Știri din categoria Externe
Știri Externe
Franța ar urma să refuze „Board of Peace” al lui Trump - Carta depășește reconstrucția din Gaza
Franța nu intenționează să accepte invitația de a se alătura „Board of Peace”, o inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Le Monde . Parisul spune că analizează cadrul juridic propus, dar semnalează că mandatul organismului pare să depășească reconstrucția din Gaza și ridică probleme legate de rolul ONU. De ce ar refuza Parisul: mandatul ar depăși Gaza și ar atinge arhitectura ONU O sursă apropiată președintelui Emmanuel Macron a declarat pentru Le Monde, luni, 19 ianuarie, că Franța „nu intenționează să răspundă favorabil” invitației de a intra în „Board of Peace”. Consiliul ar fi fost conceput inițial pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza după război, însă carta sa „nu pare să își limiteze rolul” la teritoriul palestinian ocupat, notează publicația. „Carta sa merge dincolo de singurul cadru al Gazei. Ridică întrebări majore, în special privind respectarea principiilor și structurii Națiunilor Unite, care în niciun caz nu pot fi puse sub semnul întrebării.” În acest context, poziția Parisului are o greutate instituțională suplimentară: Franța este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU , iar orice inițiativă care ar putea fi percepută ca ocolind mecanismele ONU riscă să genereze fricțiuni diplomatice și să complice coordonarea internațională pe dosarul Gaza. Mesajul Ministerului de Externe: „piatra de temelie” rămâne ONU Tot luni, Ministerul francez de Externe a transmis un comunicat în care a reiterat angajamentul Franței față de ONU, pe care o descrie drept „piatra de temelie a multilateralismului eficient”. În același mesaj, diplomația franceză a subliniat primatul dreptului internațional, al egalității suverane a statelor și al soluționării pașnice a disputelor, „în detrimentul arbitrarului, politicii de forță și războiului”, potrivit Le Monde. Ministerul a mai precizat că analizează, împreună cu partenerii, cadrul juridic propus pentru „ Board of Peace ”, exprimând îngrijorarea că „proiectul se extinde dincolo de situația din Gaza”. Formularea sugerează că rezervele Parisului nu țin doar de oportunitate politică, ci și de arhitectura legală și de compatibilitatea cu sistemul ONU. Ce urmează și cum se leagă de tensiunile recente Din informațiile prezentate de Le Monde, Franța nu a anunțat o decizie formală, dar semnalul politic este că un răspuns pozitiv este improbabil, în lipsa unor clarificări privind mandatul și raportarea la ONU. Rămâne de văzut dacă Washingtonul va ajusta documentele inițiativei sau va încerca să atragă alte state în formatul propus. Discuția despre „Board of Peace” vine pe fondul unei perioade de tensiuni și mesaje publice neobișnuit de directe între lideri occidentali, inclusiv în dosare sensibile de politică externă, după cum reiese și din articolul nostru precedent despre schimburi de mesaje private făcute publice de Donald Trump. În acest climat, orice inițiativă care atinge rolul ONU sau reconfigurează mecanismele de coordonare internațională poate deveni rapid un subiect de dispută între aliați. [...]
