Știri
Știri din categoria Externe
Israel își intensifică presiunea militară în Gaza și amenință cu reluarea războiului pentru a forța dezarmarea, pe fondul fragilizării armistițiului din octombrie, relatează Al Jazeera. Miza imediată este una operațională: extinderea controlului pe teren și folosirea accesului la ajutor umanitar și reconstrucție ca pârghie în negocieri.
Potrivit sursei, în Gaza continuă loviturile și demolările controlate, iar „armistițiul” nu a oprit recuperarea victimelor de sub dărâmături. Conform unor surse medicale locale citate, 828 de palestinieni au fost uciși de la începutul „truce”-ului.
În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a anulat duminică o ședință programată a cabinetului de securitate, preferând consultări restrânse, în timp ce armata ar fi crescut presiunea pentru reluarea ostilităților. Un oficial de rang înalt din Statul Major General a declarat postului Channel 15 că o nouă rundă de lupte este „aproape inevitabilă”, invocând refuzul Hamas de a-și preda armele și presupusul „eșec” al International Stabilization Force, organism multinațional creat în cadrul armistițiului pentru supravegherea securității și implementării înțelegerii.
Pe teren, Israel’s Army Radio a relatat că armata și-a mărit treptat aria controlată în enclavă: prin împingerea spre vest a „Liniei Galbene” stabilite de armistițiu, forțele israeliene ar fi ajuns să controleze 59% din Fâșie. Al Jazeera notează că această extindere ar fi fost însoțită de încălcări zilnice ale armistițiului și de mutarea unor trupe de pe frontul libanez către Gaza și Cisiordania ocupată.
În paralel, mediatorii din Cairo ar exercita presiuni asupra facțiunilor palestiniene pentru a accepta un nou cadru promovat de Nikolay Mladenov, descris ca înalt reprezentant al Board of Peace, susținut de SUA.
Abdul Jabbar Said, membru al biroului politic al Hamas, a declarat pentru site-ul palestinian Ultra Palestine că planul ar impune dezarmarea completă a Hamas în 281 de zile, în cinci etape. Conform descrierii din articol, foaia de parcurs – construită pe „viziunea în 20 de puncte” a președintelui american Donald Trump – ar condiționa strict:
de predarea etapizată a armelor.
Said a mai afirmat că un front comun al facțiunilor (inclusiv Hamas, Jihadul Islamic Palestinian și Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei) a respins condiția dezarmării și a cerut implementarea integrală a primei faze a armistițiului, acuzând Israelul că a blocat intrarea celor 600 de camioane cu ajutoare pe zi, convenite în acord.
Wissam Afifa, analist politic în Gaza, a spus pentru Al Jazeera că Hamas încearcă să lege orice aranjament de securitate de obținerea unor drepturi politice cuprinzătoare, inclusiv perspectiva unui stat palestinian și încetarea ocupației.
„Rezistența insistă că dezarmarea este legată de ambiția de a stabili un stat palestinian și de încetarea completă a ocupației.”
Afifa a susținut că SUA și Israel ar încerca să separe problema armelor de orice „orizont politic”, transformând ajutorul umanitar într-un instrument de presiune.
Analiști citați de Al Jazeera spun că amenințările privind reluarea războiului pot funcționa și ca diversiune față de eșecuri strategice în alte teatre. Mamoun Abu Amer, expert în afaceri israeliene, a descris aceste semnale drept o „perdea de fum” menită să crească presiunea asupra mediatorilor și să consolideze poziția politică a lui Netanyahu înaintea alegerilor din octombrie.
În același timp, Abu Amer a invocat o evaluare atribuită fostului șef al operațiunilor militare, Israel Ziv, potrivit căreia armata ar fi profund epuizată, cu rezerviști care ar servi în medie 80 de zile pe an în 2026. În această logică, deschiderea unui nou front major în Gaza, în timp ce sudul Libanului rămâne o „rană deschisă”, ar amplifica presiunea operațională asupra Israelului.
Potrivit datelor medicale citate de Al Jazeera, bilanțul de la începutul războiului a ajuns la cel puțin 72.608 morți, iar duminică după-amiază încă trei palestinieni ar fi fost uciși în urma unor lovituri israeliene.
