Știri din categoria Externe
Știri Externe
UE și Mercosur vor o „a treia cale” între SUA și China; acordul devine semnal geopolitic și economic
UE și Mercosur se pregătesc să semneze sâmbătă, la Asuncion, un acord de liber schimb potrivit Digi24 , după peste 25 de ani de negocieri și în pofida temerilor puternice din sectorul agricol european. Acordul este negociat de Comisia Europeană cu membrii fondatori ai Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay și Paraguay) încă din 1999. Vineri, la Bruxelles, majoritatea statelor UE a sprijinit înțelegerea, deși mai multe țări, inclusiv Franța, se opun, relatează AFP, preluată de Agerpres. Miza economică este considerabilă: împreună, cele două blocuri reprezintă 30% din PIB-ul mondial și însumează peste 700 de milioane de consumatori, ceea ce ar transforma acordul într-una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume. Semnarea este programată în capitala Paraguayului, la teatrul Jose Asuncion Flores, la ora locală 12:00 (15:00 GMT). Înainte de Asuncion, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să meargă vineri la Rio de Janeiro, împreună cu Antonio Costa , președintele Consiliului European. Pe fondul tensiunilor comerciale globale, acordul capătă și o încărcătură geopolitică. Pentru Brazilia, el ar demonstra că există o opțiune distinctă între marile puteri economice ale momentului. „Este esenţial pentru a arăta că există o a treia cale” pe lângă SUA şi China În plan comercial, acordul ar reduce o parte importantă a taxelor vamale, cu efecte directe asupra fluxurilor de export-import dintre cele două regiuni. În esență, el ar avantaja exporturile europene de: automobile și mașini vinuri și brânzeturi În același timp, ar facilita intrarea pe piața europeană a unor produse sud-americane, inclusiv cu cote scutite de taxe, precum: carne de vită și carne de pasăre zahăr, orez, miere soia Direcția fluxului comercial Produse menționate în text Element-cheie din acord UE → Mercosur automobile, vinuri, brânzeturi eliminarea unei părți importante a taxelor vamale Mercosur → UE carne de vită, carne de pasăre, zahăr, orez, miere, soia cote pentru produse scutite de taxe, care alarmează sectoarele europene Criticile vin în special din agricultură: opozanții susțin că acordul ar putea perturba piața europeană prin produse mai ieftine și care „nu respectă neapărat normele UE”, invocând lipsa unor controale suficiente. În ultimele zile, mii de agricultori au protestat în Franța, Polonia, Irlanda și Belgia, iar Bruxelles-ul a anunțat concesii și „garanții consolidate” pentru produsele considerate cele mai sensibile. După semnare, urmează etapa politică decisivă: ratificarea în Parlamentul European. Votul ar putea fi strâns, deși o majoritate pare favorabilă; eurodeputații urmează să se pronunțe și asupra unei posibile sesizări a justiției, care ar putea amâna ratificarea cu câteva luni, fără să blocheze însă o eventuală aplicare provizorie a acordului. [...]