Trump dezvăluie mesaje private de la Macron și Rutte - Tensiuni crescânde privind Groenlanda
Donald Trump a dezvăluit mesaje private de la liderii NATO și Franța, generând un scandal diplomatic în Europa , potrivit The Independent . Președintele american a publicat pe platforma sa Truth Social mesaje de la secretarul general al NATO, Mark Rutte, și de la președintele francez Emmanuel Macron, în contextul disputelor privind Groenlanda. Mesaje și reacții internaționale Donald Trump a împărtășit un mesaj de la Mark Rutte, în care acesta își exprima sprijinul pentru acțiunile lui Trump în Siria, Gaza și Ucraina, și menționa că va folosi platforma Forumului Economic Mondial pentru a susține eforturile președintelui american. Rutte a mai adăugat că este angajat să găsească o soluție pentru Groenlanda. „Domnule Președinte, dragă Donald - ceea ce ați realizat în Siria astăzi este incredibil. Voi folosi angajamentele mele media la Davos pentru a evidenția munca dumneavoastră acolo, în Gaza și în Ucraina. Sunt angajat să găsesc o cale de urmat pentru Groenlanda. Abia aștept să vă văd. Al dumneavoastră, Mark.” De asemenea, Trump a dezvăluit un mesaj de la Emmanuel Macron, care propunea o întâlnire și o cină la Paris, după Forumul Economic Mondial de la Davos. Macron a invitat liderul american să discute despre Siria și Iran, dar și despre Groenlanda, subliniind neînțelegerile pe acest subiect. Implicații economice și politice Aceste dezvăluiri vin în contextul în care Trump a amenințat cu impunerea unor tarife de 200% asupra vinului francez, ca răspuns la refuzul Franței de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”. Tensiunile dintre SUA și Europa s-au intensificat, iar Uniunea Europeană ia în considerare măsuri de retorsiune, inclusiv tarife asupra importurilor americane. Trump a subliniat dorința sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, un teritoriu strategic deținut de Danemarca, și a amenințat cu sancțiuni economice dacă nu se ajunge la un acord. Această situație amenință stabilitatea alianței NATO, deja tensionată de conflictul din Ucraina și de cerințele SUA privind cheltuielile de apărare ale aliaților. Reacții și perspective Liderii europeni, inclusiv cancelarul german Friedrich Merz, au exprimat dorința de a evita un conflict comercial, dar au avertizat că sunt pregătiți să răspundă dacă tarifele impuse de Trump sunt considerate nerezonabile. În același timp, premierul britanic Keir Starmer a cerut o discuție calmă între aliați, exprimându-și îndoiala că Trump ar considera acțiuni militare pentru a prelua Groenlanda. Într-o postare pe Facebook , premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că teritoriul ar trebui să aibă dreptul de a-și decide propriul destin, insistând pe dialog, respect și drept internațional. Măsuri posibile ale Uniunii Europene Uniunea Europeană discută despre opțiuni de răspuns la acțiunile SUA, inclusiv un pachet de tarife asupra importurilor americane, care ar putea intra în vigoare automat pe 6 februarie, după o suspendare de șase luni. O altă opțiune este utilizarea „Instrumentului de Anti-Coerciție” (ACI), care ar putea limita accesul la licitații publice, investiții sau activități bancare. În concluzie, dezvăluirile lui Trump și amenințările sale economice au generat o criză diplomatică majoră, cu potențial de escaladare a tensiunilor comerciale și politice între SUA și Europa. [...]
Putin, invitat să adere la „Consiliul pentru Pace” inițiat de SUA – Kremlinul analizează propunerea și trimite emisari la Davos
Vladimir Putin a fost invitat să adere la un „Consiliu pentru Pace” inițiat de SUA, în contextul Forumului Economic Mondial de la Davos – informează Biziday . Kremlinul a confirmat luni că președintele rus Vladimir Putin a primit o invitație oficială de a adera la un Consiliu pentru Pace propus de administrația americană condusă de Donald Trump . Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că Moscova „analizează în prezent toate detaliile acestei propuneri” și că intenționează să clarifice direct cu partea americană conținutul și implicațiile inițiativei. Un prim pas în acest sens va fi participarea emisarului special al lui Putin, Kirill Dmitriev, la Forumul Economic Mondial de la Davos, care are loc în această săptămână. Acesta se va întâlni acolo cu membri ai delegației americane, însă nu este sigur dacă subiectul principal al discuțiilor va fi legat de Consiliul pentru Pace . Lipsa unei confirmări oficiale din partea Washingtonului adaugă incertitudine asupra caracterului și intențiilor reale ale propunerii. Consiliul, așa cum a fost conturat în scrisorile transmise de Trump