Recomandate
Donald Trump spune că negocierile cu Iranul ar fi „ultima șansă” pentru un acord nuclear , într-un mesaj care ridică din nou miza diplomatică și poate influența percepția de risc în regiune, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a afirmat că Iranul are o „ultimă șansă” să ajungă la un acord privind programul nuclear și a susținut că noi discuții ar putea începe „în câteva zile”. Declarațiile vin însă în contradicție cu poziția Teheranului: mai devreme, luni, Iranul a negat că ar exista negocieri în desfășurare cu Washingtonul, contrazicând afirmațiile lui Trump. Materialul a fost publicat pe 3 august 2026. Al Jazeera nu oferă detalii despre formatul posibil al discuțiilor, agenda sau nivelul de reprezentare, astfel că rămâne neclar dacă este vorba despre un canal diplomatic deja deschis sau despre o intenție anunțată public. [...]
Riscul de șoc pe piața petrolului crește pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz , iar Teheranul pare să mizeze tocmai pe vulnerabilitatea infrastructurii energetice și a rutelor comerciale din Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 , care citează o analiză The New York Times . Schimbarea de poziție a lui Donald Trump privind o posibilă escaladare militară este interpretată la Teheran ca semn că Washingtonul încearcă să evite un război de amploare, în timp ce Iranul susține că a reușit să schimbe raportul de forțe. De ce contează economic: energia și rutele maritime, în centrul presiunii Potrivit unor foști oficiali iranieni și analiști apropiați puterii, conducerea de la Teheran consideră că a identificat „călcâiul lui Ahile” al Statelor Unite: expunerea la perturbarea unor instalații energetice și a unor rute maritime esențiale. În acest cadru, Iranul ar fi demonstrat în ultima săptămână, cu sprijinul milițiilor aliate din regiune, că poate amenința infrastructura energetică și transporturile maritime. În paralel, Teheranul ar fi ridicat miza în discuția despre condițiile în care ostilitățile ar putea înceta și negocierile ar putea fi reluate, după ce acestea au fost întrerupte luna trecută. Mesaje Washington–Teheran și semnale contradictorii de la Casa Albă În ultimele zile, Trump a sugerat că o escaladare majoră ar fi iminentă dacă Iranul nu face concesii, însă doi foști oficiali iranieni susțin că liderii de la Teheran i-ar fi transmis să își ducă amenințările până la capăt. Amir al-Mousawi, fost diplomat iranian, afirmă că în weekend ar fi existat schimburi de mesaje între oficiali americani și iranieni, prin intermediul unor reprezentanți ai Pakistanului și Qatarului. El susține că Trump ar fi avertizat că SUA ar putea lansa atacuri severe asupra infrastructurii civile iraniene, inclusiv asupra centralelor electrice, dacă Teheranul nu revine la negocieri, iar Iranul ar fi refuzat, cerând revenirea la un memorandum negociat anterior, despre care „numeroși experți” spun că avantajează Republica Islamică. „Nu avem absolut nicio problemă cu războiul și suntem pregătiți pentru marea confruntare”, afirmă Al-Mousawi că a fost mesajul transmis de iranieni. Duminică, Trump a anunțat că a renunțat la escaladarea militară pe care o pregătea, invocând cereri de amânare din partea Iranului și a altor state din Orientul Mijlociu și faptul că „parametrii unui acord” ar fi fost deja conveniți. Totuși, materialul notează că nu există indicii publice că negocierile ar urma să fie reluate. Context suplimentar despre poziția lui Trump este prezentat într-un articol separat al Digi24, aici . Presiune regională: temeri în Golf și incidente pe rute alternative Doi diplomați din regiune citați în material spun că Arabia Saudită și Qatar și-au exprimat îngrijorarea privind capacitatea de a-și proteja infrastructura petrolieră și de gaze în cazul unei escaladări. Postul oficial de știri al Arabiei Saudite a relatat că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a discutat cu Trump și a insistat pe necesitatea dialogului pentru reducerea tensiunilor. În același timp, sunt enumerate episoade recente care alimentează temerile: rebelii Houthi din Yemen, aliați ai Iranului, au blocat accesul Arabiei