Ursula von der Leyen: „Groenlandezii se pot baza pe noi” – UE respinge presiunile SUA asupra insulei
Ursula von der Leyen reacționează dur la intențiile lui Donald Trump privind Groenlanda – Uniunea Europeană își afirmă sprijinul față de autonomia insulei În contextul declarațiilor recente ale președintelui american Donald Trump privind posibilitatea preluării Groenlandei, Ursula von der Leyen a transmis miercuri un mesaj ferm, reafirmând sprijinul Uniunii Europene pentru populația groenlandeză și atrăgând atenția că viitorul insulei trebuie decis exclusiv de Danemarca și Groenlanda , nu de alte țări din afara regiunii. Aflăm prin intermediul Știrile Pro TV că președinta Comisiei Europene a subliniat că UE este angajată într-un parteneriat activ și solid cu acest teritoriu arctic, consolidat inclusiv prin deschiderea unui birou european la Nuuk și investiții semnificative în regiune. Declarația Ursulei von der Leyen vine în urma reluării de către Trump a intenției de a obține Groenlanda din rațiuni strategice, sugerând inclusiv o posibilă intervenție militară, în ciuda prioritizării diplomatice. Reacția Bruxellesului a fost promptă: „Este important ca groenlandezii să știe – și o știu din fapte, nu doar din vorbe – că respectăm dorințele și interesele lor și că se pot baza pe noi” , a punctat șefa Comisiei. Ea a mai adăugat că Bruxellesul se află în dialog permanent cu autoritățile de la Copenhaga și că deciziile privind Groenlanda trebuie luate doar de Danemarca și populația locală. În același timp, von der Leyen a amintit că Groenlanda este membru NATO , ceea ce face ca orice acțiune ce ține de securitatea regiunii arctice să fie gestionată în acest cadru multilateral, în care există „un motto clar: unul pentru toți și toți pentru unul” . În plan strategic, tensiunile geopolitice legate de Arctica se intensifică. Pe fondul presiunii americane, Germania și Regatul Unit analizează consolidarea prezenței NATO în Groenlanda , iar mai multe trupe europene – inclusiv din Franța și Suedia – au început deja să sosească în insulă. Rusia, la rândul ei, a criticat această desfășurare, acuzând NATO că accelerează militarizarea Arcticii. Între timp, Groenlanda și Danemarca au respins clar ideea unei preluări americane și s-au arătat mai interesate de dezvoltarea cooperării diplomatice, atât cu SUA, cât și cu UE. În paralel, diplomațiile daneze și americane urmează să se întâlnească la Washington pentru a discuta această situație sensibilă. Mesajul european, transmis la cel mai înalt nivel, marchează o poziționare clară față de o posibilă escaladare în regiune și reafirmă atașamentul UE pentru respectarea suveranității și autodeterminării în Arctica. [...]
Trump vizează o intervenție militară „scurtă și eficientă” în Iran – „Președintele are toate opțiunile pe masă”
Donald Trump ia în calcul o lovitură militară rapidă în Iran , dar decizia finală este blocată de riscurile unei reacții violente a Teheranului și de lipsa garanțiilor că regimul ar cădea rapid, potrivit Digi24.ro , care citează informații obținute de NBC News din interiorul administrației americane. Președintele SUA le-ar fi transmis consilierilor săi că, dacă va ordona o intervenție, aceasta trebuie să fie „rapidă și decisivă”, evitând un război de durată, cu costuri militare și politice majore. Potrivit surselor americane, Trump a discutat în ultimele zile cu echipa sa de securitate națională mai multe scenarii militare pregătite de Pentagon, insistând asupra ideii că orice operațiune trebuie să dea o lovitură clară regimului de la Teheran. Problema centrală rămâne însă faptul că niciunul dintre consilieri nu a putut garanta că o astfel de acțiune ar duce rapid la prăbușirea regimului condus de ayatollahul Ali Khamenei. În plus, există temeri serioase că Statele Unite nu dispun, în acest moment, de suficiente resurse în regiune pentru a contracara un răspuns iranian amplu. În acest context, la Casa Albă este analizată și varianta unei ofensive limitate , cel puțin în faza inițială, care să lase deschisă opțiunea unei escaladări ulterioare. Situația este descrisă drept „în continuă schimbare”, iar până miercuri după-amiază, ora Washingtonului, nu fusese luată nicio decizie clară. Trump a alimentat incertitudinea și prin declarațiile publice, afirmând că a primit informații potrivit cărora regimul iranian ar fi oprit uciderea protestatarilor și ar fi suspendat execuțiile, ceea ce, în opinia sa, ar putea reduce presiunea pentru o intervenție imediată. Mesajele lui Trump și promisiunile către protestatari În timpul unei vizite la Detroit, președintele american le-a transmis iranienilor aflați în stradă că „ajutorul este pe drum” și a descris situația din Iran drept „fragilă”. Ulterior, în Biroul Oval, Trump a precizat că SUA „vor urmări