către mai mulți lideri globali, ar urma să fie o platformă pentru „consolidarea păcii în Orientul Mijlociu” și pentru adoptarea unei „noi abordări îndrăznețe” în privința conflictelor internaționale. Potrivit unor surse citate de presa americană, participarea în Consiliu ar presupune o contribuție financiară de un miliard de dolari din partea fiecărei țări membre. România se numără printre statele invitate oficial . Administrația Prezidențială a confirmat duminică primirea unei scrisori adresate președintelui Nicușor Dan , în care se cere aderarea României la această structură internațională. Nu au fost oferite detalii privind poziția Bucureștiului sau eventualul răspuns transmis către Washington . Contextul inițiativei este unul extrem de tensionat. Războiul din Ucraina continuă, iar Putin nu dă semne că ar fi dispus să încheie conflictul în viitorul apropiat. Invitația adresată liderului de la Kremlin ridică semne de întrebare privind coerența mesajului diplomatic american și modul în care se poate construi un cadru credibil de pace globală, în timp ce principalul agresor în Europa este inclus în astfel de inițiative. Este de remarcat caracterul controversat al Consiliului propus , în condițiile în care nu există un cadru instituțional internațional validat, iar componenta financiară ridicată – un miliard de dolari per țară – poate fi interpretată drept o inițiativă exclusivistă și opacă. Lista oficială a țărilor invitate sau care și-au manifestat intenția de participare nu a fost publicată până în acest moment. De asemenea, nici ONU și nici alte organizații multilaterale nu au comentat propunerea. [...]
Tăcerea Kremlinului în cazul Maduro irită China - semnal de tensiuni în axa Moscova-Beijing, scrie The Times
Lipsa de reacție a Kremlinului la capturarea lui Nicolas Maduro a iritat Beijingul , potrivit Digi24 , care citează The Times. Publicația britanică scrie, pe baza unei surse chineze „bine informate”, că refuzul Moscovei de a-l susține pe președintele Venezuelei, cu care Vladimir Putin semnase un acord de cooperare strategică, a declanșat discuții la Beijing despre perspectivele parteneriatului cu Rusia. Conform relatării, autoritățile ruse nu ar fi împărtășit cu partea chineză propria evaluare a situației din Venezuela și nici decizia de a-și retrage diplomații și familiile acestora din Caracas la sfârșitul lunii decembrie. În acest context, China ar fi fost luată prin surprindere de operațiunea forțelor speciale americane în urma căreia Maduro a fost capturat și dus în SUA, unde riscă închisoare pe viață sub acuzația de organizare a traficului de droguri. Textul mai notează că, cu doar câteva ore înainte de arestare, Maduro s-a întâlnit la Caracas cu Qiu Xiaoci, trimisul special al SUA pentru America Latină, iar anterior ministrul de externe al Chinei a discutat telefonic cu omologul său venezuelean, promițând „sprijin ferm” pentru „suveranitatea” și „stabilitatea” țării. Potrivit The Times, iritarea de la Beijing a alimentat inclusiv speculații în unele cercuri că „tăcerea” sistemelor rusești de apărare aeriană din Venezuela în timpul raidului american ar putea indica o cooperare între Moscova și Washington. Într-un articol pentru The Times, profesorul Peter Frankopan (Universitatea Oxford) susține că operațiunea SUA a evidențiat limitele capacității reale a Beijingului de a influența situația, în pofida declarațiilor diplomatice. În China, arată el, se aud tot mai puternic voci care consideră că apropierea de Rusia aduce costuri, inclusiv prin deteriorarea relațiilor cu Europa, în condițiile în care Beijingul încearcă să-și mențină imaginea de actor „stabilizator” și susținător al normelor internaționale. Dimensiunea economică este prezentată ca un risc direct pentru China: Venezuela a primit credite de miliarde de dolari, rambursate parțial în petrol, însă după capturarea lui Maduro pe 3 ianuarie nu ar mai fi plecat petroliere către China, relatează The Wall Street Journal, citând date Kpler. Potrivit acelorași date, în a doua jumătate a lui 2025 China importa aproximativ 440.000 de barili pe zi din Venezuela (circa 4% din importuri) și investise aproximativ 9 miliarde de dolari într-un complex petrochimic din Jieyang, adaptat pentru petrolul greu venezuelean. În paralel, Frankopan notează că la Beijing cresc suspiciunile privind o posibilă înțelegere „pe la spate” între Moscova și Washington, iar The Times reamintește declarații din 2019 ale Fionei Hill, fost responsabil pentru Rusia la Casa Albă, despre sugestii repetate ale oficialilor ruși privind un „schimb” între sprijinul pentru Maduro și libertatea de acțiune a Rusiei în Ucraina. [...]