Saudite la strâmtoarea Bab al-Mandab din Marea Roșie, rută folosită pentru a evita dependența de Strâmtoarea Ormuz; două instalații petroliere din Arabia Saudită au fost lovite de drone, într-un atac atribuit de Riad unor miliții irakiene susținute de Iran; două nave au luat foc în portul egiptean Damietta, incident investigat de autoritățile egiptene ca posibil atac cu drone și pe care „numeroși analiști” îl atribuie Iranului sau aliaților săi. Ormuz rămâne miza, iar SUA au constrângeri operaționale H.A. Hellyer (Royal United Services Institute, Londra) spune că miza este redesenarea arhitecturii de securitate din Orientul Mijlociu, cu Strâmtoarea Ormuz în centru. „Iranienii sunt extrem de hotărâți să nu renunțe la control și sunt dispuși să recurgă inclusiv la atacuri aeriene pentru a-și menține poziția”, afirmă Hellyer. Materialul menționează și un atac surpriză din 17 iulie asupra unor baze militare americane din Iordania, soldat cu moartea a trei militari americani. Ali Vaez (International Crisis Group) îl descrie drept un moment de cotitură, care ar fi arătat că arsenalul de rachete al Iranului rămâne consistent și că serviciile sale de informații sunt mai eficiente decât se estima. În același timp, sunt invocate limite ale SUA: diminuarea stocurilor de muniție, inclusiv rachete defensive Patriot, a căror refacere ar necesita ani. Farzan Sabet (Institutul Universitar din Geneva) apreciază că opțiunile militare ale SUA sunt limitate și că nu este sigur dacă o escaladare limitată ar schimba strategia Iranului; în plus, atacurile americane nu ar elimina capacitatea Teheranului de a folosi rachete și drone pentru a închide Ormuz sau a lovi infrastructura energetică din Golf. Ce urmează: negocieri incerte, risc de escaladare în săptămânile următoare Deși Washingtonul invocă diplomația, „numeroși analiști” apreciază că SUA și Iranul sunt mai departe de un acord decât în urmă cu câteva luni. Sasan Karimi (Universitatea din Teheran) consideră că Iranul trebuie să se pregătească pentru o nouă etapă a conflictului în următoarele săptămâni, în condițiile în care ambele părți ar rămâne fixate pe propriile condiții. „Pentru a ajunge la un acord, ambele părți trebuie să dea dovadă de umilință politică și să accepte că ambițiile lor maximaliste nu vor da rezultate. Deocamdată, însă, aceste dinamici nu se regăsesc la masa negocierilor”, a concluzionat acesta. [...]
O nouă pană națională de curent accentuează riscul operațional al economiei Cubei , după ce rețeaua electrică a țării a cedat duminică seara, lăsând insula în întuneric, potrivit News . Operatorul de stat Union Eléctrica de Cuba a anunțat incidentul, fără să ofere detalii suplimentare în postările de pe X și Facebook. Întreruperea a afectat o țară cu o populație de aproximativ 10 milioane de locuitori, pe fondul creșterii frecvenței penelor de curent, relatează Reuters, citată de News. Context: pene repetate și presiune pe combustibil Pana de duminică seara vine după trei întreruperi de curent la nivel național din luna iulie. Potrivit informațiilor citate, presiunea asupra sistemului energetic a crescut pe măsură ce Cuba se luptă să-și asigure importurile de combustibil, într-un context de infrastructură energetică învechită. News notează că situația este legată și de blocada petrolieră impusă de SUA, care ar fi amplificat tensiunile din sistem. De ce contează: vulnerabilitate structurală și schimbări prudente în piață În material se arată că țara a pierdut o sursă esențială de combustibil după măsuri luate de administrația SUA condusă de Donald Trump , în condițiile în care Venezuela a fost mult timp principalul furnizor de petrol al Cubei, iar importurile din Mexic au fost, de asemenea, întrerupte pe fondul presiunilor crescânde din partea SUA. Criza energetică coincide cu o „deschidere prudentă” a sectorului energetic cubanez, strict controlat, determinată de penuria de combustibil și de sancțiunile impuse de SUA. Concret, Havana a autorizat recent prima inițiativă de import de combustibil cu finanțare străină și a permis aproape 200 de întreprinderi cubaneze să participe la distribuția en gros de combustibil. [...]
