Știri din categoria Externe
Știri Externe
Putin a vorbit cu Pezeshkian și Netanyahu în aceeași zi - Rusia își joacă rolul în dosarul Orientului Mijlociu
Vladimir Putin a discutat vineri la telefon cu liderii Iranului și Israelului , potrivit Adevărul , care citează un anunț al Kremlinului. Conform comunicării oficiale, președintele rus a avut o convorbire telefonică cu președintele iranian Masoud Pezeshkian. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin „va continua eforturile de detensionare a situației din regiune”, fără a oferi detalii despre pașii concreți sau despre subiectele punctuale discutate. Tot vineri, Putin a vorbit la telefon și cu premierul israelian Benjamin Netanyahu despre Iran și Orientul Mijlociu, notează The Times of Israel , citat în materialul Adevărul, pe baza informațiilor transmise de Kremlin. În același context, publicația Foreign Policy este citată cu o analiză potrivit căreia Rusia ar oferi sprijin „semnificativ” autorităților iraniene pentru a gestiona protestele interne, fără a se implica deschis. Potrivit acestei evaluări, Moscova ar evita o intervenție militară directă, dar ar contribui la consolidarea capacităților de represiune ale regimului de la Teheran prin livrări de armament, sprijin tehnologic pentru controlul informației și protecție diplomatică, inclusiv prin influența sa în Consiliul de Securitate al ONU. [...]
Mii de protestatari la Copenhaga împotriva planului lui Trump privind Groenlanda - Manifestații anunțate și în alte orașe daneze
Mii de oameni au protestat la Copenhaga față de ambițiile lui Trump în Groenlanda , potrivit AFP . Manifestanții s-au adunat sâmbătă, 17 ianuarie, în Piața Primăriei din capitala Danemarcei, afișând steaguri groenlandeze și daneze și mesaje împotriva ideii ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului autonom. Proteste în Danemarca și apeluri pentru autodeterminarea Groenlandei Participanții au scandat „Kalaallit Nunaat!” (numele Groenlandei în groenlandeză) și au purtat pancarte cu mesaje precum „Make America Go Away” și „SUA au deja prea multă gheață” („USA already has too much ice”). În același timp, organizatorii au anunțat manifestații și în alte orașe daneze: Aarhus, Aalborg și Odense, la inițiativa mai multor organizații groenlandeze. Conform News.ro , o participantă, Kirsten Hjoernholm, angajată a ONG-ului Action Aid Danemark, a explicat pentru AFP miza protestului în termeni de drept internațional și autodeterminare: „Este important pentru mine să particip, pentru că este vorba în mod fundamental de dreptul poporului groenlandez la autodeterminare. Nu putem fi intimidați de un stat, de un aliat. Este o problemă de drept internațional.” Vizita delegației Congresului SUA și mesajele contradictorii de la Washington Organizatorii Uagut, o mișcare civică descrisă ca „Nu atingeți Groenlanda” în inuită, au încercat să valorifice prezența la Copenhaga a unei delegații americane formate din 11 membri ai Congresului SUA, aflați în ultima zi a unei vizite în care s-au întâlnit cu premierul danez Mette Frederiksen , cu șeful guvernului groenlandez Jens-Frederik Nielsen, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai Parlamentului danez. În paralel, la Washington, apropiați ai președintelui Donald Trump au reiterat argumentul că Danemarca nu ar putea apăra Groenlanda . Stephen Miller a declarat la Fox News, conform relatării AFP: „Groenlanda este mare cât un sfert din America. Danemarca, cu tot respectul, este o țară mică, cu o economie mică și o armată mică. Ea nu poate apăra Groenlanda.” Ce spune Chris Coons și de ce contează pentru securitatea arctică Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a salutat în fața presei „225 de ani” de alianță cu regatul Danemarcei și a susținut că „nu există o amenințare imediată