Știri din categoria Externe
Știri Externe
Negocieri trilaterale Ucraina-Rusia-SUA la Abu Dhabi - primul pas diplomatic formal în conflictul din estul Europei
Prima zi a negocierilor Rusia–Ucraina–SUA la Abu Dhabi s-a încheiat , iar discuțiile vor fi reluate sâmbătă, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care nu participă direct la întâlnire, spune că este prea devreme pentru concluzii, deși rămâne în contact cu delegația ucraineană. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că pentru încetarea războiului este necesar ca și Rusia să își dorească acest lucru, nu doar Ucraina. Mesajul vine după consultări cu echipa sa de negociere, în condițiile în care formatul discuțiilor și rezultatele concrete rămân, deocamdată, neclare. „Vom vedea cum decurg discuțiile mâine și care vor fi rezultatele. Poziția noastră este clară. Am definit cadrul de dialog al delegației noastre”. Un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru NBC News că reuniunea de vineri „a fost productivă”, fără a oferi detalii despre eventuale progrese sau puncte de convergență. În paralel, negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, a spus că discuțiile s-au concentrat pe atingerea unei păci „demne și durabile” și că partea ucraineană apreciază medierea Statelor Unite. Cum a fost organizată reuniunea și cine participă Negocierile formale au început la Abu Dhabi, după ce Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a anunțat debutul discuțiilor trilaterale și faptul că acestea vor continua inclusiv sâmbătă. Oficialii din EAU și-au exprimat speranța că formatul va contribui la încetarea războiului. Reiese din Biziday că reuniunea a fost pregătită în urma unei întâlniri de patru ore la Kremlin între Vladimir Putin și o delegație americană condusă de emisarul special Steve Witkoff, la care a participat și Jared Kushner. Kremlinul a descris discuția de la Moscova drept „utilă din toate punctele de vedere”, dar a insistat că nu va renunța la pretențiile teritoriale. Mizele: teritorii, NATO și garanții de securitate Kremlinul a transmis că nu poate exista o pace durabilă fără un acord privind teritoriile și a reiterat cererea ca Ucraina să cedeze zone din est, inclusiv aproximativ 20% din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean. De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să renunțe definitiv la aspirațiile de aderare la NATO și respinge orice prezență militară a Alianței pe teritoriul ucrainean după un eventual acord. De cealaltă parte, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să discute compromisuri, dar numai în cadrul unor garanții solide de securitate, care ar urma să fie oferite de SUA și aliați occidentali și ratificate ulterior de parlamentele naționale. În acest context, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni vor avea întâlniri directe, față în față, în cadrul rundelor de la Abu Dhabi. Presiunea Washingtonului și componenta economică Negocierile au loc pe fondul unei presiuni crescute din partea Administrației Trump pentru încheierea unui acord, președintele american afirmând recent că atât Putin, cât și Zelenski „ar fi stupizi” dacă ar rata șansa unei înțelegeri. Trump a recunoscut însă că principalele blocaje au rămas aceleași în ultimele luni, „în special cele legate de granițe”. Separat de discuțiile de securitate, Rusia și SUA ar urma să poarte și negocieri economice, conduse de emisarul rus pentru investiții, Kirill Dmitriev, notează Biziday . Delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare GRU, iar partea americană este reprezentată de Witkoff și alți consilieri ai administrației. Contextul de pe teren și ce urmează Întâlnirea are loc în timp ce Ucraina traversează una dintre cele mai dificile ierni ale războiului, cu atacuri rusești intense asupra infrastructurii energetice, care au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate și încălzire, inclusiv la Kiev. În acest cadru, discuțiile sunt văzute mai degrabă ca un test al disponibilității reale a părților de a face concesii majore decât ca un moment al unui acord iminent. Sursele citate de Biziday includ The Guardian și Reuters , iar următoarea rundă de negocieri este programată pentru sâmbătă, când ar putea deveni mai clar dacă există spațiu pentru un compromis pe dosarele-cheie: teritoriile ocupate și arhitectura de securitate a Ucrainei după război. [...]