Un incendiu la Universitatea Tehnologică de Stat „V.G. Șuhov ” din Belgorod riscă să afecteze proiecte rusești de dezvoltare a sistemelor pentru drone , după ce focul a izbucnit în noaptea de duminică spre luni, pe fondul unui atac cu drone atribuit Ucrainei, potrivit Washington Post . Instituția, situată în vestul Rusiei, ar fi fost implicată în dezvoltarea și testarea unor sisteme pentru drone, potrivit Ukrainska Pravda, care citează publicația rusă independentă ASTRA. În acest context, incidentul capătă relevanță operațională: un eventual impact asupra infrastructurii universitare poate întârzia sau perturba activități de cercetare și testare asociate acestor tehnologii. Ce tehnologii ar fi fost dezvoltate la universitate Conform canalului oficial de Telegram al universității, instituția dezvoltase un sistem automatizat de control al dronelor bazat pe microprocesorul rusesc Milandr, un cip proiectat și produs în Rusia pentru aplicații electronice și sisteme integrate. Universitatea a susținut că sistemul era destinat utilizărilor civile, precum: monitorizarea liniilor electrice; monitorizarea rețelelor de termoficare; fotografiere aeriană. În plus, în vara acestui an, universitatea a lansat un program pentru elevi, în care participanții învățau bazele proiectării sistemelor aeriene fără pilot. Ce se știe despre atac și ce nu au confirmat autoritățile Până la momentul relatării, autoritățile ruse nu au comunicat informații despre eventuale pagube sau victime. Sursele citate susțin că incendiul a izbucnit după un atac cu drone, însă autoritățile ruse nu au precizat dacă universitatea a fost lovită direct. În aceeași noapte, autoritățile din regiunea Belgorod au emis în repetate rânduri alerte privind riscul unor atacuri cu drone, iar explozii au fost raportate și în mai multe zone din Crimeea ocupată de Rusia. [...]
Reluarea negocierilor SUA–Iran de luni pune din nou Strâmtoarea Ormuz în centrul riscului pentru piața petrolului , după ce președintele american Donald Trump a spus că discuțiile vor începe „mâine după-amiază”, în contextul în care a susținut că a amânat un atac împotriva Iranului condiționat de încheierea rapidă a unui acord, potrivit China Daily . Trump a declarat duminică, la bordul avionului prezidențial Air Force One, că negocierile vor fi reluate luni și a argumentat că Iranul ar fi fost conștient de „amploarea” unui atac pe care SUA l-ar fi avut în vedere. În același timp, liderul de la Casa Albă a legat explicit discuțiile de un posibil acord privind Strâmtoarea Ormuz și, ulterior, de un acord legat de programul nuclear iranian. De ce contează: Ormuz rămâne un punct critic pentru fluxurile de hidrocarburi Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca fiind de importanță crucială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi, iar situația din zonă a generat deja perturbări economice majore, pe fondul reluării confruntărilor de la începutul lunii iulie. În acest context, orice semnal de dezescaladare sau, dimpotrivă, de blocaj prelungit are potențialul de a influența prețurile energiei și costurile de transport. Potrivit informațiilor preluate de news.ro, care citează AFP, Iranul ar permite în prezent o singură rută de navigație de-a lungul coastelor sale și ar intenționa să păstreze controlul asupra strâmtorii, aflată și în apele teritoriale ale Omanului. Ce spune Trump despre condițiile unui acord Trump a afirmat că solicitarea de a evita escaladarea ar fi venit din partea unor aliați regionali — Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar — și „chiar a Iranului”. El a susținut că ar exista „un acord privind Ormuz”, urmat de unul privind programul nuclear, pe care l-a descris drept „denuclearizarea Iranului”. Un acord semnat la jumătatea lunii iunie, menit să deschidă calea către negocieri de pace, nu ar fi produs progrese diplomatice, iar la începutul lunii iulie au avut loc noi atacuri reciproce, conform relatării preluate de news.ro. Ce urmează În lipsa unor detalii despre formatul, agenda sau nivelul delegațiilor, rămâne neclar ce rezultate pot fi obținute rapid. Miza imediată, din perspectiva piețelor, este dacă discuțiile de luni vor produce un aranjament funcțional pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz și vor reduce riscul unor noi întreruperi ale fluxurilor de petrol și gaze. [...]