Japonia se pregătește de alegeri anticipate – premierul Takaichi încearcă să-și consolideze mandatul și să calmeze inflația
Luni, 19 ianuarie 2026, Sanae Takaichi a anunțat dizolvarea Camerei inferioare a Parlamentului și organizarea de alegeri legislative anticipate la data de 8 februarie. Decizia vine la doar câteva luni de la preluarea funcției de premier, în octombrie, după ce fostul lider al Partidului Liberal Democrat (PLD), Shigeru Ishiba, a pierdut majoritatea în Parlament. Takaichi – prima femeie care ocupă această funcție în Japonia – mizează pe popularitatea sa personală, care atinge cote între 60 și 70%, pentru a obține o majoritate clară care să-i permită implementarea agendei politice fără compromisuri. PLD guvernează Japonia aproape neîntrerupt de zeci de ani, dar în ultimii ani imaginea sa a fost serios afectată de scandaluri de finanțare și lipsa unor soluții eficiente împotriva inflației. În prezent, coaliția PLD – Partidul Inovației (JIP) deține o majoritate restrânsă în Camera inferioară, obținută în noiembrie 2025 cu sprijinul câtorva parlamentari independenți. Această fragilitate parlamentară amenință realizarea unor obiective ambițioase, precum creșterea bugetului apărării și un program de relansare economică major. Planul economic al guvernului Takaichi include: un buget record de 665 miliarde euro pentru anul fiscal 2026; cheltuieli proactive pentru sprijinirea consumului intern; o campanie electorală pentru scăderea taxelor alimentare, în contextul unei inflații de 2,9%. Cu toate acestea, opoziția consideră că dizolvarea Parlamentului va întârzia adoptarea bugetului și va afecta gospodăriile. Jun Azumi, liderul Partidului Democrat Constituțional (PDC), a avertizat că interesul cetățenilor este sacrificat pentru calcul politic. Pe plan internațional, alegerile sunt convocate într-un climat tensionat între Japonia și China . Takaichi a sugerat posibilitatea unei intervenții militare în cazul unui atac chinez asupra Taiwanului, iar Beijingul a reacționat dur, anunțând restricții la exporturile către Japonia de materiale cu dublu uz (civil și militar), precum pământuri rare, esențiale în industria tehnologică. Riscuri externe majore: posibile sancțiuni comerciale din partea Chinei; accentuarea dependenței Japoniei de lanțuri de aprovizionare sensibile; presiuni asupra guvernului nipon în cazul unei victorii Takaichi. Tensiunile geopolitice sunt dublate de ascensiunea naționalismului intern. Partidul Sanseito , cu discurs anti-imigrație, a câștigat teren în alegerile precedente, influențând temele de campanie. Se așteaptă ca Takaichi să propună o înăsprire a legislației privind imigrația, un subiect sensibil în contextul demografic al Japoniei. Între timp, PDC și fostul partener de coaliție al PLD, micul Partid Komeito, au decis să își unească forțele pentru a contrabalansa dominația PLD în alegerile anticipate, sperând să atragă alegătorii indeciși. Alegerea din 8 februarie va fi, așadar, mai mult decât un simplu vot parlamentar – ea va reflecta încrederea japonezilor în conducerea unei femei considerate „hawk”, dar și orientarea Japoniei în fața unei inflații persistente, a tensiunilor internaționale și a unei clase politice în criză de legitimitate. [...]
