Știri
Știri din categoria Externe
Israel își intensifică presiunea militară în Gaza și amenință cu reluarea războiului pentru a forța dezarmarea, pe fondul fragilizării armistițiului din octombrie, relatează Al Jazeera. Miza imediată este una operațională: extinderea controlului pe teren și folosirea accesului la ajutor umanitar și reconstrucție ca pârghie în negocieri.
Potrivit sursei, în Gaza continuă loviturile și demolările controlate, iar „armistițiul” nu a oprit recuperarea victimelor de sub dărâmături. Conform unor surse medicale locale citate, 828 de palestinieni au fost uciși de la începutul „truce”-ului.
În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a anulat duminică o ședință programată a cabinetului de securitate, preferând consultări restrânse, în timp ce armata ar fi crescut presiunea pentru reluarea ostilităților. Un oficial de rang înalt din Statul Major General a declarat postului Channel 15 că o nouă rundă de lupte este „aproape inevitabilă”, invocând refuzul Hamas de a-și preda armele și presupusul „eșec” al International Stabilization Force, organism multinațional creat în cadrul armistițiului pentru supravegherea securității și implementării înțelegerii.
Pe teren, Israel’s Army Radio a relatat că armata și-a mărit treptat aria controlată în enclavă: prin împingerea spre vest a „Liniei Galbene” stabilite de armistițiu, forțele israeliene ar fi ajuns să controleze 59% din Fâșie. Al Jazeera notează că această extindere ar fi fost însoțită de încălcări zilnice ale armistițiului și de mutarea unor trupe de pe frontul libanez către Gaza și Cisiordania ocupată.
În paralel, mediatorii din Cairo ar exercita presiuni asupra facțiunilor palestiniene pentru a accepta un nou cadru promovat de Nikolay Mladenov, descris ca înalt reprezentant al Board of Peace, susținut de SUA.
Abdul Jabbar Said, membru al biroului politic al Hamas, a declarat pentru site-ul palestinian Ultra Palestine că planul ar impune dezarmarea completă a Hamas în 281 de zile, în cinci etape. Conform descrierii din articol, foaia de parcurs – construită pe „viziunea în 20 de puncte” a președintelui american Donald Trump – ar condiționa strict:
de predarea etapizată a armelor.
Said a mai afirmat că un front comun al facțiunilor (inclusiv Hamas, Jihadul Islamic Palestinian și Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei) a respins condiția dezarmării și a cerut implementarea integrală a primei faze a armistițiului, acuzând Israelul că a blocat intrarea celor 600 de camioane cu ajutoare pe zi, convenite în acord.
Wissam Afifa, analist politic în Gaza, a spus pentru Al Jazeera că Hamas încearcă să lege orice aranjament de securitate de obținerea unor drepturi politice cuprinzătoare, inclusiv perspectiva unui stat palestinian și încetarea ocupației.
„Rezistența insistă că dezarmarea este legată de ambiția de a stabili un stat palestinian și de încetarea completă a ocupației.”
Afifa a susținut că SUA și Israel ar încerca să separe problema armelor de orice „orizont politic”, transformând ajutorul umanitar într-un instrument de presiune.
Analiști citați de Al Jazeera spun că amenințările privind reluarea războiului pot funcționa și ca diversiune față de eșecuri strategice în alte teatre. Mamoun Abu Amer, expert în afaceri israeliene, a descris aceste semnale drept o „perdea de fum” menită să crească presiunea asupra mediatorilor și să consolideze poziția politică a lui Netanyahu înaintea alegerilor din octombrie.
În același timp, Abu Amer a invocat o evaluare atribuită fostului șef al operațiunilor militare, Israel Ziv, potrivit căreia armata ar fi profund epuizată, cu rezerviști care ar servi în medie 80 de zile pe an în 2026. În această logică, deschiderea unui nou front major în Gaza, în timp ce sudul Libanului rămâne o „rană deschisă”, ar amplifica presiunea operațională asupra Israelului.