Tensiuni la Davos între Kiev și Bruxelles: Zelenski cere acțiuni, UE pune accent pe rezultate
Uniunea Europeană a reacționat la criticile formulate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Forumul Economic Mondial de la Davos, subliniind sprijinul substanțial acordat Ucrainei. Potrivit Mediafax , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins acuzațiile liderului ucrainean și a evidențiat contribuțiile semnificative ale Uniunii Europene în sprijinirea Kievului. Von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană a fost un susținător major al Ucrainei în ultimii patru ani, oferind un ajutor financiar de peste 193 de miliarde de euro. Recent, Consiliul European a decis să aloce încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani . Ea a subliniat că, deși nu pot egala sacrificiul poporului ucrainean, Uniunea Europeană rămâne alături de Ucraina, iar cifrele vorbesc de la sine. Criticile lui Zelenski au vizat lipsa de acțiune a Europei în privința urmăririlor penale împotriva Rusiei, menționând că Europa preferă să discute despre viitor, dar evită să ia măsuri concrete în prezent. În acest context, răspunsul Uniunii Europene a fost de a reafirma angajamentul și sprijinul său continuu pentru Ucraina. [...]
Trump vorbește despre „forțarea” aliaților prin Articolul 5 - semnal de presiune asupra angajamentelor NATO
Donald Trump a sugerat invocarea Articolului 5 al NATO pentru a „testa” aliații , potrivit Digi24 , care citează CNN, via News.ro. Ideea ar fi vizat folosirea mecanismului de apărare colectivă al Alianței pentru a sprijini controlul frontierei sudice a SUA, într-un context în care Trump își reafirmă criticile privind împărțirea poverii în NATO. „Poate că ar fi trebuit să testăm NATO: să invocăm Articolul 5 şi să forţăm NATO să vină aici şi să ne protejeze frontiera sudică de noi invazii ale imigranţilor ilegali, eliberând astfel un număr mare de agenţi ai Poliţiei de Frontieră, pentru alte sarcini”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. Postarea vine după revenirea lui Trump din Elveția, unde a participat la Forumul Economic Mondial și s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Din relatare reiese că mesajul se înscrie în linia mai veche a lui Trump, potrivit căreia SUA ar contribui mai mult la NATO decât ar primi în schimb. Trump a reluat și ideea îndoielii privind reciprocitatea angajamentelor, afirmând că SUA ar fi „sută la sută” alături de aliați, dar că nu este sigur că aceștia ar proceda la fel dacă ar fi chemați. În termeni practici, Articolul 5 stabilește că un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra tuturor; a fost invocat oficial o singură dată, după atentatele din 11 septembrie 2001. În paralel, relațiile dintre NATO și SUA s-au complicat în ultimele zile pe fondul declarațiilor lui Trump despre dorința de a anexa Groenlanda, teritoriu aflat sub suveranitatea Danemarcei, stat membru NATO. Totuși, potrivit Digi24, Trump ar fi ajuns la un acord de principiu cu Mark Rutte pentru a garanta securitatea în zonă și a împiedica Rusia și China să preia controlul asupra insulei, fără a pune sub semnul întrebării suveranitatea daneză. Pe plan intern, Trump își dezvoltă o politică de imigrație dură, în cadrul căreia au fost arestați mii de străini de către Serviciul de Control al Imigrației și Vămilor (ICE), menționează Digi24, subliniind că măsurile sunt controversate din cauza modului în care acționează agenții. În acest context, referirea la Articolul 5 funcționează și ca semnal politic de presiune asupra angajamentelor din NATO, cu potențiale implicații pentru coeziunea alianței și pentru percepția de risc în regiuni sensibile. [...]