MOL intră în cursa pentru activele Lukoil – restructurare globală în industria petrolieră
Ungaria, prin compania MOL, este interesată de achiziția activelor internaționale ale Lukoil, evaluate la 22 de miliarde de dolari , într-un context geopolitic tensionat și marcat de sancțiuni dure împotriva gigantului rus, informează Știrile ProTV . Termenul limită impus de Trezoreria SUA pentru încheierea tranzacțiilor a fost prelungit până pe 28 februarie, iar interesul investitorilor globali este în creștere, având în vedere valoarea și poziționarea strategică a activelor vizate. Activele Lukoil care urmează a fi vândute includ zăcăminte majore de petrol și gaze, rafinării, precum și rețele extinse de benzinării în Europa și SUA. Pe lista potențialilor cumpărători se află giganți energetici precum Chevron, ExxonMobil, Carlyle Group , International Holding Company (Emiratele Arabe Unite), Midad Energy (Arabia Saudită), dar și grupul MOL din Ungaria. Autoritățile americane au blocat deja două oferte – ale companiilor Gunvor și Xtellus Partners – pe motiv de securitate și sensibilitate geopolitică, semnalând că fiecare contract va necesita aprobare individuală. Pe lângă rafinăriile și rețelele de benzinării din Europa, activele Lukoil mai includ: 75% din câmpul petrolier West Qurna 2 din Irak, unde guvernul local a aprobat preluarea temporară a operațiunilor; participații în câmpurile Karachaganak și Tengiz din Asia Centrală; cotă parte în conducta CPC , care leagă Kazahstanul de Marea Neagră; proiecte petroliere în Egipt și Emiratele Arabe Unite . În România, Lukoil deține rafinăria Petrotel din Ploiești și peste 300 de stații de alimentare. Atât România , cât și Bulgaria , unde se află rafinăria Burgas , au adoptat recent legislație care permite intervenția statului asupra activelor strategice Lukoil, inclusiv preluarea temporară a acestora. Potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan , trei companii – inclusiv românești – și-au exprimat deja interesul pentru Petrotel și rețeaua de benzinării din țară . Separat, activitatea comercială a Lukoil, desfășurată prin filiala elvețiană Litasco , este practic în curs de închidere. Sediile din Geneva și Houston au fost deja închise, iar angajații din Dubai vor părăsi compania în februarie. La apogeu, Litasco controla circa 4% din comerțul mondial cu petrol. Repere-cheie din procesul de vânzare: Termen-limită pentru activele internaționale : 28 februarie 2026 Termen pentru benzinăriile din Europa și SUA : 29 aprilie 2026 Active vizate : câmpuri petroliere, rafinării, benzinării, participații în proiecte energetice majore Interes regional : inclusiv din România, prin companii interesate de preluarea Petrotel Impact global : restructurarea va redefini proprietățile din sectorul energetic în Europa și Asia Acest proces de vânzare este descris de specialiști ca fiind unul dintre cele mai complicate exerciții de restructurare forțată din industria energetică globală din ultimul deceniu. În funcție de cumpărătorii finali și aprobările politice implicate, noua distribuție a activelor Lukoil ar putea schimba echilibrul de forțe în energie la nivel continental. [...]