Potrivit datelor medicale citate de Al Jazeera, bilanțul de la începutul războiului a ajuns la cel puțin 72.608 morți, iar duminică după-amiază încă trei palestinieni ar fi fost uciși în urma unor lovituri israeliene.
Recomandate
Liderii G7 vor să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei , într-o mișcare care poate ridica costurile de finanțare și de operare pentru companiile expuse la piețele și lanțurile de aprovizionare legate de Rusia. La finalul summitului G7 , președintele Franței, Emmanuel Macron , a vorbit despre o „remobilizare” a grupului pentru creșterea presiunii asupra Moscovei, potrivit news.ro . Macron a spus că statele G7 s-au angajat să intensifice presiunile „inclusiv printr-o consolidare a sancțiunilor”, descriind mobilizarea drept „extrem de importantă”. Ce semnal transmite G7 pentru mediul economic Mesajul politic are o componentă de reglementare cu efecte economice: o eventuală întărire a sancțiunilor poate însemna restricții suplimentare pentru tranzacții, finanțare, exporturi și relații comerciale cu entități rusești, cu impact indirect asupra companiilor care operează în jurisdicțiile G7 sau lucrează cu parteneri expuși la Rusia. În același timp, Macron a susținut că, în sprijinul Ucrainei, este „pentru prima oară” când există „o asemenea convergență” în G7 și „concluzii atât de clare”. Poziția față de negocierile de pace Președintele francez a mai afirmat că statele G7 au recunoscut că „nu există nicio voință serioasă a Rusiei” de a face pace, indicând că direcția de politică externă rămâne una de presiune, nu de relaxare a măsurilor. [...]
Donald Trump a justificat acordul-cadru cu Iranul prin riscul unei „catastrofe economice” dacă războiul ar fi continuat , iar una dintre mizele imediate este redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres . Președintele SUA a spus că înțelegerea permite „punerea capăt conflictului actual” și susține că Washingtonul își atinge obiectivele stabilite. Trump a declarat la finalul summitului G7 de la Evian (Franța) că, fără acord, conflictul ar fi putut continua prin bombardamente „încă două, trei, patru săptămâni, chiar doi ani”, dar „Strâmtoarea Ormuz nu ar fi fost niciodată redeschisă”. Ce prevede acordul și ce rămâne în negociere Înțelegerea este descrisă ca un acord-cadru, sub forma unui memorandum de înțelegere în 14 puncte, care ar urma să fie semnat vineri, la o ceremonie în Elveția. Conform informațiilor din material, documentul include: redeschiderea Strâmtorii Ormuz; ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene. În același timp, cele mai sensibile teme au fost lăsate pentru negocieri ulterioare, care ar urma să aibă loc în următoarele 60 de zile, în special: situația programului nuclear iranian, inclusiv ce se întâmplă cu stocul de uraniu îmbogățit; sancțiunile americane împotriva Iranului. Riscul de escaladare rămâne pe masă Trump a avertizat că textul convenit „nu este definitiv” și a spus că ar putea relua atacurile aeriene împotriva Iranului dacă Teheranul nu respectă înțelegerea. Într-o declarație separată, tot la Evian, a susținut că ar putea decide oricând că „nu-i place” acordul și, în acest caz, ar relua bombardamentele dacă Iranul „nu se comportă bine”. Context diplomatic: mulțumiri pentru „neutralitate” Președintele american le-a mulțumit liderilor Rusiei și Chinei, Vladimir Putin și Xi Jinping, pentru ceea ce a descris drept „neutralitatea” lor în războiul început în februarie de SUA și Israel împotriva Iranului, afirmând că aceasta a făcut încheierea acordului „mai ușoară”. [...]
