Știri
Știri din categoria Fonduri europene
PPE și Renew cer Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro din PNRR pentru România, invocând riscuri de stat de drept legate de modificarea legii integrității și de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Euronews. Miza este una financiară și de calendar: solicitarea vizează reținerea banilor înainte de 31 august, termen-limită pentru implementarea unor reforme din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor.
Demersul este atribuit Partidului Popular European (PPE) și Renew Europe, care i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu elibereze tranșa dacă România nu renunță la planurile de modificare a legii integrității ce ar duce la pierderea mandatului de primar al Timișoarei de către Dominic Fritz.
Scrisoarea, obținută de Politico, este semnată de liderul PPE Manfred Weber și de șefa Renew Europe, Valérie Hayer. Cei doi cer Comisiei să „clarifice fără echivoc” că fondurile din PNRR nu vor fi deblocate în lipsa renunțării la modificările contestate.
Suma invocată este de 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), iar momentul ales este legat de termenul de 31 august menționat ca limită pentru implementarea reformelor din PNRR care ar permite deblocarea fondurilor. În scrisoare se cere un „semnal” din partea Executivului comunitar înainte ca președintele Nicușor Dan să promulge legea și înainte de acest termen.
Weber și Hayer susțin că aplicarea retroactivă a amendamentului ar încălca legislația europeană și „Constituția Europeană” și acuză PSD că îl vizează intenționat pe Dominic Fritz.
„Banii contribuabililor europeni nu trebuie să devină niciodată un cec în alb pentru jocuri de putere politice”, a declarat Valérie Hayer pentru Politico.
„Dacă legislația este concepută pentru a elimina un adversar politic, iar fondurile UE sunt folosite ca pârghie pentru a o impune, aceasta nu mai este doar politică. Este o problemă legată de statul de drept”, a afirmat Manfred Weber, pentru sursa citată.
În plan intern, Euronews notează că surse politice au declarat că USR și PNL și-au informat în aceste zile partenerii europeni din Renew și PPE despre „amendamentul Fritz” din noua lege a integrității, lege pe care Curtea Constituțională a declarat-o parțial neconstituțională. În același timp, surse politice din interiorul PSD acuză Renew Europe și PPE că fac presiuni asupra lui Nicușor Dan să nu promulge legea în forma propusă de CCR.
Dominic Fritz ar mai avea „doar 30 de zile” până să-și piardă calitatea de primar după intrarea în vigoare a noii legi privind integritatea în funcții publice, conform informațiilor din articol. Fritz este acuzat că ar fi semnat un PUZ al cărui arhitect era sponsor în campania sa electorală.
Euronews mai arată că judecătorii CCR au decis că pierderea mandatului pentru persoanele aflate în conflict de interese înainte de aplicarea legii este constituțională. Amendamentul care îl vizează pe Fritz a fost declarat constituțional, iar legea a fost retrimisă în Parlament pentru modificările cerute de CCR.