SUA vizează schimbarea regimului în Cuba până la sfârșitul anului - decizie anunțată în contextul tensiunilor diplomatice prelungite
Administrația Trump ar urmări o schimbare de regim în Cuba până la finalul lui 2026 , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal și preluate de The Times. Oficiali americani au descris guvernul cubanez drept „fragil”, iar economia, „în pragul colapsului”, pe fondul schimbărilor recente din Venezuela. Ce spune WSJ despre planul SUA și instrumentele de presiune Oficiali americani au declarat pentru The Wall Street Journal că administrația Trump nu ar avea, în acest moment, un plan concret pentru Cuba. În schimb, „atacul chirurgical” din ianuarie asupra Caracasului ar putea funcționa ca model și avertisment pentru Havana, potrivit relatării preluate de Digi24. În paralel, Washingtonul s-ar concentra pe identificarea unor membri ai regimului cubanez care ar simpatiza cu interesele americane, inclusiv prin întâlniri cu exilați cubanezi și grupuri civice din Miami și Washington, a relatat WSJ. În plan economic, SUA ar intenționa să crească presiunea asupra guvernului comunist cubanez prin oprirea aprovizionării cu petrol de care depinde populația, au spus oficiali americani de rang înalt pentru WSJ. Miza economică: dependența de petrolul venezuelean și criza din Cuba Schimbarea de regim din Venezuela este prezentată ca având efecte directe asupra Cubei, inclusiv prin diminuarea sprijinului pe care Caracasul l-a oferit istoric. Insula s-a bazat mult timp pe importuri subvenționate de petrol din Venezuela, un aranjament care a susținut economia cubaneză încă din perioada în care Hugo Chavez a ajuns la putere, în 1999. Pe acest fond, Cuba se confruntă cu „cea mai gravă criză din ultimul deceniu”, iar sancțiunile americane menținute de-a lungul deceniilor au contribuit la stagnarea economiei, la accentuarea dificultăților și la un exod masiv, potrivit articolului citat. În această logică, o eventuală limitare a fluxurilor de petrol ar amplifica presiunea economică internă, cu potențiale efecte asupra stabilității politice. Reacții publice și semnale diplomatice în regiune Donald Trump a transmis anterior, potrivit sursei, că regimul comunist din Cuba „pare că este gata să se prăbușească”. Într-o postare din 11 ianuarie, el a îndemnat autoritățile cubaneze să ajungă la o înțelegere, avertizând asupra întreruperii sprijinului economic. „Sugerez cu tărie să încheie o înțelegere. ÎNAINTE SĂ FIE PREA TÂRZIU”, a scris el, înainte de a adăuga că „NU VOR MAI FI PETROL SAU BANI” spre Cuba. Secretarul de stat Marco Rubio, de origine cubaneză-americană, a sugerat la rândul său o abordare mai dură, afirmând: „Nu suntem mari fani ai regimului cubanez” și adăugând că, dacă ar fi în guvern la Havana, „ar fi îngrijorat”, conform textului citat. În același timp, articolul notează semnale de solidaritate din partea Rusiei: ministrul rus de interne s-a întâlnit marți la Havana cu președintele Miguel Diaz-Canel, iar vizita a fost descrisă de Vladimir Kolokolțev drept având o „semnificație enormă”, potrivit unui comunicat al guvernului cubanez. Ce urmează: presiune sporită și rolul Comandamentului Sudic În plan operațional, șeful misiunii americane în Cuba, Mike Hammer, s-a întâlnit marți la Miami cu șeful Comandamentului Sudic al SUA pentru a discuta „situația din Cuba și Caraibe”, a anunțat ambasada pe platforma X, potrivit Digi24. Comandamentul Sudic este responsabil pentru forțele americane care operează în America Centrală și de Sud. În contextul descris de sursă, această structură a fost implicată în confiscări de petroliere care transportau petrol venezuelean și în atacuri asupra unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri. Dacă Washingtonul va urmări efectiv o strategie de „strângere a șurubului” pe linia energiei, consecințele economice pentru Cuba ar putea deveni rapide, însă oficialii citați de WSJ subliniază că nu există, deocamdată, un plan concret anunțat public. [...]
