Știri
Știri din categoria Externe
Iranul spune că evaluează răspunsul SUA la planul în 14 puncte, iar miza imediată rămâne Strâmtoarea Ormuz și regimul sancțiunilor, două elemente cu potențial direct de a influența fluxurile energetice și costurile de transport, potrivit G4Media.
Iranul a confirmat că a primit, prin intermediul Pakistanului, poziția Statelor Unite față de propunerea iraniană „în 14 puncte” menită să pună capăt războiului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat la televiziunea de stat că documentul american este „în curs de evaluare”, iar Teheranul va formula un răspuns oficial după finalizarea analizei.
Conform informațiilor difuzate de agenția Tasnim (citate în material), planul în 14 puncte include o serie de cerințe cu impact geopolitic și economic, între care:
Dintre acestea, Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru comerțul global cu energie, iar orice schimbare de mecanism sau de control în zonă poate alimenta volatilitatea pe piețele de petrol și gaze și poate împinge în sus costurile de asigurare și transport maritim. În același timp, discuțiile despre ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor înghețate indică o posibilă negociere cu efecte asupra fluxurilor financiare și comerciale ale Iranului, dacă ar exista un acord.
Baghaei a insistat că propunerea Teheranului vizează „exclusiv” încetarea războiului și că subiectele legate de programul nuclear „nu își au absolut deloc locul” în acest plan.
„Planul Iranului este condiționat exclusiv de încetarea războiului. În această etapă nu purtăm negocieri nucleare.”
Tot el a respins informațiile potrivit cărora Iranul ar fi dat Statelor Unite un termen de 30 de zile pentru a pune capăt conflictului, susținând că perioada invocată ar fi, de fapt, pentru a conveni asupra modului de implementare a unui acord de pace.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va analiza în curând planul transmis de Iran, dar a adăugat că „nu își poate imagina” că acesta ar fi acceptabil, potrivit materialului.
În paralel, presa afiliată Gardienilor Revoluției din Iran a susținut că Trump ar avea o alegere limitată între o operațiune militară „imposibilă” și acceptarea unui acord nefavorabil cu Iranul.
Iranul și Statele Unite au avut o reuniune la nivel înalt la Islamabad pe 11 și 12 aprilie, însă nu au ajuns la un acord pentru încheierea conflictului. De atunci, nu au reușit să stabilească reluarea negocierilor, deși schimbul de mesaje a continuat.
Recomandate
Iranul cere ridicarea sancțiunilor și un nou regim pentru Strâmtoarea Ormuz , într-un plan de pace în 14 puncte transmis SUA, cu potențial de impact direct asupra fluxurilor de petrol și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a confirmat că documentul a ajuns la Washington, dar s-a declarat sceptic că ar fi „acceptabil” chiar înainte de a-l analiza. Propunerea, formulată ca răspuns la o ofertă americană în nouă puncte, urmărește să închidă conflictul în 30 de zile și pune „încheierea războiului” înaintea unei simple prelungiri a armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie și extins pe termen nelimitat. Potrivit materialului, planul a fost transmis prin Pakistan, care joacă rol de mediator, iar detalii au fost publicate de agenția iraniană Tasnim (apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice). Miza economică: Ormuz și sancțiunile Un punct central este Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care tranzitează 20% din țițeiul mondial. Conform informațiilor prezentate, Iranul a menținut controlul operațional al strâmtorii încă din primele zile ale războiului și a restricționat tranzitul petrolierelor, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului la peste 110 dolari pe baril. Planul vorbește despre un „nou mecanism” de gestionare a strâmtorii, care ar putea fi legat de o lege aflată în dezbatere în parlamentul iranian. Potrivit vicepreședintelui legislativului de la Teheran, Hamidreza Haji Babaei, aceasta ar putea împiedica trecerea navelor din „țările inamice”, cu excepția cazului în care ar plăti despăgubiri de război. În plus, autoritățile iraniene au discutat și despre impunerea de taxe pentru traficul maritim prin strâmtoare. Pe zona de sancțiuni, Teheranul cere ridicarea măsurilor economice impuse de Washington după retragerea SUA, în 2018, din acordul nuclear. Iranul solicită și eliberarea activelor