Recomandate
România închide PNRR cu doar 13 miliarde euro încasați și mii de proiecte rămase în aer , iar costurile pentru lucrările întârziate se mută rapid pe bugete locale și pe bugetul de stat, potrivit Mediafax . La termenul-limită de 31 august 2026, bilanțul indică atât pierderi definitive de fonduri, cât și obligații de finanțare internă pentru proiectele care nu au fost recepționate la timp. Din bugetul total recalculat al României, de circa 20 de miliarde de euro (aprox. 100 miliarde lei), țara a încasat efectiv în jur de 13 miliarde de euro (aprox. 65 miliarde lei). În paralel, din peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4.500 au rămas nefinalizate sau nerecepționate la termenul oficial. Presiunea financiară se mută pe bugete: după 31 august, decontarea din bani europeni se oprește Parlamentul a adoptat de urgență o lege care stabilește că lucrările efectuate după 31 august nu mai sunt decontate din fonduri europene, ci vor fi plătite din bugete locale, bugetul de stat sau alte fonduri. În plus, dacă beneficiarii nu finalizează proiectele până la 31 decembrie 2026, vor fi obligați să returneze toți banii primiți anterior. Această schimbare transformă întârzierile din PNRR într-un risc bugetar direct, mai ales pentru proiectele gestionate de autorități locale, unde rămân nefinalizate peste 2.500 de investiții (utilități, creșe, reabilitări tehnice), conform datelor prezentate. Unde s-a livrat și unde s-a ratat: autostrăzi, spitale și reforme Pe zona de infrastructură rutieră, România a finalizat la termen 343 km de autostradă, însă 86,5 km au ratat termenul de 31 august și trebuie terminați până la finalul anului pe bani publici. În sănătate, premierul demis Ilie Bolojan a spus, într-o vizită la Târgu Mureș, că reducerea succesivă a bugetului PNRR pentru sănătate (de la peste 2 miliarde de euro la puțin peste 1 miliard de euro) a dus la restrângerea țintei: din 19 spitale/secții noi planificate inițial, doar 8 au fost finalizate la termen, restul fiind transferate către alte surse (fonduri de coeziune sau bugete naționale), ceea ce implică ani de întârziere. „Trebuie să tragem niște lecții (...) de la 19 spitale (...) am ajuns să fim în situația să finalizăm practic 8 (...) asta înseamnă niște ani de întârziere (...) sunt niște ani pe care i-am pierdut, practic.” La capitolul reforme, blocajul politic privind Legea salarizării unice a dus la pierderea definitivă a 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) asociate acestui jalon; în material este menționat că președintele României, Nicușor Dan , a pus eșecul pe seama partidelor fostei coaliții de guvernământ. Ultima cerere de plată: termen 30 septembrie, dar suma finală rămâne incertă Calendarul PNRR mai prevede o bornă: 30 septembrie 2026, data-limită pentru trimiterea ultimei cereri de plată către Comisia Europeană, care va deconta strict lucrările executate fizic până la miezul nopții din 31 august. Ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că cererea finală (numărul 6) ar urma să fie transmisă până la 30 septembrie 2026, cu o valoare brută estimată de aproximativ 8,8 miliarde de euro (aprox. 44 miliarde lei), însă încasarea efectivă va fi „considerabil mai mică” din cauza jaloanelor ratate. România, în partea de jos a clasamentului UE la încasări efective În comparație cu alte state membre, România este prezentată ca fiind la coada clasamentului în privința procentului de bani încasați efectiv din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF), cu aproximativ 61% din alocarea revizuită. În același tablou, Spania și Italia sunt indicate drept statele cu 90–100% din fonduri atrase, iar Portugalia și Grecia cu 80–85%. Materialul notează și că Bulgaria ar fi la 53%, pe fondul instabilității politice. [...]