la adresa Groenlandei”. Totodată, el a indicat că există îngrijorări legate de securitatea arctică pe termen mai lung, în contextul schimbărilor climatice, al topirii banchizei și al evoluției rutelor maritime, pledând pentru investiții mai bune în securitatea din regiune. Protestele au avut loc la trei zile după o reuniune la Washington în care, potrivit AFP, autoritățile daneze au constatat că nu pot ajunge rapid la o înțelegere cu liderii americani privind viitorul teritoriului autonom. În acest context, News.ro mai notează că Trump a amenințat vineri cu taxe vamale țările care nu îi susțin planul de anexare a Groenlandei. Presiuni interne în Groenlanda și exerciții militare în regiune Președinta mișcării Uagut, Julie Rademacher , a transmis într-o declarație pentru AFP că „evenimente recente” au pus Groenlanda și groenlandezii sub „presiuni” și a avertizat că escaladarea tensiunilor poate produce „mai multe probleme decât soluții”. A fost lansat și un apel la manifestație la Nuuk; pe pagina de Facebook a evenimentului, 800 de persoane și-au anunțat intenția de a participa, într-un teritoriu cu 57.000 de locuitori. Potrivit unui sondaj publicat în ianuarie, citat de AFP, 85% dintre groenlandezi se opun anexării de către Statele Unite, iar 6% sunt în favoare. În plan militar, Franța, Suedia, Germania și Norvegia, alături de Olanda, Finlanda, Slovenia și Regatul Unit, au anunțat că trimit personal militar într-o misiune de recunoaștere în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, organizat împreună cu aliați din NATO ; Statele Unite au fost invitate să participe, iar comandantul Comandamentului arctic danez, generalul Søren Andersen, a declarat vineri seara pentru AFP că manevrele se desfășoară împotriva Rusiei. [...]
Lula și von der Leyen au marcat la Rio acordul UE–Mercosur - mesaj pro-multilateralism pe fond de tensiuni comerciale
Lula și Ursula von der Leyen au marcat la Rio acordul comercial UE–Mercosur , pe care l-au prezentat drept un semnal în favoarea multilateralismului, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Cei doi lideri au vorbit vineri, la Rio de Janeiro, în contextul în care acordul urmează să fie semnat sâmbătă la Asuncion, în Paraguay. Președintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a susținut că înțelegerea este benefică nu doar economic, ci și politic, într-un moment de presiuni asupra ordinii internaționale. „Acest acord este foarte bun, în special pentru lumea democratică și pentru multilateralism.” Președinta Comisiei Europene a insistat, la rândul ei, pe ideea de deschidere și pe efectele economice ale acordului. În același cadru, președintele Consiliului European, Antonio Costa, prezent la Rio, a spus că UE și Mercosur transmit „un mesaj foarte puternic” într-un context în care „dreptul internațional este amenințat”, invocând concurența neloială în comerțul internațional și majorarea tarifelor de către Statele Unite. Dincolo de componenta comercială, Lula și von der Leyen au prezentat parteneriatul ca o alianță de valori, menționând democrația, statul de drept și drepturile omului. Von der Leyen a lăudat conducerea lui Lula, descriind-o drept orientată spre o ordine internațională bazată pe reguli și respect, inclusiv față de alte state. Un alt subiect abordat a fost cel al „materiilor prime critice”, unde von der Leyen a afirmat că Europa și Brazilia se îndreaptă spre „un acord politic foarte important” pentru investiții comune în litiu, nichel și elemente de pământuri rare, considerate relevante pentru tranziția digitală și ecologică și pentru „independența strategică”. După semnarea de la Asuncion, acordul UE–Mercosur va trebui ratificat de Parlamentul European, iar votul ar putea fi strâns, deși o majoritate ar fi în favoarea lui, mai notează AGERPRES. [...]