înghețate, inclusiv 6 miliarde de dolari deblocate în 2023 în cadrul unui schimb de prizonieri, dar înghețate ulterior din nou în Qatar după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Ce mai cere Teheranul: blocadă, retragere și despăgubiri În planul descris în articol apar și alte cerințe cu implicații operaționale și de securitate: ridicarea blocadei navale americane impuse porturilor și navelor iraniene din 13 aprilie; potrivit Comandamentului Central al SUA, Washingtonul a interceptat de atunci 45 de nave iraniene care încercau să ocolească blocada; „garanții verificabile” de neagresiune din partea SUA și Israelului (fără detalii despre format sau aplicare); retragerea personalului militar american din țările din regiune; despăgubiri pentru pagubele din timpul celor 39 de zile de bombardamente israeliene și americane; potrivit „cifrelor iraniene”, ar fi fost peste 3.400 de morți și distrugeri ale unor locuințe, spitale, școli și instalații industriale; încetarea ostilităților „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, unde Hezbollah se află în confruntări cu Israelul (sursa menționează peste 2.600 de morți în Liban, potrivit „surselor regionale”). Dosarul nuclear, lăsat pentru „faza a doua” Tasnim nu menționează programul nuclear iranian în planul în 14 puncte. Totuși, articolul notează că mass-media americană a relatat că Teheranul ar încerca să amâne discuțiile pe această temă pentru o etapă ulterioară, după convenirea unui sfârșit al războiului și a aranjamentelor privind Strâmtoarea Ormuz. În același timp, programul nuclear rămâne „principalul punct de disensiune”, Washingtonul cerând oprirea îmbogățirii uraniului și predarea a 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, cerință respinsă de Iran. Reacția lui Trump și ce urmează Donald Trump a transmis pe Truth Social că va analiza planul, dar a indicat că nu și-l poate imagina „acceptabil”, invocând că Iranul „nu a plătit încă un preț suficient” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani. De partea cealaltă, Teheranul susține că decizia revine acum SUA, între „diplomație și confruntare”, și afirmă că este pregătit pentru ambele variante, pentru a-și proteja interesele și securitatea națională. În acest stadiu, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Washingtonul va negocia pe baza structurii propuse de Iran sau va condiționa discuțiile de includerea imediată a dosarului nuclear. [...]
Kremlinul încearcă să contureze o bază politică pentru negocieri , susținând că Donald Trump și Vladimir Putin „au opinii similare” despre „comportamentul” conducerii de la Kiev, potrivit Stirile Pro TV . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre un posibil acord de pace, pe care Moscova îl descrie însă ca fiind încă neclar. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că această convergență de opinii ar fi fost exprimată în cadrul convorbirii telefonice dintre Trump și Putin. În aceeași discuție cu jurnaliștii, Peskov a spus că Trump i-ar fi transmis lui Putin că încheierea unui acord de pace cu Ucraina este un „concept vag”. „Acordul pașnic”, dar cu obiectivele Moscovei intacte Deși a reluat formula rusă a „operațiunii militare speciale”, Peskov a afirmat că obiectivele acesteia ar fi îndeplinite „cel mai bine” printr-un acord pașnic. Din informațiile prezentate, nu rezultă însă detalii despre parametrii unui astfel de acord sau despre condițiile concrete discutate. Peskov a mai indicat că discursul lui Putin de la parada de Ziua Victoriei, programată pe 9 mai, va fi „foarte important”, potrivit agenției de știri Baha, citată de Știrile Pro TV. Summitul G20 din SUA: participarea lui Putin rămâne nehotărâtă Separat, președinția rusă a anunțat că nu a fost luată încă o decizie privind o eventuală participare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Statele Unite, prevăzut în decembrie, după ce Rusia a comunicat că a fost invitată, relatează AFP. Summitul ar urma să aibă loc la Miami, în Florida, într-un complex de golf al familiei lui Donald Trump. Peskov a spus că Rusia a participat la fiecare summit „la un nivel adecvat” și că, pe măsură ce evenimentul se apropie, va fi decis formatul participării. În context, Știrile Pro TV amintește că Putin nu a participat la precedentul summit G20, la Johannesburg, în noiembrie 2025, pe fondul mandatului internațional de arestare emis de Curtea Penală Internațională. [...]