Guvernul încearcă să evite un blocaj de 770 milioane euro (aprox. 3,85 mld. lei) din PNRR și a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificările pe „amendamentul Fritz” din Legea integrității, astfel încât eventualele observații să poată fi corectate înainte ca România să trimită cererea de plată aferentă jalonului, potrivit Economedia . Discuția a avut loc între premierul Ilie Bolojan, ministra Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath. Miza este Jalonul 431 – „Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică”, evaluat la 770 milioane de euro, legat de noua legislație de integritate și de suspiciuni privind compatibilitatea cu principiile dreptului european. Guvernul spune că vrea ca verificarea să fie încheiată „cât mai repede cu putință”, pentru a avea timp să modifice actul normativ dacă sunt identificate neconcordanțe. De ce contează: calendarul PNRR și riscul de neconformitate Procedural, verificarea îndeplinirii jalonului ar urma să fie făcută după depunerea cererii de plată numărul 6, care include acest jalon, „în luna octombrie”. Executivul argumentează însă că o evaluare accelerată ar reduce riscul ca o eventuală nealiniere la dreptul european să fie descoperită prea târziu, cu efecte atât asupra banilor din PNRR, cât și asupra efectelor juridice ale legii. În comunicatul citat, Guvernul respinge „categoric” informațiile din spațiul public despre solicitări sau sugestii de tăiere a fondurilor europene și susține că prioritatea este încasarea integrală a sumei. Totodată, avertizează că neconformitățile neidentificate și necorectate „cu celeritate” pot genera „riscuri importante”. Context: Comisia Europeană a cerut clarificări pe „amendamentul Fritz” În paralel, Comisia Europeană a solicitat oficial autorităților române clarificări detaliate despre noua Lege a integrității, cu accent pe „amendamentul Fritz”, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează surse oficiale. Conform aceleiași surse, scrisoarea ar fi fost transmisă la începutul lunii septembrie de directorul general al DG JUST, Ana Gallego, iar Bucureștiul ar avea două săptămâni pentru răspuns. Ce urmează, din informațiile disponibile: România pregătește cererea de plată nr. 6 (octombrie), iar Guvernul încearcă să obțină o verificare mai rapidă a conformității, pentru a putea interveni legislativ înainte de depunerea cererii, dacă va fi necesar. [...]
Cu doar câteva zile înainte de termenul-limită, au fost promulgate legi necesare pentru jaloanele PNRR , potrivit Știrile Pro TV . Președintele Nicușor Dan a semnat vineri o serie de acte normative care trebuie să intre în vigoare până la 31 august, dată legată de îndeplinirea jaloanelor și țintelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , respectiv de implementarea reformelor și investițiilor. Miza este una de reglementare, cu efect direct asupra calendarului PNRR: fără intrarea în vigoare a acestor legi în termen, România riscă să nu bifeze la timp condițiile asumate pentru derularea planului. Ce legi au fost promulgate Conform informațiilor citate de Agerpres , șeful statului a promulgat: Legea privind susținerea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități, inclusiv măsuri de accelerare și de prevenire a instituționalizării; Legea privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi; Ordonanța de urgență a Guvernului pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile. Separat, au mai fost semnate decretele de promulgare pentru: Legea privind închiderea operațională și financiară a PNRR; Legea privind aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune pentru conservarea biodiversității. De ce contează pentru economie și companii Într-o declarație transmisă printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan a legat direct PNRR de investiții și finanțare în economie. „Banii din PNRR înseamnă, pentru țara noastră, dezvoltare, modernizare și progres. Cele mai mari investiții din PNRR au mers către îmbunătățirea infrastructurii rutiere și feroviare, reabilitarea energetică a clădirilor, construcția sau echiparea unităților medicale și facilitatea finanțării pentru companii.” Materialul nu precizează ce jalon sau ce tranșă ar fi vizate punctual de fiecare act normativ, însă subliniază explicit presiunea termenului de 31 august pentru intrarea în vigoare a legislației necesare. [...]
România riscă un gol de finanțare în buget dacă nu încasează integral banii PNRR prinși la venituri , într-un moment în care cheltuielile deja angajate sunt greu de oprit sau amânat, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În mai puțin de două săptămâni, România „trage linie” și își poate face o idee despre câți bani a atras efectiv din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . O parte din fondurile UE au fost deja prinse în buget, la venituri: 98,7 mld. lei, din care 33 mld. lei reprezintă bani din componenta nerambursabilă a PNRR. Miza imediată este una fiscală: dacă o parte din veniturile bugetate așteptate nu se materializează, deficitul bugetar ar putea crește, în condițiile în care cheltuielile care ar fi trebuit acoperite din aceste fonduri nu pot fi stopate sau amânate, notează publicația. Context politic: blocajele se văd și în capacitatea de execuție În același context, Ziarul Financiar menționează că discuția de ieri pe legea salarizării dintre președintele Nicușor Dan și o parte a liderilor partidelor parlamentare s-a încheiat fără rezultat, pe fondul unor neînțelegeri care nu sunt doar între partide, ci și la nivelul guvernului. Pentru buget, combinația dintre venituri incerte și cheltuieli greu de ajustat amplifică riscul ca neîncasarea fondurilor așteptate din PNRR să se traducă rapid în presiune suplimentară pe deficit. [...]