Zelenski trimite o delegație de rang înalt la Miami - negocieri SUA-Ucraina înainte de Davos
O delegație ucraineană de rang înalt merge la Miami pentru discuții cu apropiați ai lui Trump , înaintea Forumului Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro , care citează relatări ale corespondentului Kyiv Post la Washington și informații Reuters. Echipa de negociere îi include pe Rustem Umerov, Kiril Budanov și David Arakhamia, care ar urma să se întâlnească cu persoane din cercul lui Donald Trump, între care emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Miza este reducerea tensiunilor dintre președintele Volodimir Zelenski și Trump, într-un moment în care, potrivit diplomaților citați, aceasta ar fi „o ultimă încercare diplomatică” înainte ca presiunea să crească pe scena internațională. În centrul discuțiilor se află două documente pe care Kievul insistă să fie tratate împreună: garanții de securitate „obligatorii” menite să descurajeze viitoare agresiuni rusești și un cadru de reconstrucție și prosperitate estimat la 800 de miliarde de dolari, care ar combina împrumuturi, subvenții și investiții private. Zelenski a indicat că Ucraina consideră textele, în linii mari, finalizate și speră ca ele să poată fi semnate în marja reuniunii de la Davos de săptămâna viitoare. Tonul de la Washington este descris ca fiind mai rezervat, iar articolul notează că Trump ar fi transmis în privat semne de nerăbdare. În plus, Trump a declarat săptămâna aceasta că îl consideră pe Vladimir Putin „pregătit pentru pace” și a sugerat că Zelenski ar fi obstacolul, în pofida faptului că poziția militară a Rusiei ar fi rămas neschimbată. „Este vorba de pârghiile politicii. Trump vrea să creeze un elan înainte de Davos, iar asta înseamnă să forțeze Kievul să cedeze – chiar dacă rușii nu au făcut niciun pas înapoi”, a declarat un înalt oficial occidental pentru Kyiv Post, sub condiția anonimatului. Conform Reuters , Zelenski a spus vineri, la Kiev, că există cooperare cu partea americană, dar și divergențe, și a criticat ideea de ultimatumuri în relațiile dintre state. Totodată, el a acuzat Rusia că blochează eforturile de pace, invocând atacurile asupra sistemului energetic al Ucrainei ca argument privind intențiile Moscovei. Ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanishyna, a scris pe Facebook că scopul vizitei de la Miami este „perfecționarea” acordurilor cu partenerii americani, care „ar putea fi semnate” la Davos. [...]
O Europă cu două viteze revine în discuție - Incertitudinea instituțională ar putea afecta investițiile și stabilitatea economică
Comisia Europeană discută un nou model de aderare la UE , care ar crea o categorie de membru cu drepturi reduse, iar ideea a stârnit neliniște în mai multe capitale, potrivit Digi24 . Planul, aflat în lucru la Bruxelles, ar înlocui mecanismul folosit din perioada Războiului Rece și ar urmări, între altele, o integrare mai rapidă a Ucrainei după un eventual acord de pace cu Rusia, dar cu o putere decizională inițial mai mică decât a statelor membre actuale. Conform articolului, varianta preliminară ar limita, cel puțin la început, drepturile de vot ale Ucrainei în reuniunile liderilor și miniștrilor UE și ar oferi acces treptat la părți din piața unică, la subvenții agricole și la fonduri de dezvoltare, condiționat de atingerea unor obiective „post-aderare”. În paralel, în planul de pace în 20 de puncte propus de SUA ar exista o referire la aderarea Ucrainei în 2027, deși oficiali europeni ar estima că ar fi necesar aproximativ un deceniu de reforme pentru îndeplinirea