor publici. Ce suspiciuni invocă BNS în procedurile SAFE Sesizarea se bazează, potrivit comunicatului citat, exclusiv pe informații din spațiul public (declarații ale autorităților, interpelări parlamentare și investigații jurnalistice). Printre aspectele semnalate se numără: întrebări privind nivelul de transparență în aprobarea programelor de înzestrare; posibila utilizare excesivă a negocierii fără publicare prealabilă; consultarea unui număr restrâns de operatori economici pentru programe majore; concentrarea unei părți semnificative din valoarea contractelor către un singur grup industrial; creșteri semnificative ale prețurilor pentru anumite elemente de tehnică militară, care ar necesita clarificări privind fundamentarea; suspiciuni privind acordarea unui „ajutor de stat mascat”; necesitatea verificării conformității cu Regulamentul SAFE și legislația UE în achiziții publice. Ce verificări cerute instituțiilor UE ar putea însemna pentru implementare BNS solicită Comisiei Europene (DG GROW, DG DEFIS și DG Competition) și OLAF verificarea conformității planului de investiții transmis de România și a procedurilor de achiziție cu legislația europeană, inclusiv analiza unor posibile elemente de ajutor de stat (este menționat cazul Șantierului Naval Mangalia) și cererea documentațiilor justificative pentru fiecare procedură. În paralel, sindicaliștii cer Parchetului European să verifice transparența și legalitatea procedurilor de achiziție, în măsura în care ar exista fapte ce intră în competența sa și care ar putea afecta interesele financiare ale UE. Curții Europene de Conturi i se solicită includerea implementării SAFE în planurile de audit privind eficiența utilizării fondurilor, iar Ombudsmanului European – evaluarea modului în care instituțiile europene gestionează sesizările legate de acest instrument de finanțare. [...]
Bulgaria cere garanții ca bugetul agricol să nu fie diluat în viitorul buget al UE 2028–2034, pe fondul propunerii de a apropia Politica Agricolă Comună (PAC) de politica de coeziune într-o arhitectură comună a fondurilor, potrivit Agronet . Miza este una de reglementare și de alocare: dacă agricultura își păstrează o finanțare distinctă și previzibilă sau intră într-un „coș” mai larg, unde concurează cu alte priorități. Poziția a fost prezentată la Sofia, în cadrul unei întâlniri cu Ekaterina Zaharieva, comisar european pentru întreprinderi nou-înființate, cercetare și inovare. Îngrijorarea a fost exprimată de vicepreședinta Iliana Iotova , care a avertizat că o reunire a politicilor ar putea dezavantaja statele mai mici și mai puțin dezvoltate, conform Radio Bulgaria. Ce propune Comisia Europeană pentru 2028–2034 În propunerea Comisiei Europene, fondurile gestionate de statele membre și regiuni ar urma să fie reunite într-o strategie comună, iar implementarea să se facă prin planuri naționale și regionale de parteneriat, potrivit documentelor Comisiei: European Commission și European Commission . Comisia prezintă această arhitectură ca o simplificare și o mai bună coordonare a investițiilor. Propunerea generală este evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro pentru șapte ani, însă distribuirea pe politici și state nu este încă adoptată. De ce contează separarea bugetului PAC pentru ferme Un buget agricol distinct înseamnă, în practică, o referință mai previzibilă pentru plăți directe, intervenții sectoriale și dezvoltare rurală. Într-un cadru comun, nivelul sprijinului pentru agricultură poate ajunge să depindă mai mult de prioritățile din planurile naționale și de negocierile dintre sectoare. Pentru exploatațiile agricole, arhitectura bugetară poate influența, între altele: nivelul plăților directe după 2027; finanțarea investițiilor în ferme și procesare; sprijinul pentru dezvoltarea rurală; instrumentele de gestionare a riscurilor; condițiile și obligațiile asociate fondurilor; posibilitatea statelor de a muta bani între priorități. Materialul citat nu include estimări privind eventuale pierderi pentru Bulgaria și nici sume care ar fi în joc pentru agricultura bulgară. Două teme conexe: competitivitatea și condiționarea de statul de drept Iotova a cerut ca viitorul Fond European pentru Competitivitate să nu concentreze resursele în economiile cu capacitate mai mare de cercetare și investiții. Totuși, Radio Bulgaria nu prezintă alocări, criterii sau mecanisme concrete, astfel că solicitarea rămâne, în acest stadiu, una politică în negocierile bugetare. Pentru agricultură, legătura cu un astfel de fond ar putea deveni relevantă în zone precum digitalizarea, robotizarea, cercetarea aplicată sau procesarea alimentară, dar nu este confirmat că aceste investiții ar compensa eventuale schimbări în bugetul tradițional al PAC. Separat, oficialul bulgar a cerut criterii precise pentru legarea accesului la fonduri de respectarea statului de drept, fără ca sursa să detalieze criteriile contestate sau efectele asupra plăților agricole. În practică, o astfel de condiționare poate produce întârzieri sau suspendări la nivel național, cu impact asupra calendarelor de finanțare, chiar dacă beneficiarii individuali nu au nereguli. Ce urmează Propunerea Comisiei trebuie negociată de statele membre și de Parlamentul European, iar forma finală poate diferi de proiect. Până la adoptarea cadrului financiar și a legislației sectoriale, nu există cuantumuri finale pentru plățile după 2027 și nici programe deschise în baza noii arhitecturi. Pentru România, negocierile vor influența direct subvențiile, investițiile și modul de repartizare a fondurilor prin viitorul plan național. [...]