Întâlnire trilaterală între SUA, Ucraina și Rusia la Abu Dhabi - primele discuții directe în războiul din Ucraina după aproape 4 ani
SUA, Ucraina și Rusia au programată vineri la Abu Dhabi prima discuție trilaterală din război , potrivit HotNews.ro , după întâlnirea de la Moscova dintre Vladimir Putin și emisarii lui Donald Trump și după convorbirea Trump–Zelenski de la Davos. Întâlnirea are loc pe 23 ianuarie 2026 și este prezentată ca un pas rar în format tripartit, în condițiile în care, de la invazia Rusiei din 2022, contactele directe și formulele de negociere au fost fragmentate. Miza imediată este stabilirea unui cadru de discuții pe securitate, dar și clarificarea pozițiilor pe dosarele considerate „blocante”, în special teritoriul. Ce spune Zelenski: Donbasul, în centrul discuțiilor Volodimir Zelenski a declarat vineri dimineața că discuțiile din Emiratele Arabe Unite se vor concentra pe statutul regiunii Donbas, din estul Ucrainei. El a indicat că tema va fi abordată din perspectiva celor trei părți și a sugerat că rezultatul rămâne incert. „Este un pas, sperăm, spre încheierea războiului, dar se pot întâmpla lucruri diferite”. Zelenski a mai spus că a discutat despre Donbas și cu Donald Trump, joi, la Davos. Totodată, liderul ucrainean a afirmat anterior că el și Trump au „finalizat garanțiile de securitate” pentru Ucraina și au discutat despre rachete suplimentare de apărare antiaeriană, necesare pentru interceptarea rachetelor balistice rusești, notează BBC, citat de HotNews.ro. Cine participă și cum a fost pregătită reuniunea Kievul a anunțat că trimite la Abu Dhabi pe Rustem Umerov , descris drept negociatorul principal, și pe Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski. Întâlnirea a fost confirmată în primele ore ale dimineții de vineri, după discuțiile de la Kremlin dintre Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump. Din partea Rusiei, consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a spus că discuțiile de la Moscova au durat aproximativ patru ore și au fost „utile din toate punctele de vedere”, iar ulterior „s-a convenit” ca prima reuniune a unui grup de lucru trilateral pe securitate să aibă loc la Abu Dhabi. El a precizat că generalul Igor Kostiukov, directorul agenției de informații militare GRU, va conduce echipa rusă la discuțiile privind securitatea. În paralel, Ușakov a afirmat că trimisul pentru investiții Kirill Dmitriev urmează să se întâlnească separat cu Steve Witkoff pentru a discuta probleme economice, indicând că agenda include și un canal distinct pentru teme economice, pe lângă dosarul de securitate. Linia roșie a Moscovei și punctele de blocaj Rusia a avertizat că o pace durabilă nu va fi posibilă fără rezolvarea problemelor teritoriale. Ușakov a invocat „formula convenită la Anchorage”, susținând că, fără o soluție pe această temă, „nu există nicio speranță” pentru o înțelegere pe termen lung, în timp ce nu a semnalat un progres major în urma discuțiilor de la Moscova. În relatarea preluată de HotNews.ro, un obstacol major rămâne cererea lui Putin ca Ucraina să cedeze 20% din teritoriul pe care îl deține încă în regiunea estică Donețk, cerere pe care Zelenski a refuzat-o. Rusia mai cere ca Ucraina să renunțe la ambiția de a adera la NATO și respinge orice prezență a trupelor NATO pe teritoriul ucrainean după un eventual acord de pace. Pe fond, discuțiile vin într-un moment dificil pentru Ucraina, descris drept „cea mai grea iarnă” de la începutul războiului, pe fondul atacurilor rusești cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și probleme de încălzire în mai multe orașe. Dimensiunea politică: presiune americană și tensiuni cu Europa HotNews.ro consemnează că demersul este parte din eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului, iar Trump a declarat miercuri că Putin și Zelenski ar fi „proști” dacă nu reușesc să ajungă la o înțelegere. În același timp, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni se vor întâlni față în față, iar Zelenski a spus că discuțiile ar urma să dureze două zile. În plan european, acordul pentru discuțiile trilaterale vine după ce Zelenski și-a criticat aliații europeni într-un discurs la Davos, acuzând lipsa de acțiune. Ulterior, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins criticile și a afirmat că UE este „cel mai mare susținător al Ucrainei”, indicând că în ultimii patru ani ar fi fost acordate peste 193 de miliarde de euro și că ar urma să se adauge încă 90 de miliarde de euro pentru următorii doi ani, potrivit declarațiilor citate de HotNews.ro. În acest context, reuniunea de la Abu Dhabi este relevantă nu doar ca format diplomatic rar, ci și ca test al capacității Washingtonului de a împinge negocierile spre un cadru concret, în condițiile în care pozițiile pe teritoriu și garanțiile de securitate rămân, cel puțin public, divergente. [...]