criteriilor actuale. „Este o capcană pusă de Putin și Trump și noi intrăm în ea”, a spus un al doilea diplomat UE, referindu-se la riscul ca unitatea Europei să fie afectată. Din perspectivă economică, schimbarea ar putea modifica două repere urmărite atent de piețe: stabilitatea economică și investițiile străine directe (ISD). Pentru statele membre, un sistem cu „două viteze” poate reduce previzibilitatea regulilor, dacă drepturile și obligațiile nu sunt clar definite și stabile în timp. O astfel de incertitudine instituțională tinde să se traducă în prime de risc mai mari, mai ales în economiile percepute ca expuse la tensiuni politice interne sau la dispute privind bugetul UE, ceea ce poate influența costurile de finanțare și apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung. Pentru țările candidate, oportunitatea ar fi accelerarea integrării economice înainte de aderarea „deplină”: acces gradual la piața unică și la unele fonduri poate îmbunătăți perspectivele de creștere și poate funcționa ca semnal pentru investitori, în special dacă etapele și condiționalitățile sunt transparente. În același timp, riscul major pentru ISD este ca „calitatea” statutului nou creat să fie percepută ca intermediară și reversibilă: dacă drepturile sunt limitate (de exemplu, fără vot inițial) și dacă criteriile post-aderare rămân negociabile politic, investitorii pot amâna decizii până când cadrul devine comparabil cu cel al unui stat membru cu drepturi depline. În cazul Ucrainei, miza economică este legată direct de reconstrucție și de ancorarea postbelică. Digi24 notează că oficialii Comisiei Europene ar considera că președintele Volodimir Zelenski ar putea accepta concesii într-un acord de pace doar dacă poate prezenta aderarea la UE drept un rezultat pozitiv, iar Ursula von der Leyen a descris aderarea ca fiind „un motor esențial pentru creștere și prosperitate pe viitor”. Pentru UE, dilema rămâne între accelerarea politică a extinderii și menținerea unui cadru de reguli care să protejeze stabilitatea economică a blocului și să nu erodeze încrederea investitorilor în coerența proiectului european. [...]
Acțiune în instanță în SUA contra Rusiei pentru datorii istorice - Moscova invocă „agresiune juridică” și context politic
Un fond privat american cere în instanță 225,8 miliarde de dolari de la Rusia într-un proces deschis în Statele Unite, relatează Mediafax . Reclamantul, Noble Capital RSD , susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX și că Federația Rusă ar trebui să achite ceea ce numește „datorii țariste”. Acțiunea este criticată de oficiali ruși, vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, calificând-o drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii Rusiei. În dosar sunt menționați ca pârâți și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare , principalul fond suveran al statului rus. Kosaçiov a susținut că procesul ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA și că ar urmări subminarea inițiativelor de pace ale administrației conduse de Donald Trump, în contextul războiului din Ucraina. „Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic” , a declarat senatorul rus, potrivit sursei citate. În evaluarea sa, miza imediată ar fi crearea unei incertitudini juridice în jurul activelor suverane rusești, inclusiv a celor blocate în SUA în baza regimului de sancțiuni. Oficialul rus a afirmat că reclamantul ar sugera folosirea acestor active pentru achitarea datoriei invocate, ceea ce, în opinia Moscovei, ar putea influența pozițiile de negociere legate de Ucraina . [...]