România are mai puțin de două săptămâni ca să evite pierderea banilor din PNRR : potrivit Antena 3 , miza este închiderea unor proiecte de aproximativ 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei), legate de 8 jaloane și 6 legi „critice” care trebuie finalizate până la 31 august. În joc sunt și penalizări de 771 sau 972 milioane de euro (aprox. 3,9–4,9 miliarde lei), dacă jaloanele nu sunt îndeplinite. Pe scurt, mecanismul descris este direct: dacă jalonul este bifat, Comisia Europeană plătește; dacă nu, banii nu intră. Cele 6 legi de care depind jaloanele: ce e adoptat și ce e blocat Din cele șase acte normative asociate pachetului de jaloane, patru sunt deja adoptate, iar două rămân problematice: Legea de modificare a Codului administrativ (adoptată) Legea privind recompensarea performanței pentru angajații din ANAF (adoptată) Legea decarbonizării (adoptată) Codul Urbanismului (adoptat) Legea ANI (nepromulgată) Legea salarizării (blocată) Jaloanele cu risc: Legea ANI și Legea salarizării Legea ANI: circuit legislativ încă neînchis Jalonul 431 vizează actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcția publică și este legat de „Legea ANI”. În material se arată că legea a fost contestată la Curtea Constituțională, iar după decizia CCR privind constituționalitatea „ amendamentului Fritz ”, actul urmează să reintre în circuit: după motivarea CCR, legea se întoarce la Parlament și apoi ajunge la președintele Nicușor Dan pentru promulgare. „Sper sǎ putem încheia circuitul legislativ pânǎ în 31 august, termenul limitǎ al PNRR”, a transmis șeful statului. Neatingerea acestui jalon este asociată cu o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei), conform sursei. Legea salarizării unice: blocaj politic și presiune bugetară Jalonul 420 (Legea salarizării unice) este descris drept „cel mai dificil” din PNRR și este, în prezent, blocat, după o întâlnire de aproape patru ore la Cotroceni fără rezultat. Antena 3 notează tensiuni în sectorul public, inclusiv nemulțumiri că veniturile ar putea scădea, greve de avertisment în sănătate și avertismente de proteste în educație. În același timp, sursa indică limite bugetare: pentru pachetul de salarizare pe 2026 statul ar putea aloca circa 8 miliarde lei, iar în 2027 cel mult 12 miliarde lei, însă resursele nu acoperă toate solicitările. Pentru neîndeplinirea jalonului este menționată o penalizare de 771 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Un alt risc: „reversibilitatea” pe energie, după amendamentele la decarbonizare Pe jalonul 119a (reforma pieței de energie electrică), materialul reține controversa legii decarbonizării, după un amendament PSD care ar împiedica închiderea centralelor pe cărbune. Președintele Nicușor Dan a spus că va folosi „toate prerogativele constituționale” și nu exclude reexaminarea în Parlament, pentru a nu pierde miliarde de euro. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , avertizează însă asupra unui risc diferit: „reversibilitatea” pe jalonul 114 (un concept din regulamentul european, care poate redeschide evaluarea unui jalon considerat deja îndeplinit). Potrivit lui, jalonul 114 a fost deja acceptat de Comisie pe o cerere de plată anterioară, pe baza căreia România a primit deja miliarde de euro pentru investiții. În momentul descris, „reversibilitatea” nu era activată. Tot Pîslaru a anunțat că România a depus oficial cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare totală de 2,84 miliarde euro (aprox. 14,2 miliarde lei). Context: ce mai includ jaloanele din pachet Pe lângă integritate și salarizare, lista de jaloane din material acoperă și: utilizarea terenurilor de stat (prin ADS) ca zone de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă (jalonul 509 – lege adoptată); Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (jalonul 315 – adoptat în Camera Deputaților, revine la Senat); decarbonizarea încălzirii și răcirii (jalonul 128 – lege adoptată în iulie), cu prevederi care includ și prosumatorii și stocarea energiei; este menționat și un program pus în consultare publică, cu buget total de 400 milioane lei și finanțare de până la 15.000 lei/beneficiar pentru baterii; reforma ANAF (jalonul 197), inclusiv legislație de tip „bonus-malus” pentru inspectori; modernizarea sistemului de gospodărire a apelor (jalonul 4), inclusiv schimbări pentru mecanismul economic al „Apelor Române”. În ansamblu, PNRR este finanțat cu 21,41 miliarde euro (aprox. 107 miliarde lei), din care 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi, conform datelor din material. [...]