Zelenski acuză Europa că e „rătăcită” și slabă în fața amenințărilor globale – apel la unitate și acțiune
Volodimir Zelenski critică dur pasivitatea Europei în fața amenințărilor globale, acuzând liderii europeni că încearcă mai degrabă să-l convingă pe Donald Trump să-i ajute, decât să acționeze unitar și hotărât în apărarea libertății. Într-un discurs ferm susținut joi, 22 ianuarie 2026, la Forumul Economic Mondial de la Davos, președintele Ucrainei a spus că, în contextul în care războiul cu Rusia durează de aproape patru ani, Europa pare „rătăcită” și incapabilă să-și asume un rol de lider global. Zelenski a afirmat că Europa rămâne „mai degrabă o noțiune geografică și istorică, decât o forță politică reală” și a ironizat modul în care unii lideri europeni se refugiază în lozinci fără a avea un plan clar sau voință strategică. „Unii europeni sunt cu adevărat puternici, e adevărat, dar mulți spun doar ‘trebuie să fim fermi’ și apoi așteaptă ca altcineva să le spună cât de mult trebuie să fie fermi, de preferat până la alegeri”, a spus președintele ucrainean. El a dezvăluit că vor avea loc întâlniri trilaterale în Emiratele Arabe Unite, vineri și sâmbătă, cu participarea Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite. Zelenski a precizat că Rusia „va trebui să fie pregătită pentru compromisuri” dacă dorește cu adevărat încheierea războiului. Informația a fost transmisă în cadrul discursului său, relatat de CNBC . Criticile lui Zelenski au vizat și maniera în care liderii europeni gestionează situațiile globale, precum conflictul din Fâșia Gaza sau protestele reprimate violent în Iran. El a spus că aceste probleme au fost „amânate” din cauza atenției excesive acordate poziției lui Trump privind Groenlanda. Președintele ucrainean a descris această lipsă de acțiune ca o repetare a acelorași greșeli: „Este ca Ziua Cârtiței. Anul trecut am spus aici că Europa trebuie să învețe să se apere. A trecut un an și nu s-a schimbat nimic”. În contextul amplificării discuțiilor despre extinderea prezenței americane în Groenlanda, Zelenski a criticat dur trimiterea a doar „30 sau 40 de soldați” de către țările NATO pe insulă, considerând gestul „pur simbolic și ineficient”. În opinia sa, acest tip de reacție trimite un mesaj slab nu doar către Moscova și Beijing, ci chiar și către Danemarca, țară suverană în ceea ce privește Groenlanda. Zelenski a avut și o întâlnire privată cu Donald Trump înaintea discursului, menționând că discuția a fost „bună”, dar că Trump „nu va asculta această Europă” atâta timp cât ea nu acționează unitar și hotărât. Mesajul său a fost clar: Europa trebuie să devină o forță globală în sine, nu doar o entitate care reacționează cu întârziere. [...]