Meloni critică amenințarea lui Trump cu tarife pe tema Groenlandei - avertisment pentru comerțul SUA-UE
Giorgia Meloni spune că tarifele SUA pe tema Groenlandei ar fi „o greșeală” , potrivit Euractiv , după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu taxe vamale împotriva statelor care se opun planului său de a prelua insula arctică, teritoriu autonom al Danemarcei. Premierul Italiei a declarat duminică, în timpul unei vizite la Seul, că a discutat direct cu Trump și i-a transmis punctul său de vedere. În același timp, Meloni a spus că a vorbit și cu secretarul general al NATO, care i-ar fi confirmat că Alianța „începe să lucreze” pe acest dosar. Poziția Italiei: dezamorsare diplomatică și trimiterea dosarului către NATO Meloni, considerată un aliat european al lui Trump, a încercat să reducă tensiunea publică, susținând că între Europa și Statele Unite ar exista „o problemă de înțelegere și comunicare” în legătură cu Groenlanda. Mesajul ei central a fost că escaladarea prin tarife ar fi contraproductivă și că dialogul trebuie mutat într-un cadru instituțional. „Cred că impunerea de noi sancțiuni astăzi ar fi o greșeală”, a declarat premierul Giorgia Meloni . În viziunea șefei guvernului italian, NATO ar trebui să aibă un rol activ în gestionarea crizei, inclusiv prin organizarea unor măsuri de descurajare împotriva unor „interferențe” ostile într-un teritoriu pe care îl consideră strategic. Meloni a calificat drept „o inițiativă bună” faptul că NATO a început să lucreze pe subiect. Amenințarea tarifară a SUA și miza pentru relația comercială transatlantică Trump a amenințat că va impune tarife de până la 25% pentru toate bunurile trimise în Statele Unite din Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda, ca reacție la obiecțiile acestora față de demersurile sale privind Groenlanda, notează Euractiv. O astfel de măsură ar lovi direct fluxurile comerciale și ar amplifica tensiunile politice dintre Washington și capitalele europene. Din perspectiva Italiei, accentul cade pe prevenirea unei spirale de represalii care ar putea afecta mai larg comerțul SUA-UE, într-un moment în care orice deteriorare a climatului transatlantic ar complica atât cooperarea economică, cât și coordonarea de securitate. Mesajul transmis de Meloni sugerează o strategie de „calmare” a conflictului: contact direct cu Casa Albă, evitarea etichetării publice a SUA drept adversar și folosirea NATO ca forum pentru a gestiona dimensiunea strategică a dosarului. Cum explică Roma riscul de escaladare: „mesaj neclar” și percepții anti-americane Meloni a indicat că, „din punctul de vedere american”, mesajul venit „de pe această parte a Atlanticului” nu ar fi fost suficient de clar. Ea a avertizat că există riscul ca inițiativele unor țări europene să fi fost interpretate drept anti-americane, „ceea ce nu a fost clar intenția”, fără să detalieze la ce acțiuni se referă. În paralel, Trump își justifică poziția prin argumentul securității naționale, susținând că Statele Unite au nevoie de Groenlanda . În acest context, demersul Italiei se conturează ca o încercare de a separa disputa geopolitică de instrumentele comerciale și de a menține canale de comunicare care să evite transformarea dosarului Groenlandei într-un conflict tarifar extins între SUA și Europa. [...]
Donald Trump cere „o nouă conducere” în Iran - Mesaj direct către ayatollahul Ali Khamenei
Donald Trump a cerut „o nouă conducere” în Iran într-un mesaj adresat direct liderului suprem Ali Khamenei , potrivit Libertatea . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat Politico, după ce Trump a spus că i-au fost citite mai multe postări critice publicate de Khamenei pe platforma X. Trump l-a acuzat pe Khamenei că este responsabil pentru „distrugerea totală a propriei țări” și a susținut că este momentul să se încheie cei 37 de ani de conducere ai ayatollahului. În același context, președintele american a afirmat că protestele de amploare care cereau înlăturarea regimului „par să se fi diminuat”. În ultimele trei săptămâni, „mii de protestatari din întreaga țară ar fi fost uciși”, situație care, potrivit relatării, l-a determinat pe Trump să lanseze în repetate rânduri amenințări cu intervenția militară. Marți, el i-a îndemnat pe iranieni să continue manifestațiile și să „preia controlul asupra instituțiilor”, afirmând că „ajutorul este pe drum”. A doua zi, Trump și-a nuanțat poziția, spunând că a fost informat că execuțiile ar fi încetat . Întrebat sâmbătă despre amploarea unei posibile intervenții militare americane în Iran, el a declarat: „Cea mai bună decizie pe care a luat-o vreodată a fost să nu mai spânzure peste 800 de oameni acum două zile”. Mesajele lui Trump au venit după ce Khamenei a publicat pe X mai multe postări ostile la adresa liderului de la Washington, acuzându-l că ar fi responsabil pentru violențele și instabilitatea din Iran. „Îl considerăm vinovat pe președintele SUA pentru victimele, distrugerile și calomniile aduse națiunii iraniene”, a scris liderul suprem iranian, care l-a acuzat și că ar prezenta în mod eronat grupările violente drept reprezentanți ai poporului iranian. După ce a luat la cunoștință mesajele, Trump a susținut că actuala conducere de la Teheran se menține la putere prin represiune și violență. „A conduce înseamnă respect, nu frică și moarte”, a spus președintele american, argumentând că o conducere „autentică” ar trebui să se concentreze pe administrarea țării, nu pe uciderea a mii de oameni pentru menținerea controlului. Schimbul de declarații evidențiază o escaladare a retoricii dintre Washington și Teheran , într-un context regional tensionat, notează articolul. Trump a continuat atacurile la nivel personal, afirmând despre Khamenei: „Este un om bolnav care ar trebui să-și conducă țara cum se cuvine și să înceteze să mai omoare oameni”, adăugând că Iranul a devenit „unul dintre cele mai rele locuri de trăit din lume” din cauza „unei conduceri slabe”. [...]