evoluțiile”, fără a exclude explicit opțiunea militară. Un oficial al Casei Albe a subliniat că „toate opțiunile sunt la dispoziția președintelui” , amintind că administrația Trump a mai demonstrat, în trecut, că este dispusă să folosească forța militară. În paralel, Comandamentul Central al SUA a actualizat planurile militare, adaptându-le obiectivelor cerute de președinte. Acestea includ lovituri punctuale, cu impact rapid, dar și măsuri de protecție pentru trupele americane și aliații din regiune. Un semnal al riscului iminent este mutarea preventivă a sute de soldați americani de la baza Al-Udeid din Qatar către locații considerate mai sigure. De ce se tem americanii de reacția Iranului Oficialii americani avertizează că un Iran slăbit de proteste interne ar putea deveni mai periculos în plan extern. Un regim aflat sub presiune ar putea recurge la represalii dure, inclusiv: atacuri asupra bazelor americane din Orientul Mijlociu lovituri indirecte prin intermediul aliaților regionali acțiuni împotriva Israelului sau a infrastructurii energetice Experiența precedentă, când Iranul a atacat o bază americană din Qatar după lovituri asupra instalațiilor sale nucleare, arată că Teheranul este capabil să răspundă rapid, chiar dacă, atunci, SUA au fost avertizate din timp și nu au existat victime. În acest moment, Washingtonul nu a desfășurat trupe și echipamente suplimentare pentru o operațiune de amploare, semn că o intervenție masivă nu este considerată iminentă. Totuși, prezența avioanelor, navelor și a personalului militar în regiune permite executarea unor lovituri limitate, dacă Trump va decide să treacă de la avertismente la acțiune. [...]
Primele forțe NATO ajung în Groenlanda – Reacție rapidă după summitul eșuat de la Washington
Primele trupe europene au ajuns în Groenlanda în noaptea de miercuri spre joi , la doar câteva ore după eșecul întâlnirii de la Washington privind statutul insulei, informează Libertatea pe baza relatărilor publicate de Bild . Desfășurarea are loc într-un climat tensionat, marcat de o coordonare discretă a misiunii de către Danemarca, fără implicarea directă a Statelor Unite, deși teritoriul este parte a NATO. Mișcări militare neanunțate, zboruri „invizibile” Două avioane militare daneze Hercules au aterizat în Groenlanda, unul la aeroportul civil din Nuuk, altul la baza din Kangerlussuaq, având la bord trupe din Danemarca și Franța . Zborurile au fost efectuate cu sistemele de identificare și urmărire dezactivate , într-o manieră tipică operațiunilor militare sensibile. Din datele locale reiese că această mobilizare nu a fost anunțată public și s-a produs în urma unei pregătiri secrete coordonate de autoritățile de la Copenhaga. Sprijin european pentru Danemarca Germania se pregătește să trimită un detașament de recunoaștere format din 13 militari , cu sosire estimată în Nuuk pe 15 ianuarie. Alte țări care și-au manifestat interesul pentru misiune sunt Olanda, Suedia, Norvegia, Marea Britanie și Canada. Ministerul german al Apărării a confirmat participarea într-un comunicat, precizând că obiectivul este de a evalua cadrul pentru contribuții viitoare la securitatea regiunii, cu accent pe supravegherea maritimă. Operațiunea se desfășoară în perioada 15–17 ianuarie și presupune un efort comun al mai multor state aliate europene, dar fără o structură unitară NATO. De altfel, potrivit Bild , comanda este asigurată de Danemarca și nu de centrul NATO din Olanda (Brunssum), întrucât zona Arctică – inclusiv Groenlanda – intră sub jurisdicția cartierului general din Norfolk, SUA, care nu este implicat în acest moment. Tensiuni diplomatice după summitul eșuat Deplasarea trupelor vine imediat după întâlnirea neconcludentă de la Washington , unde discuțiile dintre SUA, Danemarca și Groenlanda nu au dus la un acord clar privind statutul și cooperarea militară în regiune. Președintele american Donald Trump a declarat, în urma negocierilor, că „va fi găsită o soluție” și a subliniat relațiile bune cu Danemarca , dar fără alte detalii concrete. În Germania, decizia de participare a fost luată la nivel înalt, implicând atât Ministerul Apărării, cât și Cancelaria Federală. Discuțiile pentru această desfășurare au avut loc în secret și au fost declanșate abia după eșecul summitului, ceea ce sugerează o reacție coordonată, dar precaută a aliaților europeni la absența implicării americane. Ce urmează? Deși oficial misiunea este de „evaluare”, mobilizarea rapidă și discreția operațiunii indică o preocupare tot mai mare a Europei față de importanța strategică a Groenlandei . Este de așteptat ca, în perioada următoare, să se contureze o nouă strategie de securitate în Arctica , în care rolul SUA ar putea deveni marginal dacă alianțele regionale se întăresc în mod independent. [...]
