Știri
Știri din categoria Externe
Discursul anunțat de Vladimir Putin pe 9 mai ridică miza politică a Zilei Victoriei și vine pe fondul unor măsuri sporite de securitate la Moscova, inclusiv instalarea de plase anti-dronă și dislocarea unor sisteme de apărare aeriană, potrivit Euronews. Kremlinul susține că mesajul va fi „așteptat la nivel mondial”, dar nu oferă detalii despre conținut.
Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția rusă TASS. Discursul ar urma să fie rostit la parada din Piața Roșie, organizată de Rusia de Ziua Victoriei, pe 9 mai.
În paralel cu pregătirile pentru evenimentele din 9 mai, la Moscova sunt luate măsuri suplimentare de securitate. Conform informațiilor citate de Euronews, presa de la Kiev scrie că în capitala rusă au fost dislocate mai multe sisteme de apărare aeriană pentru a respinge eventuale atacuri cu drone ale Ucrainei.
Totodată, în Piața Roșie au fost instalate plase anti-dronă. În acest context, parada militară din acest an este descrisă ca fiind „mult mai modestă”: prin centrul Moscovei ar urma să defileze doar unități de infanterie, fără tehnică militară.
Săptămâna aceasta, în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele american Donald Trump, Vladimir Putin a spus că va anunța un armistițiu pentru Ziua Victoriei, potrivit Euronews.
La rândul său, Donald Trump, întrebat despre o posibilă soluție, a afirmat că războaiele din Iran și Ucraina ar putea avea „un calendar similar”, fără a oferi alte detalii.
Printre puținii lideri mondiali care vor asista la parada de pe 9 mai se numără și premierul Slovaciei, Robert Fico, mai notează Euronews.
Recomandate
China spune că menține comunicarea pentru un posibil summit Trump–Putin–Xi , o formulă care, dacă se concretizează, ar putea influența direct riscurile geopolitice cu efecte în piețele de energie, materii prime și apărare, pe fondul războiului din Ucraina și al discuțiilor despre controlul armamentelor, potrivit Digi24 . Întâlnirea ar urma să aibă loc în marja summitului Forumului de Cooperare Economică Asia-Pacific (APEC), programat pentru 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în sudul Chinei. Beijingul a confirmat public că „menține comunicarea” cu părțile implicate, însă nu a oferit detalii despre format, agendă sau nivelul de confirmare al participării. Ce se știe oficial despre organizare Declarația Chinei a fost făcută de Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, în cadrul unei conferințe de presă obișnuite. În același timp, Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , că demersurile pentru a ajunge la un consens privind această întâlnire „sunt în desfășurare” și că ar putea fi finalizate „în următoarele zile”. Propunerea unei întâlniri trilaterale a fost sugerată inițial de Ministerul rus de Externe. Digi24 notează că, deși Donald Trump și-a exprimat disponibilitatea de a participa, Beijingul nu comentase până acum public propunerea. Mizele: Ucraina și dezarmarea nucleară Potrivit unor surse citate de publicația americană The Wall Street Journal , propunerea lui Vladimir Putin ar viza discutarea condițiilor Rusiei pentru încheierea războiului din Ucraina. Această opțiune a fost criticată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe motiv că Ucraina nu ar fi inclusă în discuții. În paralel, Donald Trump a indicat că principalul său obiectiv ar fi semnarea unui nou tratat de dezarmare nucleară cu Rusia și China. În acest stadiu, informațiile rămân limitate la confirmarea existenței discuțiilor și la declarații generale despre organizare, fără un anunț oficial privind data exactă a unei întrevederi trilaterale sau o agendă convenită. [...]