Israel își intensifică presiunea militară în Gaza și amenință cu reluarea războiului pentru a forța dezarmarea , pe fondul fragilizării armistițiului din octombrie, relatează Al Jazeera . Miza imediată este una operațională: extinderea controlului pe teren și folosirea accesului la ajutor umanitar și reconstrucție ca pârghie în negocieri. Potrivit sursei, în Gaza continuă loviturile și demolările controlate, iar „armistițiul” nu a oprit recuperarea victimelor de sub dărâmături. Conform unor surse medicale locale citate, 828 de palestinieni au fost uciși de la începutul „truce”-ului. Control teritorial extins și pregătiri pentru o nouă ofensivă În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a anulat duminică o ședință programată a cabinetului de securitate, preferând consultări restrânse, în timp ce armata ar fi crescut presiunea pentru reluarea ostilităților. Un oficial de rang înalt din Statul Major General a declarat postului Channel 15 că o nouă rundă de lupte este „aproape inevitabilă”, invocând refuzul Hamas de a-și preda armele și presupusul „eșec” al International Stabilization Force , organism multinațional creat în cadrul armistițiului pentru supravegherea securității și implementării înțelegerii. Pe teren, Israel’s Army Radio a relatat că armata și-a mărit treptat aria controlată în enclavă: prin împingerea spre vest a „Liniei Galbene” stabilite de armistițiu, forțele israeliene ar fi ajuns să controleze 59% din Fâșie. Al Jazeera notează că această extindere ar fi fost însoțită de încălcări zilnice ale armistițiului și de mutarea unor trupe de pe frontul libanez către Gaza și Cisiordania ocupată. Ajutorul umanitar, condiționat de predarea armelor În paralel, mediatorii din Cairo ar exercita presiuni asupra facțiunilor palestiniene pentru a accepta un nou cadru promovat de Nikolay Mladenov, descris ca înalt reprezentant al Board of Peace, susținut de SUA. Abdul Jabbar Said, membru al biroului politic al Hamas, a declarat pentru site-ul palestinian Ultra Palestine că planul ar impune dezarmarea completă a Hamas în 281 de zile, în cinci etape. Conform descrierii din articol, foaia de parcurs – construită pe „viziunea în 20 de puncte” a președintelui american Donald Trump – ar condiționa strict: ajutorul umanitar, reconstrucția, deschiderea punctelor de trecere de predarea etapizată a armelor. Said a mai afirmat că un front comun al facțiunilor (inclusiv Hamas, Jihadul Islamic Palestinian și Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei) a respins condiția dezarmării și a cerut implementarea integrală a primei faze a armistițiului, acuzând Israelul că a blocat intrarea celor 600 de camioane cu ajutoare pe zi, convenite în acord. „Dezarmare” legată de statalitate, nu de un acord tehnic Wissam Afifa, analist politic în Gaza, a spus pentru Al Jazeera că Hamas încearcă să lege orice aranjament de securitate de obținerea unor drepturi politice cuprinzătoare, inclusiv perspectiva unui stat palestinian și încetarea ocupației. „Rezistența insistă că dezarmarea este legată de ambiția de a stabili un stat palestinian și de încetarea completă a ocupației.” Afifa a susținut că SUA și Israel ar încerca să separe problema armelor de orice „orizont politic”, transformând ajutorul umanitar într-un instrument de presiune. Context: calcule politice și uzură militară Analiști citați de Al Jazeera spun că amenințările privind reluarea războiului pot funcționa și ca diversiune față de eșecuri strategice în alte teatre. Mamoun Abu Amer, expert în afaceri israeliene, a descris aceste semnale drept o „perdea de fum” menită să crească presiunea asupra mediatorilor și să consolideze poziția politică a lui Netanyahu înaintea alegerilor din octombrie. În același timp, Abu Amer a invocat o evaluare atribuită fostului șef al operațiunilor militare, Israel Ziv, potrivit căreia armata ar fi profund epuizată, cu rezerviști care ar servi în medie 80 de zile pe an în 2026. În această logică, deschiderea unui nou front major în Gaza, în timp ce sudul Libanului rămâne o „rană deschisă”, ar amplifica presiunea operațională asupra Israelului. Potrivit datelor medicale citate de Al Jazeera, bilanțul de la începutul războiului a ajuns la cel puțin 72.608 morți, iar duminică după-amiază încă trei palestinieni ar fi fost uciși în urma unor lovituri israeliene. [...]