Trump pune responsabilitatea pe Ucraina – Zelenski ar fi mai reticent decât Putin în a încheia războiul
Donald Trump afirmă că Volodimir Zelenski, nu Vladimir Putin, este principalul obstacol în calea unui acord de pace în Ucraina , susținând într-un interviu acordat agenției Reuters că liderul de la Kremlin ar fi pregătit să încheie războiul. Declarațiile sale vin în contradicție directă cu poziția oficială a aliaților europeni ai Ucrainei, care acuză constant Moscova că nu urmărește în mod real încetarea conflictului. Interviul, realizat în Biroul Oval și publicat pe 15 ianuarie 2026, reflectă frustrarea continuă a lui Trump față de Zelenski , cu care a avut o relație tensionată încă din primul mandat. Întrebat de ce SUA nu au reușit să faciliteze încheierea conflictului, Trump a răspuns sec: „Zelenski”. El a mai spus că „Putin este gata să încheie un acord”, dar că „Ucraina este mai puțin pregătită”. Această poziție a fost interpretată ca o formă de simpatie pentru Moscova, în contextul în care Donald Trump a manifestat în mai multe rânduri disponibilitatea de a lua de bune declarațiile liderului rus, chiar și atunci când acestea contraveneau punctului de vedere al partenerilor tradiționali ai SUA. Într-un interviu anterior pentru POLITICO , Trump a cerut ca Ucraina să organizeze alegeri prezidențiale, deși Constituția ucraineană interzice acest lucru în timpul legii marțiale. El a susținut că „este un moment important pentru alegeri”, acuzând Kievul că se folosește de război pentru a evita scrutinul. Declarația a fost criticată dur, inclusiv în rândul unor republicani americani. În ceea ce privește negocierile, acestea vizează garanții de securitate pentru Ucraina după încheierea războiului , dar și presiuni ca Kievul să renunțe la regiunea Donbas – condiție pe care Zelenski a respins-o categoric. El a reiterat că Ucraina nu are dreptul, conform constituției, să cedeze niciun teritoriu . Astfel, pozițiile celor doi lideri rămân ireconciliabile: în timp ce Trump pare să vadă în Putin un partener potențial de negociere, Zelenski refuză orice compromis teritorial, considerând că o pace „cu prețul pământului” nu este o pace reală. Contextul mai larg al acestor declarații este campania electorală din SUA , unde Trump încearcă să capitalizeze electoral pe tema războiului, promițând o rezolvare rapidă și „pragmatică” a conflictului din Ucraina. Însă poziționarea sa favorabilă față de Rusia stârnește îngrijorări atât în Europa, cât și în rândul unei părți a establishmentului american. Tensiunea în relațiile internaționale rămâne ridicată , iar viitorul conflictului din Ucraina este din ce în ce mai legat de rezultatul alegerilor din SUA, care ar putea schimba radical strategia americană în regiune. [...]