Rusia a cedat teren în octombrie pe frontul din Ucraina , un semnal de încetinire operațională a campaniei militare, într-un moment în care Moscova susține public că mai are de cucerit doar o mică parte din Donbas, potrivit Digi24 , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. În ansamblu, trupele ruse au pierdut 28 km² în luna octombrie, pe fondul unei tendințe de încetinire a avansului observată încă de la începutul lui 2026. Informația este atribuită de Digi24 unei analize AFP, care folosește date ISW, preluate în material prin Agerpres. Unde se văd schimbările pe hartă Cele mai notabile mișcări din ultimele luni s-au concentrat în apropierea orașelor Sloviansk și Kramatorsk, puncte-cheie în regiunea Donețk. În septembrie, datele analizate de ISW indicau un avans de 172 km² în favoarea Ucrainei, în cadrul contraofensivei „Vivaldi ”, în zona orașelor-garnizoană Kramatorsk și Lîman. Operațiunea a continuat în octombrie, cu aproximativ 60 km² recuceriți suplimentar. În paralel, Rusia a reușit un avans de 25 km² la sud de Kramatorsk, apropiindu-se la mai puțin de 12 km de oraș. Încetinirea avansului Rusiei în 2026, în contrast cu anii anteriori Pe întregul an 2026, Rusia nu ar fi progresat cu mai mult de 11 km² pe lună pe întregul front, un ritm mult sub anii precedenți, potrivit datelor citate în material: 300 km² pe lună în 2024; 400 km² pe lună în 2025. Digi24 notează și comparația folosită în analiză: acest ritm echivalează cu mai puțin de zece hectare pe zi. Context politic: discuții de reluat în noiembrie Rusia și Ucraina ar urma să se întâlnească în noiembrie în Emiratele Arabe Unite pentru reluarea convorbirilor sub mediere americană, discuții descrise ca fiind blocate din februarie. Pe 16 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a numit „pozitivă” dinamica trupelor ruse și a estimat că ar mai rămâne de cucerit puțin peste 10% din regiunea Donbas. În același timp, o analiză AFP citată de Digi24 arată că, deși Lugansk este aproape integral sub control rus, controlul Moscovei în Donețk s-ar menține la circa 80% din ianuarie. Ce includ și ce exclud estimările Materialul precizează că estimările ISW exclud avansurile revendicate de partea rusă, care nu sunt nici confirmate, nici infirmate de institut. ISW lucrează împreună cu Critical Threats Project, un centru american specializat în analiza conflictelor. În ansamblu, Rusia controlează peste 19% din teritoriul Ucrainei, iar din aceste zone ocupate circa 7 puncte procentuale ar corespunde Crimeei și sectoarelor din Donbas aflate sub controlul separatiștilor ruși înainte de februarie 2022. [...]
Armata SUA își ajustează planificarea și instruirea pe baza lecțiilor din Ucraina , unde ritmul inovării – de la drone și sisteme autonome până la apărare aeriană – s-a accelerat constant, potrivit Digi24 . Mesajul central transmis de un comandant american este că adaptarea rapidă a devenit un avantaj decisiv pe câmpul de luptă, iar acest lucru are consecințe operaționale directe pentru armata americană. Generalul de brigadă Steven Carpenter , șeful Comandamentului Multi-Domeniu pentru Europa, a spus pentru Business Insider că războiul a demonstrat că „cine se adaptează câștigă” și că mediul de luptă s-a schimbat semnificativ față de februarie 2022. Ce urmărește Armata SUA: ritmul inovării și „bucla” de feedback din teren În evaluarea prezentată la conferința Asociației Armatei Statelor Unite (AUSA) de la Washington, DC, accentul cade pe modul în care Ucraina își modifică rapid producția și utilizarea sistemelor de armament în funcție de ce funcționează în luptă. În paralel, Rusia și-a intensificat producția în industria de apărare, ceea ce împinge și mai mult competiția tehnologică. Printre elementele urmărite de Armata SUA se află: utilizarea pe scară largă a sistemelor fără echipaj (în aer, pe uscat și pe mare), adaptabile și produse/ajustate rapid; actualizarea continuă a dronelor pe baza feedback-ului de pe front; imprimarea 3D de piese pentru drone și configurarea sistemelor pentru misiuni sau contramăsuri specifice. Autonomie și inteligență artificială: de la logistică la procesarea datelor Un punct de interes recent îl reprezintă dronele autonome și integrarea inteligenței artificiale (IA) pentru navigație și lovirea țintelor. Digi24 notează că Ucraina folosește tot mai mult IA pentru a ajuta roboții și dronele terestre să se deplaseze pe rute de aprovizionare și să atingă ținte, iar un vehicul terestru fără echipaj ar fi parcurs aproape întreaga distanță de 19 kilometri transportând provizii, descris ca o premieră în condiții de luptă. În oglindă, Armata SUA își extinde utilizarea autonomiei pentru sarcini precum navigația și procesarea datelor. Comandamentul Multidomeniu Europa a creat un sistem de inteligență artificială pentru a ajuta soldații să proceseze volume mari de date din senzori și rețele, cu potențial de sprijin pentru deciziile analiștilor umani. Apărarea aeriană: lecții despre mobilitate și supraviețuire Oficiali americani au indicat și lecții din luptele de apărare aeriană din Ucraina, unde forțele ruse au încercat să localizeze și să neutralizeze bateriile Patriot (MIM-104) și alte sisteme, inclusiv prin atacuri complexe cu drone și rachete. Generalul-locotenent John Raffery, șeful Comandamentului Spațial și de Apărare Antirachetă al Armatei, a pus accent pe practici precum ascunderea, supraviețuirea, protejarea activelor și mobilitatea, în contextul în care apărătorii aerieni ar fi printre cei mai activi în a integra lecțiile din Ucraina. Limitări recunoscute: nu tot ce funcționează în Ucraina se transferă direct Armata americană subliniază, totodată, că nu fiecare observație din Ucraina este automat relevantă pentru SUA. Potrivit articolului, inovația accelerată a dronelor ucrainene a fost determinată de necesitate și de lipsa unor capabilități critice și nu ar urma să înlocuiască armele, aeronavele și puterea navală avansată a Statelor Unite. În esență, miza pentru SUA este operațională: să reducă timpul dintre apariția unei amenințări/tehnologii pe câmpul de luptă și adaptarea propriilor tactici și sisteme, într-un război în care tehnologia se schimbă de la o etapă la alta. [...]