SUA obțin control militar extins în Groenlanda - NATO semnează acordul, dar detaliile rămân clasificate
Statele Unite vor obține libertate strategică sporită în Groenlanda , în cooperare cu NATO, conform unui acord-cadru convenit recent între Donald Trump și Mark Rutte , dar detaliile acestuia sunt învăluite în ambiguitate, iar reacțiile autorităților din Groenlanda și Danemarca reflectă incertitudine și prudență. Acordul, prezentat de președintele Trump ca fiind „mult mai generos” decât cele anterioare și valabil „pe termen nelimitat”, ar permite Statelor Unite să desfășoare activități militare extinse pe teritoriul Groenlandei, fără a plăti costuri suplimentare, cu excepția sistemului antirachetă Golden Dome . Potrivit declarațiilor lui Trump la întoarcerea de la Davos, SUA vor putea face „ceea ce doresc” în regiune, în cooperare cu NATO, dar a refuzat să ofere detalii clare despre ce presupune acest „acord-cadru”. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența acordului, dar a pus accentul pe cooperarea militară și consolidarea securității în Arctica. El a declarat, într-un interviu acordat Reuters la Davos, că vor urma consultări cu comandanții NATO pentru a determina cerințele suplimentare de securitate și și-a exprimat încrederea că primele măsuri vor fi implementate chiar în 2026. Rutte a subliniat că eforturile din Arctica nu vor afecta sprijinul acordat Ucrainei și a afirmat că Trump va respecta înțelegerea convenită , potrivit HotNews.ro . Planul discutat include actualizarea acordului de apărare din 1951, care deja permitea SUA să construiască baze militare în Groenlanda, dar noile prevederi ar extinde capacitatea operațională americană. Printre punctele-cheie ale înțelegerii se numără stabilirea unor „zone de apărare” , care ar urma să fie controlate direct de SUA. Aceste zone ar urma să funcționeze după modelul bazelor britanice suverane din Cipru. Surse citate de Axios și New York Times afirmă că obiectivul SUA este atingerea unui control strategic permanent asupra regiunii arctice, cu costuri reduse. În plus, este inclusă și amplasarea sistemului antirachetă Golden Dome , precum și contracararea influenței Rusiei și Chinei în regiune. Pe de altă parte, Trump a declarat că nu va fi nevoie de forță pentru ca SUA să-și atingă scopurile și a renunțat, pentru moment, la impunerea de taxe vamale împotriva țărilor europene care se opuneau unui control american asupra insulei. Totuși, întrebat dacă SUA vor obține suveranitate asupra unor părți din Groenlanda, Trump a răspuns vag și a promis detalii suplimentare „în două săptămâni”, o formulă repetată des în discursul său. „Avem multe lucruri grozave în acord”, a afirmat președintele, citat de Digi24.ro . Autoritățile din Groenlanda au reacționat cu surprindere și scepticism. Premierul Jens-Frederik Nielsen a declarat într-o conferință de presă că nu a fost informat despre conținutul acordului și a avertizat că doar Groenlanda și Danemarca au dreptul legal de a încheia tratate privind teritoriul insulei. El a numit suveranitatea teritorială o „linie roșie” pentru autoritățile locale. Poziția oficială este susținută și de guvernul de la Copenhaga: prim-ministra Mette Frederiksen a transmis că Danemarca va continua dialogul cu aliații, dar orice decizie privind securitatea în Arctica trebuie să respecte integritatea teritorială a regatului. Elemente esențiale din acordul-cadru propus Element Detalii Durata Pe termen nelimitat Controlul SUA Posibilitatea de a crea „zone de apărare” Participarea NATO Implicare activă în securitatea Arcticii Scut antirachetă Instalarea sistemului Golden Dome Costuri Minime pentru SUA, conform lui Trump Model de referință Baze britanice din Cipru Status juridic Încă neclar; fără semnătură groenlandeză Posibile consecințe Creșterea tensiunilor diplomatice dacă Groenlanda și Danemarca nu vor fi implicate oficial. Consolidarea poziției SUA în regiunea arctică în fața Rusiei și Chinei. Transformarea Groenlandei într-un punct strategic esențial pentru NATO. Presiuni interne în Danemarca privind transparența acordurilor internaționale. [...]