Turcia intră în arhitectura de pace pentru Gaza - oportunități de capital și contracte pentru firmele turcești
Donald Trump i-a propus lui Recep Tayyip Erdogan un rol fondator în Consiliul de Pace pentru Gaza , potrivit Adevărul , care citează comunicarea oficială a Republicii Turce. Invitația ar fi fost transmisă printr-o scrisoare datată 16 ianuarie 2026, iar anunțul a fost făcut public sâmbătă, 17 ianuarie, de directorul de comunicare Burhanettin Duran, pe rețeaua X. Până acum, președintele Erdogan nu a comentat oficial invitația, notează Adevărul. În paralel, ministrul turc de externe Hakan Fidan a fost desemnat să participe în comitetul executiv care va supraveghea activitatea Consiliului de Pace pentru Gaza , desemnare confirmată de Ministerul de Externe de la Ankara. Din perspectiva economică, includerea Turciei într-o arhitectură internațională care are explicit în mandat „reconstrucția, atragerea de investiții, asigurarea finanțării la scară largă și mobilizarea de capital” poate deschide acces la fluxuri de finanțare și la contracte de reconstrucție pentru companii turcești. În măsura în care Ankara își asumă un portofoliu relevant în Consiliu, miza imediată devine capacitatea Turciei de a transforma influența politică în proiecte bancabile (adică proiecte suficient de clare și garantabile pentru a fi finanțate de bănci și investitori), cu efect direct asupra punctului de interes central: valoarea investițiilor atrase în proiecte legate de Gaza și volumul contractelor adjudecate de firme turcești. Pentru economia turcească, potențialul câștig se vede pe două canale: export de servicii și lucrări (construcții, infrastructură, utilități, logistică) și intermediere financiară/consulting prin companii și instituții care pot participa la structuri de finanțare. Totuși, materializarea acestor beneficii depinde de arhitectura efectivă a finanțării și de stabilitatea de securitate din teren: fără un cadru operațional pentru implementare și plăți, „valoarea investițiilor atrase” rămâne un indicator de intenție, nu de execuție, iar impactul asupra PIB-ului și ocupării în Turcia ar fi limitat. Comitetul executiv include și nume cu greutate în finanțe și dezvoltare – Marc Rowan (Apollo Global Management) și Ajay Banga (președintele World Bank Group), alături de Roberto Gabriel , consilier al președintelui Trump – ceea ce sugerează că mecanismele de mobilizare a capitalului vor fi un element central al inițiativei, conform Casei Albe citate de Adevărul. Pentru Turcia, participarea la acest format poate fi un multiplicator de credibilitate în fața investitorilor și finanțatorilor internaționali , dar și un test de maturitate. Dacă Ankara reușește să livreze proiecte concrete și să ofere garanții solide de implementare, atunci investițiile atrase și efectele economice interne ar putea deveni măsurabile în 2026–2027. Dacă nu, implicarea va rămâne în principal una politică. [...]