Rusia transmite că nu vrea un conflict cu Europa, dar spune că este pregătită dacă acesta ar fi inițiat de partea europeană , un mesaj care ridică miza de securitate în regiune și menține presiunea asupra relațiilor economice și a mediului investițional din Europa, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov , care a spus că Rusia „nu vrea și nu planifică” să poarte un război cu Europa, însă „este pregătită” dacă Europa ar decide să inițieze un conflict. În același timp, Lavrov a susținut că Moscova „nu și-a închis niciodată ușile” în relația cu Occidentul și că ar fi dispusă să coopereze cu țările occidentale care renunță la o „atitudine ostilă” față de Rusia. Contextul: conferința de securitate de la Minsk Lavrov a vorbit la a patra Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică , eveniment care a început marți în capitala Belarusului. Potrivit informațiilor transmise, reuniunea este organizată de Ministerul de Externe din Belarus și a adunat peste 600 de reprezentanți din aproximativ 50 de țări și regiuni. Șeful diplomației ruse a mai afirmat că perspectiva unui dialog direct cu Europa rămâne „neclară” și a opinat că Occidentul se îndepărtează de „tendința obiectivă” către multipolaritate la nivel global. Mesajele Belarusului și legătura cu războiul din Ucraina În discursul de deschidere, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat că „construirea unui model de securitate și dezvoltare durabilă în Eurasia” ar fi o necesitate practică „în beneficiul lumii întregi”. Liderul de la Minsk a mai spus că amploarea protestelor din Europa ar trebui să fie un avertisment și a îndemnat țările Uniunii Europene să caute căi de cooperare. Totodată, Lukașenko a afirmat că „criza din Ucraina” ar putea declanșa „un alt război major” și și-a exprimat speranța într-o soluție pașnică rapidă. Ce teme sunt pe agenda discuțiilor Conferința de la Minsk este programată pe două zile, iar agenda include, potrivit sursei citate: controlul armamentului; rolul noilor tehnologii în domeniul securității; dezvoltarea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), formată din șase membri: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. În lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar de dialog, mesajele rămân, deocamdată, la nivel declarativ, dar contribuie la menținerea unui climat de incertitudine în relația Europa–Rusia, cu efecte indirecte asupra riscului geopolitic perceput de piețe și companii. [...]
Coreea de Nord își accelerează modernizarea navală , după ce Kim Jong Un a susținut că Phenianul construiește o navă de război echipată cu un sistem de luptă „pe care nicio țară din lume nu-l are”, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul intensificării testelor militare și al creșterii tensiunilor cu Coreea de Sud, sugerând o presiune suplimentară asupra securității regionale și a echilibrelor militare din zonă. Kim Jong Un a vizitat luni șantierul naval din Nampo, pe coasta de vest a țării, unde se construiește noul vas, conform agenției oficiale nord-coreene KCNA , citată de AFP. Liderul de la Phenian a invocat „mediul geopolitic recent” și „acțiunile ostile ale adversarilor” pentru a justifica necesitatea unor nave „cele mai avansate și cele mai puternice”. Ce știm despre „sistemul de luptă” invocat de Kim În material se arată că liderul nord-coreean a descris viitoarea navă drept „incomparabilă” față de distrugătorul construit anul trecut și a insistat asupra „importanței militare semnificative” a concentrării de putere de luptă. Un analist citat de AFP, Lim Eum-chul (profesor la Institutul de studii asupra Extremului Orient de la Universitatea sud-coreeană Kyungnam), apreciază că sistemul lăudat ar putea face referire la un arsenal divers, inclusiv: un „număr mare de rachete de croazieră strategice” (de tipul Hwasal); arme nucleare tactice; rachete mare-mare și mare-sol. Articolul nu oferă detalii tehnice verificabile despre acest sistem, iar afirmația privind caracterul „unic” rămâne, în acest stadiu, la nivel declarativ. Context: extinderea flotei și escaladarea testelor Coreea de Nord își folosește șantierele navale „la capacitate maximă” pentru întărirea marinei, inclusiv prin lansarea a două distrugătoare de 5.000 de tone, după prezentarea noii clase de nave anul trecut. Sunt menționate două astfel de nave: Choe Hyon și Kang Kon. Kim Jong Un a mai spus că își dorește fabricarea unor nave de război de 10.000 de tone și echiparea marinei cu arme nucleare. În paralel, Coreea de Nord și-a înmulțit testele militare în ultimele săptămâni, inclusiv cu drone, rachete de diferite tipuri și torpile. Tensiunile cu Seulul s-au agravat după explozia unor mine la graniță, incident care, potrivit sursei, a rănit trei soldați sud-coreeni în septembrie. [...]