Donald Trump amenință cu represalii majore pentru țările europene care vând active americane - avertisment venit în contextul tensiunilor privind Groenlanda
Donald Trump a amenințat cu „represalii majore” țările europene care ar putea vinde active americane , conform Euronews . Declarația a fost făcută de liderul american într-un interviu acordat Fox Business la Forumul Economic Mondial de la Davos. Trump a subliniat că Statele Unite sunt pregătite să riposteze rapid, afirmând că „și noi avem toate cărțile în mână”. Avertismentul lui Trump vine în contextul unor speculații conform cărora Europa ar putea vinde obligațiuni și acțiuni americane ca reacție la presiunile exercitate de Washington. Aceste speculații au fost alimentate de anunțul fondului de pensii danez AkademikerPension, care intenționează să renunțe la titluri de stat americane în valoare de aproape o sută de milioane de euro. De asemenea, fondul de pensii SISA din Groenlanda nu a luat încă o decizie privind investițiile în acțiuni americane, iar fondul suedez Alecta a vândut cea mai mare parte din cele 11 miliarde de dolari investite în obligațiuni ale Trezoreriei SUA pe parcursul anului 2025. Analiștii avertizează că o vânzare masivă de active americane de către Europa ar putea destabiliza piețele de capital și ar crește semnificativ datoria publică a Statelor Unite. George Saravelos de la Deutsche Bank a declarat pentru „La Tribune” că Europa deține o parte semnificativă din datoria americană, estimată la aproximativ 8.000 miliarde de dolari, iar alți jurnaliști sugerează că valoarea ar putea ajunge la 12.500 miliarde de dolari. Christopher Dembik de la Pictet Asset Management a comentat că un astfel de scenariu este „imposibil” deoarece toate părțile implicate ar avea de pierdut. „Nu au niciun interes să vândă toate obligațiunile și acțiunile în același timp”, a concluzionat el. [...]
Discuții directe Ucraina-Rusia-SUA începând de vineri - Prima întâlnire trilaterală după aproape patru ani de conflict
O întâlnire trilaterală SUA–Ucraina–Rusia începe vineri în Emiratele Arabe Unite , potrivit CNN , pe baza declarațiilor făcute joi de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Reuniunea, programată să se desfășoare vineri și sâmbătă, ar fi prima întâlnire în acest format de la declanșarea invaziei ruse la 24 februarie 2022. Ucraina și Rusia au mai avut negocieri directe în 2022, mai întâi în Belarus și apoi în Turcia, însă fără rezultat, notează articolul. Contextul este intensificarea demersurilor diplomatice în 2025, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Zelenski a spus la Forumul Economic Mondial de la Davos că a discutat în aceeași zi cu Trump și că pregătirile pentru un posibil acord sunt avansate, însă nu este clar, deocamdată, cine va face parte din delegațiile celor trei părți. „Documentele menite să pună capăt acestui război” împotriva Ucrainei sunt „aproape gata”, a declarat președintele ucrainean la Davos, Elveția, după ce a discutat astăzi cu președintele american Donald Trump. La rândul său, Trump a afirmat că a avut o întâlnire „bună” cu Zelenski și a reiterat apelul pentru oprirea războiului, adăugând că trimisul său special, Witkoff, urmează să plece la Moscova pentru discuții. Separat, Zelenski a criticat liderii europeni pentru lipsa de acțiune și a avertizat că, în opinia sa, credibilitatea Europei ca actor global se erodează pe fondul continuării atacurilor rusești asupra Ucrainei. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]
Trump folosește gazul ca armă de influență – Europa devine tot mai dependentă de energia din SUA
Europa s-a mutat dintr-o dependență energetică în alta – SUA a înlocuit Rusia ca principal furnizor de gaz, dar riscurile politice cresc – este concluzia unei analize realizate de trei institute europene de cercetare, care avertizează că președintele american Donald Trump are acum o influență tot mai mare asupra aprovizionării cu energie a UE și Marii Britanii, informează The Guardian . Potrivit raportului întocmit de Clingendael Institute (Haga), Ecologic Institute (Berlin) și Norwegian Institute of International Affairs , Europa a devenit profund dependentă de gazul natural lichefiat (LNG) importat din Statele Unite. Această dependență s-a accentuat după declanșarea războiului din Ucraina și sancționarea gazului rusesc transportat prin conducte. Cifre care arată schimbarea drastică: În 2025 , importurile de LNG din SUA către Spațiul Economic European (SEE) au crescut cu 61% ; Față de 2019 , creșterea este de 485% ; 59% din toate importurile de LNG ale UE provin acum din SUA; Marea