Donald Trump a semnalat o repoziționare diplomatică în războiul cu Iranul, mulțumindu-le public lui Xi Jinping și Vladimir Putin pentru „neutralitate” , după adoptarea unui acord de încetare a focului, relatează Reuters . Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă în marja reuniunii G7 de la Evian-les-Bains (Franța). Trump a spus că liderii Chinei și Rusiei „ar fi putut face mult mai dificil” efortul SUA de a limita ambițiile nucleare ale Teheranului, dar au ales să rămână în afara conflictului. „Vreau să mulțumesc Chinei, președintelui Xi… a rămas neutru, total neutru… Și vreau să-i mulțumesc lui Vladimir Putin, a fost foarte neutru.” Contrast cu presiunea pusă pe aliați Potrivit relatării, tonul conciliant față de Beijing și Moscova contrastează cu criticile lui Trump la adresa aliaților SUA, „de la Japonia la Europa”, pe care i-a acuzat că nu au ajutat în operațiunea militară sau în eforturile ulterioare de a degaja Strâmtoarea Hormuz , rută maritimă de comerț blocată de Iran. Context: legăturile China–Rusia cu Teheranul și acuzațiile SUA Reuters notează că atât Moscova, cât și Beijingul au relații apropiate cu Teheranul. Rusia a avertizat că războiul ar putea duce la o cursă a înarmării nucleare în Orientul Mijlociu, iar China a condamnat atacurile Washingtonului asupra Teheranului, pe care le-a numit o încălcare a suveranității. În același timp, oficiali americani din zona de informații evaluează că Beijingul ar fi furnizat Teheranului bunuri cu potențiale utilizări militare, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Separat, rafinăriile independente din China au fost principalii cumpărători de petrol iranian în timpul conflictului, sfidând sancțiunile SUA, mai scrie publicația. Ce spune Trump că a făcut China Trump a susținut că Xi Jinping a fost „de ajutor” în rezolvarea conflictului și că Beijingul a evitat să trimită „armament greu” sau rachete antiaeriene portabile (MANPADS – sisteme lansate de pe umăr). „Președintele Xi m-a ajutat… a încercat să ajute și cred că probabil a ajutat să se rezolve.” Un purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington a transmis, într-o declarație, că poziția Beijingului a fost „consecventă” și că a lucrat „neobosit” pentru încetarea luptelor și pace. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, potrivit Reuters. [...]
Olanda alocă un nou pachet de 500 milioane euro pentru Ucraina, împărțit între drone produse intern și achiziții prin mecanismul NATO PURL , într-o mișcare care combină sprijinul militar cu stimularea industriei de apărare olandeze, potrivit Kyiv Post . Pachetul, anunțat miercuri, 17 iunie, la Haga de vicepremierul și ministrul apărării Dilan Yeşilgöz-Zegerius , a fost prezentat în timpul vizitei ministrului ucrainean Mykhailo Fedorov. Valoarea totală este de 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei), echivalentul a circa 580 milioane dolari, notează publicația. Cum se împart banii: drone „made in Netherlands” și PURL Finanțarea este împărțită în mod egal: 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) pentru cumpărarea de drone de la companii olandeze din industria de apărare ; 250 milioane euro (aprox. 1,25 miliarde lei) ca contribuție la inițiativa Prioritized Ukraine Requirements List (PURL) , un mecanism susținut de NATO pentru furnizarea către Ucraina a unor arme care nu pot fi livrate prin alte canale. Ministrul apărării a argumentat suplimentarea prin nevoia crescută de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit declarațiilor citate de Kyiv Post . Miza economică: comenzi pentru industria olandeză și un canal de achiziții „standardizat” Dincolo de componenta militară, structura pachetului direcționează o parte semnificativă a banilor către producători olandezi de drone, ceea ce poate susține capacități industriale locale și ritmul de inovare în zona tehnologiilor fără pilot. În paralel, contribuția la PURL consolidează un canal de achiziții coordonat la nivel aliat, cu accent pe livrarea de echipamente care altfel ar întârzia sau ar fi dificil de obținut. Context: contribuția Olandei la PURL urcă la 1 miliard euro Noul angajament ridică contribuția totală a Olandei la PURL la 1 miliard euro (aprox. 5 miliarde lei) , echivalentul a circa 1,2 miliarde dolari, conform aceleiași surse. Kyiv Post mai menționează că sprijinul olandez pentru segmentul dronelor a fost consistent încă din primele faze ale războiului, inclusiv prin „Drone Line Initiative”, prin care ar fi fost puse la dispoziția forțelor ucrainene „sute de mii” de drone (fără un număr exact în articol). În timpul vizitei de la Haga, cei doi miniștri au semnat și o scrisoare de intenție privind inovarea în apărare , care vizează dezvoltare comună, facilități de cercetare partajate și schimb de know-how, potrivit Ministerului olandez al Apărării, citat de Kyiv Post. [...]
