Iranul cere ridicarea sancțiunilor și un nou regim pentru Strâmtoarea Ormuz, într-un plan de pace în 14 puncte transmis SUA, cu potențial de impact direct asupra fluxurilor de petrol și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24. Președintele american Donald Trump a confirmat că documentul a ajuns la Washington, dar s-a declarat sceptic că ar fi „acceptabil” chiar înainte de a-l analiza.

Propunerea, formulată ca răspuns la o ofertă americană în nouă puncte, urmărește să închidă conflictul în 30 de zile și pune „încheierea războiului” înaintea unei simple prelungiri a armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie și extins pe termen nelimitat. Potrivit materialului, planul a fost transmis prin Pakistan, care joacă rol de mediator, iar detalii au fost publicate de agenția iraniană Tasnim (apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice).

Miza economică: Ormuz și sancțiunile

Un punct central este Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care tranzitează 20% din țițeiul mondial. Conform informațiilor prezentate, Iranul a menținut controlul operațional al strâmtorii încă din primele zile ale războiului și a restricționat tranzitul petrolierelor, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului la peste 110 dolari pe baril.

Planul vorbește despre un „nou mecanism” de gestionare a strâmtorii, care ar putea fi legat de o lege aflată în dezbatere în parlamentul iranian. Potrivit vicepreședintelui legislativului de la Teheran, Hamidreza Haji Babaei, aceasta ar putea împiedica trecerea navelor din „țările inamice”, cu excepția cazului în care ar plăti despăgubiri de război. În plus, autoritățile iraniene au discutat și despre impunerea de taxe pentru traficul maritim prin strâmtoare.

Pe zona de sancțiuni, Teheranul cere ridicarea măsurilor economice impuse de Washington după retragerea SUA, în 2018, din acordul nuclear. Iranul solicită și eliberarea activelor înghețate, inclusiv 6 miliarde de dolari deblocate în 2023 în cadrul unui schimb de prizonieri, dar înghețate ulterior din nou în Qatar după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Ce mai cere Teheranul: blocadă, retragere și despăgubiri

În planul descris în articol apar și alte cerințe cu implicații operaționale și de securitate:

• ridicarea blocadei navale americane impuse porturilor și navelor iraniene din 13 aprilie; potrivit Comandamentului Central al SUA, Washingtonul a interceptat de atunci 45 de nave iraniene care încercau să ocolească blocada;
• „garanții verificabile” de neagresiune din partea SUA și Israelului (fără detalii despre format sau aplicare);
• retragerea personalului militar american din țările din regiune;
• despăgubiri pentru pagubele din timpul celor 39 de zile de bombardamente israeliene și americane; potrivit „cifrelor iraniene”, ar fi fost peste 3.400 de morți și distrugeri ale unor locuințe, spitale, școli și instalații industriale;
• încetarea ostilităților „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, unde Hezbollah se află în confruntări cu Israelul (sursa menționează peste 2.600 de morți în Liban, potrivit „surselor regionale”).

Dosarul nuclear, lăsat pentru „faza a doua”

Tasnim nu menționează programul nuclear iranian în planul în 14 puncte. Totuși, articolul notează că mass-media americană a relatat că Teheranul ar încerca să amâne discuțiile pe această temă pentru o etapă ulterioară, după convenirea unui sfârșit al războiului și a aranjamentelor privind Strâmtoarea Ormuz.

În același timp, programul nuclear rămâne „principalul punct de disensiune”, Washingtonul cerând oprirea îmbogățirii uraniului și predarea a 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, cerință respinsă de Iran.

Reacția lui Trump și ce urmează

Donald Trump a transmis pe Truth Social că va analiza planul, dar a indicat că nu și-l poate imagina „acceptabil”, invocând că Iranul „nu a plătit încă un preț suficient” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani.

De partea cealaltă, Teheranul susține că decizia revine acum SUA, între „diplomație și confruntare”, și afirmă că este pregătit pentru ambele variante, pentru a-și proteja interesele și securitatea națională. În acest stadiu, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Washingtonul va negocia pe baza structurii propuse de Iran sau va condiționa discuțiile de includerea imediată a dosarului nuclear.