Discursul anunțat de Vladimir Putin pe 9 mai ridică miza politică a Zilei Victoriei și vine pe fondul unor măsuri sporite de securitate la Moscova , inclusiv instalarea de plase anti-dronă și dislocarea unor sisteme de apărare aeriană, potrivit Euronews . Kremlinul susține că mesajul va fi „așteptat la nivel mondial”, dar nu oferă detalii despre conținut. Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , citat de agenția rusă TASS . Discursul ar urma să fie rostit la parada din Piața Roșie , organizată de Rusia de Ziua Victoriei, pe 9 mai. Securitate întărită și o paradă „mai modestă” În paralel cu pregătirile pentru evenimentele din 9 mai, la Moscova sunt luate măsuri suplimentare de securitate. Conform informațiilor citate de Euronews, presa de la Kiev scrie că în capitala rusă au fost dislocate mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a respinge eventuale atacuri cu drone ale Ucrainei. Totodată, în Piața Roșie au fost instalate plase anti-dronă. În acest context, parada militară din acest an este descrisă ca fiind „mult mai modestă”: prin centrul Moscovei ar urma să defileze doar unități de infanterie, fără tehnică militară. Context: armistițiu anunțat pentru Ziua Victoriei și discuția cu Trump Săptămâna aceasta, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, Vladimir Putin a spus că va anunța un armistițiu pentru Ziua Victoriei, potrivit Euronews. La rândul său, Donald Trump, întrebat despre o posibilă soluție, a afirmat că războaiele din Iran și Ucraina ar putea avea „un calendar similar”, fără a oferi alte detalii. Cine participă Printre puținii lideri mondiali care vor asista la parada de pe 9 mai se numără și premierul Slovaciei, Robert Fico, mai notează Euronews. [...]
Administrația Trump încearcă să reducă tensiunile cu Italia și Vaticanul , trimițându-l pe secretarul de stat Marco Rubio la Roma săptămâna viitoare, într-o vizită cu miză diplomatică și de securitate, potrivit Adevărul . Rubio va fi la Roma joi și vineri, în zilele care coincid cu împlinirea unui an de la începutul pontificatului Papei Leon, primul papă născut în Statele Unite, notează The Guardian. O sursă din Ministerul de Externe a confirmat că Rubio se va întâlni cu secretarul de stat al Vaticanului, Pietro Parolin, și cu Antonio Tajani, vicepremierul și ministrul de Externe al Italiei. Rubio a cerut și o întrevedere cu premierul Giorgia Meloni, însă solicitarea nu fusese încă aprobată, potrivit aceleiași surse. De ce contează: tensiunile au ajuns la nivelul prezenței militare americane Vizita vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Roma, după ce Donald Trump a criticat-o dur pe Giorgia Meloni — anterior unul dintre aliații săi apropiați din Europa — în contextul disputelor legate de Papa Leon și de poziționările față de războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Trump a acuzat guvernul italian că nu a sprijinit loviturile asupra Iranului și a amenințat că va retrage trupele americane din Italia. În paralel, Pentagonul a anunțat vineri retragerea a 5.000 de militari din Germania , după declarațiile cancelarului Friedrich Merz, iar Trump a sugerat că numărul ar putea crește. Cu o zi înainte, liderul american amenințase cu măsuri similare și în cazul Italiei și Spaniei. Agenda probabilă la Roma Potrivit informațiilor din presă și confirmărilor citate, Rubio ar urma să aibă: întâlnire cu Pietro Parolin (joi); întâlnire cu Antonio Tajani (vineri); discuții cu ministrul Apărării, Guido Crosetto, deși această întrevedere nu era stabilită oficial la momentul relatării; o posibilă întâlnire cu Giorgia Meloni, încă neaprobată. Corriere della Sera scrie că vizita a fost anunțată printr-o scrisoare transmisă guvernului italian de ambasadorul SUA la Roma, Tilman Fertitta, care ar fi lucrat în ultimele săptămâni la refacerea „punții” dintre cele două țări. Context: relația cu Vaticanul rămâne sensibilă Rubio și vicepreședintele SUA, JD Vance, au participat la inaugurarea pontificatului Papei Leon în mai anul trecut și au avut o audiență privată cu acesta a doua zi, când i-au înmânat o invitație din partea lui Trump de a vizita Casa Albă — invitație pe care Papa nu a onorat-o încă. După ieșirea publică a lui Trump din aprilie, Papa Leon a spus că nu se teme de administrația americană și a continuat să se pronunțe împotriva războiului din Iran și a altor conflicte, potrivit relatării. [...]