Khamenei admite mii de morți la proteste în Iran - HRANA vorbește de 3.090, pe fondul blackoutului
Ayatollah Ali Khamenei a admis pentru prima dată că „mii” au fost uciși în timpul protestelor recente din Iran, potrivit BBC . Liderul suprem a spus că o parte dintre victime au murit „într-un mod inuman, sălbatic”, pe fondul unei reacții violente a autorităților și al unui blackout aproape total al internetului, care îngreunează verificarea independentă a informațiilor. Conform relatării, agenția Iranian Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, estimează că represiunea a făcut 3.090 de morți, în timp ce alte grupuri de activiști avansează bilanțuri mai ridicate. În paralel, monitorul de securitate cibernetică NetBlocks a indicat că sâmbătă conectivitatea generală a rămas la aproximativ 2% din nivelurile obișnuite, ceea ce limitează fluxul de imagini și mărturii din teren. Într-un discurs susținut sâmbătă, Khamenei a pus responsabilitatea pentru decese pe seama Statelor Unite. Totodată, protestele declanșate pe 28 decembrie pe fond economic s-au transformat în apeluri pentru încheierea conducerii liderului suprem, în timp ce guvernul iranian a catalogat manifestațiile drept „revolte” susținute de „dușmanii” Iranului. „Forțele de securitate încă patrulează pe motociclete pentru a ține situația sub control, dar, în general, lucrurile au revenit la normal”, a declarat pentru BBC Persian o femeie din Shiraz, în sud-vestul Iranului. BBC notează că protestatarii au fost întâmpinați cu forță letală, iar înregistrări video cu forțe de securitate trăgând asupra demonstrațiilor au fost autentificate de BBC Persian și BBC Verify. În plan extern, președintele american Donald Trump a îndemnat recent demonstranții să „continue să protesteze” și a amenințat cu intervenție militară dacă forțele de securitate îi ucid, în timp ce Departamentul de Stat a spus că a „auzit rapoarte” privind opțiuni ale Iranului de a viza baze americane; Washingtonul a avertizat că un astfel de atac ar fi întâmpinat cu „o forță foarte, foarte puternică”. [...]
Declarații pro-unire la vârful Moldovei - Tema reapare pe fondul parcursului european și al tensiunilor
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, spune că ar vota pentru unire , dar subliniază că, în calitate de șef al Guvernului, urmează obiectivul majorității, respectiv integrarea europeană, potrivit Știrile PRO TV . Declarațiile vin pe fondul reapariției temei unirii în spațiul public, în paralel cu parcursul european al Chișinăului. Munteanu a făcut distincția între opțiunea sa personală și mandatul politic primit, afirmând că prioritatea instituțională rămâne aderarea la Uniunea Europeană. Declarația a fost acordată publicației observatorul.md, conform relatării preluate de Știrile PRO TV. „Eu, ca o decizie personală, ca Alexandru Munteanu , aş vota «pentru». Ca prim-ministru al Republicii Moldova, care e un manager şi trebuie să îndeplinească voinţa majorităţii populaţiei moldoveneşti, care a decis că obiectivul nostru este integrarea europeană, eu am să fac tot ce este în posibilităţile mele [...] ca să obţinem acest obiectiv.” În același context, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu cu doi jurnaliști britanici că ar vota „DA” la un eventual referendum privind reunirea cu România, fiind, potrivit materialului, prima dată când șefa statului face un astfel de comentariu „din această calitate”. Întrebată direct dacă ar susține unirea, Sandu a răspuns: „Dacă am avea un referendum, aş vota pentru reunirea cu România”. Sandu și-a motivat poziția prin presiunile de securitate din regiune și vulnerabilitățile unei țări mici, făcând referire explicită la Rusia: „Devine din ce în ce mai dificil pentru o ţară mică precum Republica Moldova să supravieţuiască [...] şi, desigur, să ţină piept Rusiei”. Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Socialiștii (PSRM) ai fostului președinte Igor Dodon au cerut instituțiilor statului să o pună sub acuzare pe Maia Sandu pentru trădare, calificând declarațiile privind unirea drept „un act deschis de trădare politică” îndreptat împotriva statalității, Constituției, suveranității și neutralității Republicii Moldova, se arată în material. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]