Victoria democraților în Congres poate complica finanțarea și supravegherea războiului cu Iranul , dar este puțin probabil să schimbe fundamental direcția de politică externă a președintelui Donald Trump, potrivit unei analize preluate de Digi24 . Miza imediată ține de pârghiile bugetare și de anchetele parlamentare, care pot încetini sau condiționa decizii cu impact direct în economie și în industria de apărare. În material se arată că alegerile de la jumătatea mandatului au fost influențate de costurile economice asociate războiului cu Iranul, pe fondul unei scăderi a popularității lui Trump. Analiza citată indică o rată de aprobare „în jurul valorii de 35%” și menționează că „mai puțin de 36%” ar susține războiul, pe baza unei compilații de sondaje. Ce pârghii are Congresul și unde poate apărea blocajul Controlul democraților asupra Camerei Reprezentanților și Senatului le oferă instrumente de presiune instituțională, chiar dacă Trump își păstrează dreptul de veto. Concret, articolul indică trei direcții prin care Congresul poate influența agenda externă: controlul comisiilor și al agendei legislative; capacitatea de a lansa investigații și de a emite citații; condiționarea finanțărilor prin proiecte de lege-cheie (autorizarea apărării și alocările bugetare). Conducerea democrată a Camerei ar urma să pună în centrul atenției trei subiecte de politică externă: războiul din Iran, campania militară americană împotriva presupuselor ambarcațiuni de trafic de droguri din America Latină și modul în care Pentagonul acordă contracte. Un punct sensibil, cu potențial de efect operațional, este folosirea proiectelor de lege privind apărarea și bugetul ca vehicul pentru limitarea finanțării războiului din Iran. În text se menționează și precedentul din vară, când democrații din Senat au blocat examinarea proiectului de lege privind apărarea, în semn de protest față de război. Iran: presiune pe bani și anchete, nu o schimbare de strategie Analiza susține că este „puțin probabil” ca Trump să-și schimbe agenda externă după pierderea controlului asupra Congresului, iar eventualele modificări ar fi „la margini”. În același timp, investigațiile și solicitările de informații ar putea consuma timp și capital politic pentru administrație, de la secretarul Apărării Pete Hegseth la secretarul de Stat Marco Rubio, potrivit textului. Materialul mai notează că bombardamentele americane repetate asupra infrastructurii militare a Iranului nu ar fi produs capitularea anticipată și că războiul ar fi afectat sistemul de baze militare al SUA din Orientul Mijlociu, inclusiv prin avarierea unor structuri și sisteme de arme; este menționat și sediul Flotei a Cincea din Bahrain ca nod central „grav afectat”. Ucraina: Congresul ar putea împinge spre mai mult sprijin militar În privința Ucrainei, articolul indică posibilitatea ca un Congres „mai advers” să-l testeze pe Trump și să-l forțeze să acorde mai mult ajutor militar Kievului, deși precizează că evoluția este greu de anticipat. Textul menționează și nemulțumiri inclusiv în rândul unor republicani din comisiile de securitate națională față de abordarea diplomatică a lui Trump, descrisă ca încercarea de a-l atrage pe Vladimir Putin cu avantaje economice. Sunt invocate două episoade cu potențial de impact major: restricționarea Starlink pentru trupele ucrainene și acordul lui Trump de a cumpăra motorină rusească, decizie despre care analiza afirmă că ar aduce Kremlinului „miliarde de dolari în plus”. Ce urmează: o agendă externă mai greu de executat, nu oprită Concluzia materialului este că rezultatele alegerilor vor „complica” agenda de politică externă a lui Trump, dar nu o vor opri. În practică, presiunea ar urma să se manifeste prin anchete, audieri și negocieri dure pe finanțări, cu riscul unei confruntări politice care poate ajunge până la blocarea finanțării guvernului, dacă părțile leagă bugetul de schimbări în politica de război. [...]