AUR cere Guvernului să respingă noi condiționalități pentru fondurile UE 2028–2034 , avertizând că un mecanism de tip PNRR ar putea bloca finanțarea unor investiții locale dacă România nu îndeplinește „jaloane” și „ținte” negociate la nivel european, potrivit news.ro . Formațiunea susține că introducerea unor condiționalități suplimentare pentru accesarea banilor europeni din perioada 2028–2034 ar putea obliga România să accepte reforme și măsuri „fără legătură directă” cu investițiile finanțate și cere Guvernului să facă publice condițiile propuse, obligațiile care ar reveni României și consecințele neîndeplinirii lor. Miza: risc de suspendare a plăților pentru proiecte care îndeplinesc criteriile tehnice AUR afirmă că „principala problemă” este riscul ca finanțarea unor proiecte precum autostrăzi, spitale sau rețele de apă să ajungă să depindă de reforme impuse prin mecanisme de condiționalitate. În acest context, partidul solicită Executivului să precizeze: dacă viitorul buget european va lega plățile de îndeplinirea unor jaloane naționale; ce domenii ar putea fi vizate; dacă nerespectarea unei condiții ar putea bloca finanțarea unor proiecte care îndeplinesc toate cerințele tehnice și financiare. Cereri de transparență și „garanții” pentru proiectele locale În comunicatul citat de news.ro , AUR cere ca fondurile pentru dezvoltare regională să nu fie transformate într-un instrument de presiune pentru adoptarea unor măsuri fără legătură cu proiectele finanțate și solicită păstrarea „managementului partajat” și a rolului autorităților regionale în stabilirea investițiilor. „O comunitate care are nevoie de un spital sau de o reţea de canalizare nu trebuie să suporte blocarea finanţării din cauza unor reforme guvernamentale fără legătură cu proiectul respectiv.” Comisia pentru Investiții și Programe de Finanțare a AUR mai cere Guvernului să prezinte mandatul de negociere pentru bugetul UE 2028–2034, inclusiv poziția României față de noile condiționalități, precum și mecanismele de suspendare a plăților și „garanțiile” prin care proiectele locale ar urma să fie protejate. Pârghia invocată: posibilitatea unui veto pe Cadrul Financiar Multianual AUR afirmă că, dacă viitorul buget al UE ar impune condiții care „prejudiciază interesele României”, Guvernul ar trebui să ia în calcul inclusiv utilizarea dreptului de veto asupra Cadrului Financiar Multianual. În paralel, formațiunea cere protejarea alocărilor pentru coeziune și agricultură și simplificarea procedurilor naționale de accesare a fondurilor, susținând că România are nevoie de investiții în infrastructură, reindustrializare și energie, nu de un sistem în care beneficiarii ar aștepta îndeplinirea unor angajamente politice pentru a continua proiectele. [...]