Aliații Rusiei își pierd încrederea în Kremlin – Absența sprijinului reaprinde crizele din Venezuela, Iran și Siria
Aliații tradiționali ai Rusiei acuză lipsa de sprijin în momente-cheie , iar parteneriatele strategice ale Moscovei încep să se clatine, pe fondul concentrării aproape exclusive a Kremlinului pe războiul din Ucraina. Potrivit Digi24 , în ultimele 13 luni, regimuri precum cele din Venezuela, Iran, Siria sau Cuba s-au simțit abandonate de Rusia exact în momente de criză internă sau externă, punând sub semnul întrebării soliditatea alianțelor construite de Moscova în ultimele două decenii. Venezuela , considerată cândva unul dintre cei mai loiali parteneri ai Rusiei în America Latină, a fost afectată profund de capturarea fostului lider Nicolas Maduro , aflat acum într-o închisoare din New York. Caracasul acuză serviciile de informații rusești și cubaneze că nu au anticipat și nu au prevenit pericolul venit din partea SUA. Mai mult, tehnica militară furnizată de Rusia, precum sistemele S-300 și Buk-M2, s-a dovedit inutilă în fața unui eventual atac. Nici în domeniul apărării cibernetice, Rusia nu a oferit suportul promis, ceea ce a dus la întreruperi masive de curent în capitala venezueleană, în urma unor atacuri atribuite Statelor Unite. În acest context, succesoarea lui Maduro, Delcy Rodriguez , pare tot mai deschisă către o cooperare cu Washingtonul, în detrimentul vechilor alianțe cu Moscova și Havana. În Siria , Bashar al-Assad a fost nevoit să vină personal la Moscova după ce Rusia nu a mai reușit să controleze acțiunile rebelilor, iar Cuba se confruntă cu o criză umanitară severă, fără a beneficia de sprijin concret din partea Kremlinului. Iranul , deși implicat într-o colaborare militară strânsă cu Rusia, a fost ținta unor bombardamente americane în 2025, în timp ce regimul de la Teheran se confruntă cu proteste masive și cu o instabilitate internă gravă. În ciuda declarațiilor oficiale de susținere, Moscova nu a intervenit în mod concret pentru a ajuta Iranul, atenția sa fiind canalizată aproape exclusiv către conflictul din Ucraina. Care sunt principalele nemulțumiri ale aliaților Rusiei? Lipsa de sprijin militar și informațional în fața unor crize acute Ineficiența echipamentelor rusești și absența mentenanței tehnice Indiferența față de crizele interne ale regimurilor partenere Înlocuirea treptată a loialității față de Moscova cu o deschidere către SUA Aceste evoluții pun în pericol strategia globală a Rusiei de influență în regimurile autoritare și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul parteneriatelor sale din Orientul Mijlociu, America Latină și Caraibe. Dacă această tendință continuă, Rusia riscă nu doar să piardă influența în regiuni-cheie, ci și să-și diminueze considerabil capacitatea de negociere în plan geopolitic. [...]
Iran își închide temporar spațiul aerian pentru majoritatea zborurilor; rute ocolitoare în regiune pe fondul tensiunilor cu SUA
Iranul a închis temporar spațiul aerian pentru majoritatea zborurilor potrivit CNBC , pe fondul escaladării tensiunilor cu Statele Unite, ceea ce a dus la rerutarea curselor în întreaga regiune. Măsura a fost anunțată printr-o notificare publicată de Administrația Federală a Aviației din SUA și a vizat, inițial, intervalul 00:15 joi – 02:30 joi (ora României), fiind ulterior extinsă între 03:14 și 05:30 . Datele de zbor urmărite de FlightRadar au arătat aeronave ocolind spațiul aerian iranian. Ordinul a exceptat zborurile internaționale către și dinspre Teheran , cu condiția obținerii unei aprobări prealabile din partea autorității iraniene de aviație civilă. În paralel, mai multe companii aeriene au anulat sau au modificat rutele către Teheran în ultimele zile, pe fondul deteriorării climatului de securitate. Contextul este legat de tensiunile politice și militare în creștere după ce președintele american Donald Trump a amenințat cu o intervenție , în urma unei reprimări sângeroase a protestelor antiguvernamentale din Iran. Ulterior, Trump a sugerat o poziție mai rezervată, afirmând la Casa Albă că a fost asigurat că uciderile protestatarilor s-au oprit și că va „urmări și va vedea” în privința unei eventuale acțiuni militare. Statele Unite au retras o parte din personalul de la baze militare americane din Orientul Mijlociu, pe fondul amenințărilor iraniene privind lovirea acestor locații în cazul unui atac. În plan aviatic, Germania și-a avertizat companiile să evite spațiul aerian iranian, iar Lufthansa Group a anunțat că va ocoli spațiul aerian al Iranului și Irakului până la noi ordine, cu unele zboruri anulate. SUA au interzis tuturor zborurilor comerciale americane să survoleze Iranul, iar operatori precum Emirates, Qatar Airways și Turkish Airlines au anulat mai multe curse către Iran în ultima săptămână; IndiGo a transmis că unele zboruri internaționale vor fi afectate de închiderea temporară a spațiului aerian. [...]