Un atac cu rachete vizează Kievul în primele ore de joi , iar locuitorii au fost surprinși alergând spre adăposturi după declanșarea alertei aeriene, potrivit Agerpres , care citează relatări ale jurnaliștilor AFP aflați la fața locului. Din teren, jurnaliștii AFP au relatat că, după alertă, au auzit zgomotul unei rachete și două explozii. În același timp, au observat oameni alergând pe stradă în direcția adăposturilor. Informațiile disponibile în acest stadiu sunt limitate la observațiile directe ale echipei AFP; materialul nu oferă detalii despre eventuale victime, pagube sau despre țintele lovite. [...]
Rusia cere Israelului să respecte memorandumul SUA–Iran, pe fondul mizelor pentru strâmtoarea Ormuz , într-un demers care poate influența riscul geopolitic și, implicit, costurile de transport și energia la nivel global, potrivit Agerpres . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a discutat telefonic cu omologul său iranian, Abbas Araghchi, și a insistat ca „toate părțile implicate în conflictul armat, inclusiv Israelul, să respecte ce s-a convenit, fără excepție”, conform unui comunicat al Ministerului rus de Externe. Ce prevede, în linii mari, memorandumul și de ce contează economic Memorandumul de înțelegere pe care Iranul și Statele Unite intenționează să îl semneze vineri, în Elveția, ar urma să stabilească încheierea conflictului din Orientul Mijlociu și să deschidă negocieri pentru un acord mai amplu între Iran și SUA, potrivit informării transmise de Araghchi în convorbirea cu Lavrov. Detaliile acordului nu sunt cunoscute, însă președintele american Donald Trump a rezumat miza astfel: „Este foarte simplu. Asta spune: Iranul nu va avea niciodată o armă nucleară.” Trump a mai spus că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă „fără taxe de trecere” — un element cu potențial impact asupra fluxurilor de petrol și gaze și asupra costurilor de transport maritim, în condițiile în care Ormuz este un punct-cheie pentru exporturile energetice din Golf. Poziționarea Rusiei și presiunea asupra Israelului Lavrov și-a exprimat sprijinul pentru acordurile obținute „prin mediere pakistaneză și qatareză privind dezescaladarea tensiunii din regiune” și a transmis „dispoziția constantă a Rusiei” de a contribui la soluționarea „crizei iraniene”, invocând „experiența și competența sa unică”. În paralel, Trump l-a criticat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, cerându-i să fie „mai responsabil” în privința Libanului. Deși a afirmat că acordul cu Iranul va continua chiar și în scenariul unor acțiuni viitoare ale Israelului, liderul de la Casa Albă a dezaprobat atacuri israeliene pe teritoriul libanez în plin proces de negociere. Context: poziția G7 privind Libanul Liderii G7, reuniți la Evian (Franța), au convenit că Israelul trebuie să pună capăt ofensivei din Liban și să se retragă din partea ocupată, iar în zonă ar fi necesară o nouă forță multinațională care să sprijine armata libaneză în recâștigarea controlului asupra teritoriului, în detrimentul Hezbollah, mai notează Agerpres. [...]