Britanie acoperă 68% din importurile sale de LNG din SUA; În 2019, 60% din importurile de gaz ale SEE proveneau din Rusia , dar în 2025 ponderea a scăzut la 8% . Această schimbare de paradigmă energetică nu este lipsită de consecințe. Potrivit cercetătorilor, noul context geopolitic marcat de o strategie explicită de „ dominare energetică ” a administrației Trump poate duce la instabilitate și chiar la creșterea prețurilor la energie. Președintele Trump a indicat în strategia de securitate națională a SUA din 2025 că exporturile de energie sunt un instrument de proiecție a puterii americane. Mai mult, recent, el a amenințat cu impunerea unor tarife comerciale aliaților europeni, ca mijloc de presiune pentru a obține sprijinul în achiziționarea Groenlandei – teritoriu al Danemarcei, membră UE și NATO. Profesorul Kacper Szulecki , de la Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale , avertizează că rezervele de gaz din UE sunt în prezent la cel mai scăzut nivel din ultimii ani, iar în combinație cu o iarnă grea și tensiuni comerciale cu SUA, există riscul unei crize energetice severe. Totodată, raportul subliniază că, deși Marea Britanie a ieșit din piața unică, rămâne expusă aceleași vulnerabilități energetice ca restul Europei, fiind parte integrantă a rețelei și pieței europene de gaz. Ce recomandă autorii raportului: Europa trebuie să reducă dependența de importuri de gaze naturale, indiferent de origine; Este esențială accelerarea tranziției către surse regenerabile locale ; Factorul energetic devine tot mai vizibil instrument de influență geopolitică . În concluzie, înlocuirea unei dependențe cu alta poate părea, pe termen scurt, o soluție de urgență, însă în contextul politic actual, dominat de impredictibilitate și presiuni comerciale, această nouă realitate aduce cu sine riscuri strategice semnificative pentru securitatea energetică a Europei . [...]
Macron deschide porțile Europei pentru investițiile chineze – un mesaj cu subînțelesuri geopolitice
Emmanuel Macron a declarat de la Davos că „China este binevenită în Europa”, însă a subliniat că aceasta ar trebui să aducă mai mult capital prin investiții directe, nu doar influență politică. Aflat la Forumul Economic Mondial de la Davos , președintele Franței a transmis un mesaj care a stârnit reacții contrastante: deschiderea față de China este condiționată de respectarea unor valori europene precum statul de drept, știința și respingerea autoritarismului. Declarația sa a fost redată într-o înregistrare video publicată de Fox News . În intervenția sa, Macron a afirmat că „preferăm respectul în locul intimidării, știința în locul conspirațiilor și statul de drept în locul brutalității” , lăsând să se înțeleagă că Europa își definește propria cale în raport cu marile puteri globale. Mesajul pare să se adreseze indirect atât Statelor Unite – care în ultimii ani și-au reorientat politicile economice spre protecționism – cât și Chinei, cu condiția ca aceasta să respecte valorile menționate. Este important de remarcat că Franța, prin vocea lui Macron, nu a propus doar o simplă deschidere economică, ci a trasat o linie între investițiile productive și influența geopolitică nedorită . Președintele francez a menționat explicit că Europa este dornică de investiții chineze directe, dar a avertizat că acestea trebuie să se alinieze la principiile europene. Mesajul său contrastează puternic cu cel al administrației americane, care – potrivit Fox News – promovează reindustrializarea internă și respinge globalismul, în favoarea unei economii concentrate pe interesul național. În acest context, Macron pare să adopte o strategie diferită, mizând pe atragerea capitalului chinez pentru dezvoltarea economică europeană, dar cu reguli clare. Declarațiile președintelui au fost însoțite de un ton informal – jurnalistul Fox News remarcând chiar și faptul că Macron purta ochelari din cauza unei infecții la ochi, glumind pe seama unor zvonuri anterioare legate de posibile incidente personale. În ciuda ușorului umor din studio, comentatorii americani au remarcat caracterul „ironic” al mesajului lui Macron, sugerând că Franța cere respect și respinge „bullyingul”, în timp ce invită o țară acuzată frecvent de practici autoritare la nivel global. Pe fondul tensiunilor comerciale și al rivalităților geopolitice, această declarație subliniază o posibilă repoziționare a Franței – și implicit a Europei – ca spațiu de echilibru între marile puteri. Macron pare să trimită un semnal că, în competiția globală, Europa poate coopera cu China, dar o va face în propriile condiții. [...]