Negocierile despre „pace” în Ucraina se mută spre Bruxelles, iar spațiul de manevră al lui Volodîmîr Zelenski se îngustează , pe fondul presiunilor occidentale pentru concesii teritoriale și al incertitudinii privind garanțiile de securitate, potrivit unei analize publicate de Al Jazeera . Textul susține că, dincolo de imaginea publică a liderului ucrainean, dinamica de pe front nu indică o schimbare majoră față de ultimii doi ani. Chiar și acolo unde au existat afirmații oficiale despre câștiguri teritoriale ucrainene, analiza notează că evaluările sunt dificil de făcut din cauza „zonelor gri” de pe linia frontului, iar avansurile sunt limitate, de ordinul a 150-200 km pătrați pe lună. Presiunea militară și problema resurselor umane Analiza indică faptul că trupele ruse asediază mai multe orașe industriale din nordul regiunii Donețk și că înaintările de-a lungul frontierei nordice extind linia activă a frontului cu sute de kilometri, ceea ce ar agrava deficitul de personal al Ucrainei. În paralel, articolul afirmă că armata ucraineană a recurs la campanii dure pentru aplicarea recrutării obligatorii, în timp ce Rusia ar continua să atragă voluntari prin compensații ridicate. Sunt menționate și contradicții în mesajele publice privind pierderile ruse: Zelenski a vorbit despre 35.000 de victime rusești în martie, dar această cifră ar intra în conflict cu propriile date invocate de Ministerul ucrainean al Apărării (care ar fi indicat un vârf de peste 48.000 în ianuarie 2025 și o medie lunară de aproximativ 35.000 în 2025). Totodată, șeful său de cabinet, Kirilo Budanov, este citat cu ideea că un colaps al mobilizării ruse „nu era iminent”. Banii din petrol și ecuația finanțării războiului Un punct central al analizei este că loviturile cu drone asupra infrastructurii petroliere ruse pot produce efecte vizuale și pagube punctuale, dar este „îndoielnic” că schimbă decisiv cursul războiului. În același timp, articolul afirmă că în aprilie veniturile Rusiei din petrol au urcat la 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei), pe fondul războiului SUA-Israel cu Iranul. Autorul compară această sumă cu finanțarea externă a Ucrainei, susținând că „câștigul” lunar al Rusiei ar echivala cu 10% din împrumutul de 90 de miliarde euro (aprox. 450 miliarde lei) pe care Ucraina ar urma să îl primească de la Uniunea Europeană în următorii doi ani pentru susținerea efortului de război. Analiza mai afirmă că, deși Rusia a suferit pierderi economice, declinul ar fi comparabil cu cel din alte economii europene afectate de războaiele din Ucraina și Iran. În sprijinul ideii de reziliență relativă, textul invocă grafice FMI potrivit cărora PIB-ul pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (indicator al nivelului de trai) al Rusiei ar depăși nivelul unor state UE mai puțin prospere, precum România și Grecia, în timp ce Ucraina ar fi la un nivel comparabil cu Mongolia și Egipt. „Târgul” se poartă cu aliații, nu doar cu Moscova Miza imediată, în această lectură, este că negocierile privind conturul păcii se poartă tot mai mult între Zelenski și aliații occidentali, în special europeni, care ar transmite semnale nealiniate despre ce ar putea primi Ucraina în schimbul unor concesii. Sunt menționate două poziții prezentate ca relevante: Cancelarul german Friedrich Merz ar fi sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritoriu pentru a încheia războiul, primind la schimb o cale mai rapidă către aderarea la UE. Șeful apărării din UE, Andrius Kubilius, ar fi spus că aderarea Ucrainei la NATO este exclusă, iar aderarea la UE va fi „un proces complicat”, propunând în schimb o uniune militară între Ucraina și alte țări europene — idee pe care Moscova ar respinge-o, interpretând-o ca o extindere indirectă a NATO. În acest context, analiza susține că Zelenski ar avea nevoie să arate „măcar un câștig” atunci când va fi semnat un tratat de pace dificil de acceptat intern, iar cele mai importante două „câștiguri” posibile — aderarea la UE sau garanții reale de securitate — par, în această evaluare, puțin probabile. Tensiuni interne și vulnerabilitate politică Articolul notează că frustrarea în Ucraina este în creștere și îl citează pe Danylo Hetmanțev, șeful comisiei fiscale din parlamentul ucrainean, care a cerut oficialilor europeni să nu mai trateze ucrainenii ca „instrument” pentru obiective geopolitice sau ca „scut uman” și să nu le „definească destinul”. Pe plan intern, analiza afirmă că Zelenski este urmărit de o investigație de amploare privind corupția care ar implica anturajul său apropiat și concluzionează că liderul ucrainean „nu pare să aibă cărți de jucat” nici împotriva Rusiei, nici în raport cu aliații occidentali, într-un moment în care menținerea status quo-ului devine tot mai greu de susținut. [...]