Iranul ar fi anulat peste 800 de spânzurări, spune Trump - Washingtonul leagă gestul de condiții pentru dialog
Donald Trump susține că Iranul a anulat peste 800 de spânzurări programate , potrivit Antena3.ro , într-un mesaj publicat vineri pe rețeaua sa, Truth Social, pe fondul protestelor naționale din Republica Islamică. „Respect foarte mult faptul că toate execuțiile prin spânzurare, programate să aibă loc ieri (peste 800 dintre ele), au fost anulate de conducerea Iranului. Mulțumesc!” Mesajul vine după ce, cu două zile înainte, președintele SUA avertizase Teheranul că Washingtonul va recurge la „acțiuni ferme” dacă regimul va începe să-i execute pe protestatarii arestați. În același context, articolul menționează că aproximativ 2.500 de oameni ar fi fost uciși de forțele de securitate de la începutul protestelor, care au durat aproape trei săptămâni. În paralel, publicația notează că, potrivit unor surse citate de „presa internațională”, Trump ar fi fost convins de Arabia Saudită, Qatar și Oman să amâne un atac asupra Iranului, pe fondul temerilor că o intervenție americană ar putea avea consecințe grave în Orientul Mijlociu . Un oficial saudit, citat sub condiția anonimatului, susține că statele din Golf ar fi derulat un efort diplomatic „de ultim moment” pentru a oferi Iranului șansa de a-și demonstra „bunele intenții”. Totodată, Steve Witkoff , emisarul special al președintelui SUA pentru Orientul Mijlociu, a enumerat patru condiții pentru o soluție diplomatică și pentru reintegrarea Iranului în comunitatea internațională. Conform Times of Israel, acestea ar viza limitarea îmbogățirii uraniului, reducerea arsenalului de rachete balistice, clarificarea situației a circa două tone de material nuclear îmbogățit până la 60% și încetarea sprijinului pentru grupări islamiste armate din regiune, inclusiv Houthis și Hezbollah. [...]
Un oficial UE analizează o aderare rapidă și limitată pentru Ucraina - Opțiune discutată la nivel executiv
Un oficial din executivul UE analizează ideea unei aderări rapide, dar limitate, pentru Ucraina , potrivit Global Banking & Finance Review . Pagina indicată are titlul „Conducerea executivă a UE analizează posibilitatea unei aderări rapide, dar cu drepturi limitate, pentru Ucraina”, însă textul furnizat nu conține detalii editoriale despre subiect (cine este oficialul, ce înseamnă concret „aderare limitată”, ce calendar ar fi avut în vedere sau în ce context a fost discutată opțiunea). În forma disponibilă, conținutul este doar o descriere generală a publicației Global Banking & Finance Review și mențiuni de tip copyright, fără informații factuale despre Ucraina sau despre o inițiativă la nivelul instituțiilor UE . În lipsa articolului propriu-zis sau a unor pasaje relevante din acesta, nu se poate stabili ce anume a fost propus, unde și când a fost discutat și care ar fi implicațiile, fără a introduce presupuneri. Dacă furnizați textul integral sau fragmentele-cheie ale materialului, pot redacta o sinteză completă, cu elementele esențiale (cine, ce, când, unde, de ce contează și ce urmează). [...]
Kremlinul lansează un avertisment privind un atac nuclear „în 1-2 ani” - Germania indicată ca primă țintă
Serghei Karaganov spune că Rusia ar putea lovi nuclear Europa în „1-2 ani” , potrivit Antena 3 (CNN) , care relatează despre declarațiile unui consilier din administrația prezidențială de la Kremlin. Afirmațiile vizează în mod explicit Germania și Regatul Unit, indicate drept posibile ținte ale unui atac nuclear „pentru a pedepsi” Europa, în contextul în care statele europene continuă să sprijine Ucraina în războiul declanșat de Rusia. Consemnează, de asemenea, The Moscow Times că Serghei Karaganov a făcut aceste declarații într-un interviu, vorbind despre scenariul în care Rusia ar recurge la escaladare împotriva Europei. Karaganov a spus că „alegerea” sa ar fi Marea Britanie și Germania, atunci când a fost întrebat ce țări ar putea deveni ținte ale unui atac nuclear al Federației Ruse. În același context, el a susținut că Germania „trebuie să fie prima”, invocând argumente istorice legate de rolul Berlinului în istoria Europei. Discuția despre un posibil atac nuclear a apărut după ce realizatorul Tucker Carlson l-a întrebat pe Karaganov ce consecințe ar avea asupra Europei uciderea lui Vladimir Putin de către „ucraineni sau europeni”. Karaganov a afirmat că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar „pedepsi” Europa, iar continentul ar fi „șters de pe harta umanității” și de pe „harta geopolitică și geostrategică”, deoarece ar reprezenta „un obstacol enervant”. Oficialul a adăugat că un atac nuclear asupra Europei ar putea avea loc în decurs de doi ani dacă, în formularea sa, „nu se oprește acest război fără sens”. El a mai spus că un astfel de atac ar fi precedat de lovituri cu arme convenționale, fără a oferi detalii despre ținte, mijloace sau condiții concrete. În același timp, Karaganov a declarat că folosirea armelor nucleare este „un păcat” și că nu ar vrea ca Rusia să comită „un păcat atât de mare”, dar a adăugat că, „dacă este necesar”, Rusia ar trebui să „elimine amenințarea europeană”. Materialul mai amintește că, în octombrie 2024, Karaganov a descris armele nucleare ale Rusiei drept un „dar de la Dumnezeu” și că, anterior, a cerut și un atac nuclear asupra forțelor armate ale Ucrainei. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și statele europene care sprijină militar și financiar Ucraina , iar astfel de mesaje au potențialul de a amplifica riscurile percepute de investitori și companii în regiune, prin creșterea incertitudinii geopolitice. [...]