Cererile Iranului privind Strâmtoarea Hormuz riscă să prelungească tensiunile și să mențină presiunea pe prețurile energiei , într-un moment în care administrația Trump caută o ieșire rapidă din conflict, dar spune că nu poate accepta un aranjament care ar „consacra” controlul Teheranului asupra unei rute maritime-cheie, potrivit Politico . Miza imediată este libertatea de navigație prin Strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează zilnic milioane de barili de petrol. Cinci foști oficiali din prima administrație Trump au declarat publicației că, în condițiile actuale, Casa Albă are „puține opțiuni bune”: fie acceptă o concesie politică greu de vândut intern, fie riscă o escaladare militară care ar putea împinge în sus costurile energiei și ar extinde conflictul în regiune. De ce Hormuz devine o problemă economică și de sancțiuni Iranul ar condiționa încetarea ostilităților de recunoașterea controlului asupra strâmtorii, inclusiv posibilitatea de a încasa taxe de trecere, susține un fost oficial citat de Politico. În interiorul administrației, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio , există avertismente că un astfel de aranjament ar afecta capacitatea SUA de a aplica sancțiuni: dacă mai multe state ar trebui să obțină derogări pentru a plăti eventuale taxe, presiunea internațională asupra Teheranului s-ar dilua. Un oficial al administrației, citat sub protecția anonimatului, a argumentat însă că volumul mare de trafic arată că Iranul „nu controlează” efectiv calea navigabilă și a subliniat că solicitarea ori primirea de garanții de trecere sigură de la Iran este interzisă pentru cetățeni și entități americane, iar pentru actorii străini implică riscuri de sancțiuni. Opțiunile lui Trump: concesie, escaladare sau „război de uzură” Donald Trump a alternat, în ultimele săptămâni, amenințări cu promisiuni de rezolvare. Sâmbătă seară, el a scris pe Truth Social că a renunțat la un atac asupra Iranului, condiționând decizia de posibilitatea de a ajunge rapid la un acord care să „deschidă” strâmtoarea și să pună capăt „amenințării nucleare” iraniene. Politico notează că Iranul nu a confirmat existența unui acord și nici nu a răspuns anunțului lui Trump. În același timp, au existat relatări de presă potrivit cărora Trump ar fi pregătit lovituri mai intense, inclusiv asupra infrastructurii energetice iraniene — un scenariu care, potrivit materialului, ar putea escalada conflictul. Elliott Abrams, fost reprezentant special al SUA pentru Iran în primul mandat Trump, a descris pentru Politico trei direcții posibile: acceptarea ca Iranul să „administreze” și să monetizeze Strâmtoarea Hormuz; intensificarea loviturilor până la un compromis; câștigarea de timp prin continuarea blocadei porturilor iraniene și a schimburilor de lovituri. Presiunea pe prețuri și calendarul politic din SUA Impulsul economic este deja vizibil în prețurile la pompă: benzina în SUA este, în medie, la 4,10 dolari/galon (aprox. 1,08 dolari/litru; circa 4,9 lei/litru), de la 3,85 dolari/galon (aprox. 0,10 dolari/litru; circa 0,45 lei/litru mai puțin) cu o lună înainte, potrivit datelor AAA citate de Politico. În contextul în care mai sunt trei luni până la alegerile de la mijloc de mandat, republicanii ar vrea să închidă rapid subiectul războiului și să se concentreze pe agenda economică internă, mai arată publicația. Totuși, riscurile operaționale rămân ridicate: Politico menționează atacuri recente asupra unei baze americane din Kuweit și asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită, precum și suspiciuni că Iranul ar fi în spatele unui atac cibernetic asupra sistemelor municipale de apă din Minnesota. În paralel, navele continuă să tranziteze strâmtoarea, ceea ce a contribuit la menținerea prețului petrolului sub 100 de dolari/baril, potrivit articolului. Ce urmează Mai mulți foști oficiali și experți citați de Politico indică faptul că o „ieșire” convenabilă înainte de alegerile din noiembrie este improbabilă, iar un acord diplomatic ar putea presupune, într-o formă sau alta, acceptarea unei influențe iraniene asupra Strâmtorii Hormuz — un precedent pe care Washingtonul îl consideră periculos, inclusiv prin comparație cu alte puncte sensibile de navigație, precum apele din jurul Taiwanului. În lipsa unui compromis, alternativa rămâne o escaladare cu efect direct asupra pieței energiei și, implicit, asupra costului vieții. [...]