Machado i-a oferit lui Trump medalia Nobel pentru Pace - gest simbolic după întâlnirea de la Casa Albă
Maria Corina Machado i-a oferit lui Donald Trump medalia Nobel pentru Pace în timpul unei întâlniri la Casa Albă, însă premiul rămâne, formal, al liderului opoziției venezuelene, potrivit Reuters . Machado a descris întâlnirea drept „excelentă”, fără să ofere detalii suplimentare, și a spus că gestul este o recunoaștere a ceea ce ea a numit angajamentul lui Trump față de libertatea poporului venezuelean. Un oficial al Casei Albe a confirmat că Trump intenționează să păstreze medalia. Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că Machado i-a prezentat „Premiul Nobel pentru Pace” pentru munca depusă, numind gestul „minunat”. Întrebat cu o zi înainte dacă își dorește ca Machado să îi dea premiul, Trump a declarat pentru Reuters că nu a spus asta și că „ea a câștigat Premiul Nobel pentru Pace”. Deși Machado i-a oferit medalia de aur pe care o primesc laureații, distincția nu se transferă. Institutul Nobel Norvegian a precizat că premiul nu poate fi transferat, împărțit sau revocat, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere oficial, rămâne al lui Machado. Întâlnirea, care ar fi durat puțin peste o oră, a fost prima întrevedere față în față dintre cei doi. Ulterior, Machado s-a întâlnit cu peste o duzină de senatori, republicani și democrați, pe Capitol Hill, unde a găsit în general sprijin mai entuziast. Contextul vizitei este unul tensionat: Trump a respins ideea instalării lui Machado ca lider al Venezuelei, după capturarea lui Nicolas Maduro într-o operațiune americană în această lună, notează Reuters. În același timp, Trump a lăudat-o în repetate rânduri pe președinta interimară Delcy Rodriguez, fosta „mână dreaptă” a lui Maduro, și a spus că este „foarte bună la negocieri”. Senatorul democrat Chris Murphy a declarat că Machado le-a spus senatorilor că represiunea din Venezuela nu este diferită față de perioada Maduro și a avertizat că Rodriguez devine tot mai consolidată, pe fondul sprijinului lui Trump. Potrivit Reuters, Trump a indicat că prioritatea sa este asigurarea accesului SUA la petrolul venezuelean și reconstrucția economică a țării, în timp ce grupuri externe contestă amploarea eliberărilor de deținuți politici anunțate de autoritățile de la Caracas. [...]
Rusia protestează față de trupe NATO suplimentare în Groenlanda - Moscova acuză militarizarea accelerată a Arcticii
Rusia a protestat față de trimiterea de trupe NATO suplimentare în Groenlanda , potrivit stirileprotv.ro , acuzând Alianța Nord-Atlantică de accelerarea militarizării regiunii arctice, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Reacția Moscovei vine după o întâlnire la Casa Albă între lideri americani, danezi și groenlandezi, în urma căreia a fost anunțată consolidarea prezenței militare aliate în Groenlanda. Ambasada Rusiei la Bruxelles a transmis, într-un comunicat, că NATO ar fi ales „calea unei militarizări accelerate a Nordului”, invocând un „pretext imaginar” legat de o amenințare în creștere din partea Moscovei și Beijingului, relatează AFP, preluat de Agerpres. „În loc să desfăşoare o activitate constructivă în cadrul instituţiilor existente, în special în Consiliul Nord-Atlantic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului şi a întărit prezenţa sa militară de acolo sub pretextul imaginar al unei ameninţări în creştere a Moscovei şi Beijingului.” Reprezentanța diplomatică rusă a mai susținut că declarațiile Washingtonului despre Groenlanda ar fi folosite de Alianță pentru a-și „promova agenda antirusă și antichineză”, calificând discursul occidental drept o „retorică agresivă”. În același mesaj, Moscova a reiterat că „Arctica trebuie să rămână un teritoriu al păcii, dialogului şi colaborării echitabile”. În paralel, președintele american Donald Trump și-a reafirmat la începutul lunii ianuarie poziția privind importanța Groenlandei pentru „securitatea națională” a SUA, inclusiv pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, fără a exclude recurgerea la forță pentru preluarea controlului asupra teritoriului. Trump a mai spus că Groenlanda este „vitală” pentru „ Domul de aur ”, proiectul american de scut antirachetă. Pe teren, vicepremierul groenlandez Mute Egede a declarat miercuri că soldați din mai multe țări NATO vor fi prezenți în Groenlanda „în următoarele zile”, iar „o creștere a numărului de zboruri și de nave este așteptată”, precizând că este vorba despre „exerciții”. Tot miercuri, Franța, Suedia, Germania și Norvegia au anunțat că vor desfășura personal militar în Groenlanda pentru o misiune de recunoaștere, în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, potrivit unei surse din Ministerul francez al Apărării. [...]
Ambasador iranian: Trump a transmis Teheranului că SUA nu intenționează să atace - apel la reținere
Donald Trump a transmis Teheranului că nu intenționează să atace iar, informația a fost relatată de Al Jazeera și confirmată public de un oficial iranian. Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam , a declarat pentru publicația pakistaneză Dawn că mesajul a fost trimis miercuri și a inclus și o solicitare ca Teheranul „să dea dovadă de reținere”. Diplomatul a spus că Iranul a primit această informare la ora 1:00, ora Pakistanului, adică 23:00 în România. În context, mai multe surse sugeraseră posibilitatea unei intervenții militare americane împotriva regimului de la Teheran în noaptea de miercuri spre joi, însă un astfel de atac nu a mai avut loc. Totuși, Trump a evitat să spună clar dacă a renunțat la un asemenea plan. Într-o declarație făcută miercuri în Biroul Oval, președintele SUA a afirmat că a fost informat că „execuțiile din Iran încetează și au încetat” și că, în opinia sa, „nu există niciun plan de execuții” pe scară largă, invocând o „sursă sigură”. Întrebat cine i-a furnizat informațiile, Trump a vorbit despre „surse foarte importante din partea cealaltă” și a adăugat că administrația americană a primit o „declarație foarte bună” din partea Iranului, fără să excludă însă o eventuală acțiune militară, precizând că SUA vor urmări evoluțiile. Pe teren, un locuitor din Teheran a declarat pentru Al Jazeera că protestele s-au redus în intensitate în ultimele zile din cauza numărului mare de persoane ucise în represiune. Potrivit agenției Human Rights Activists, citată de The Guardian , bilanțul ar fi de 2.571 de morți și peste 18.100 de arestări. [...]