Washington oprește temporar procesarea vizelor - pe listă apar Somalia, Rusia, Iran și ... Republica Moldova
Statele Unite vor suspenda, de săptămâna viitoare, procesarea vizelor pentru solicitanții din 75 de țări, inclusiv Republica Moldova , Rusia și Iran , informează Biziday . Măsura, care va intra în vigoare pe 21 ianuarie, a fost anunțată de un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Suspendarea este parte a unui efort de reevaluare a procedurilor de viză, pentru a preveni intrarea în țară a cetățenilor străini care ar putea deveni o povară pentru sistemul de asistență socială american. Karoline Leavitt , secretara de presă a Casei Albe, a confirmat pe rețelele sociale că printre țările afectate se numără și Somalia, Nigeria, Yemen, Thailanda și Brazilia. Informația a fost inițial publicată de Fox News, care a citat o notă internă a Departamentului de Stat. Reuters subliniază că, de la preluarea mandatului, Donald Trump a implementat măsuri stricte împotriva imigrației, inclusiv trimiterea agenților Serviciului de Imigrație în mai multe orașe, ceea ce a dus la tensiuni cu comunitățile de imigranți. De asemenea, Reuters amintește că, în urmă cu două luni, după un incident în care un cetățean afgan a împușcat mortal un membru al Gărzii Naționale, președintele Trump a promis că va opri definitiv imigrația din toate „țările din lumea a treia”. Această nouă măsură vine în contextul în care administrația Trump a revocat deja peste o sută de mii de vize de la revenirea sa la Casa Albă . [...]
Trump susține că Iranul a oprit execuțiile – regimul de la Teheran rămâne sub observație
Președintele Donald Trump a declarat că „execuțiile s-au oprit” în Iran, invocând surse „foarte importante” din interiorul regimului , într-un moment în care Statele Unite „analizează opțiunile” privind un răspuns față de Teheran, informează CNN . Declarațiile președintelui au fost făcute miercuri în Biroul Oval, în contextul în care există temeri legate de posibila execuție a protestatarului Erfan Soltani, în vârstă de 26 de ani, reținut recent. Afirmațiile liderului american vin în contradicție cu datele prezentate de Human Rights Activists News Agency (HRANA), o organizație cu sediul în SUA, care susține că cel puțin 2.400 de protestatari au fost uciși în urma represiunii declanșate în Iran în decembrie 2025. Atmosfera din capitala iraniană rămâne tensionată, iar internetul este în continuare blocat. Trump a susținut că „a fost informat pe surse sigure” că „nu mai există planuri de execuții” , dar nu a precizat cine i-a oferit aceste informații. „Ne-au spus că omorurile s-au oprit. Sper că este adevărat”, a declarat el. În același timp, a transmis că SUA nu exclud opțiunea unei intervenții militare, dar „vor aștepta să vadă cum evoluează situația”. Pe fondul acestor tensiuni, Marea Britanie și-a închis temporar ambasada de la Teheran și a retras tot personalul, avertizând cetățenii britanici, inclusiv pe cei cu dublă cetățenie, că riscurile de arestare sunt semnificative. În paralel, mai mulți angajați americani au fost retrași dintr-o bază militară din Qatar , ca măsură de precauție. Trump a declarat și că ar fi „foarte supărat” dacă regimul iranian va continua cu execuțiile. În lipsa unor confirmări din partea autorităților de la Teheran, situația rămâne incertă, iar eventualele acțiuni ale SUA depind, potrivit președintelui, de evoluția din teren. Deocamdată, el afirmă că a fost informat că „execuțiile nu vor avea loc” și că „ajutorul este pe drum” pentru protestatarii iranieni. [...]
MAE ridică avertismentul de călătorie pentru Iran la 9/9 - românii sunt îndemnați să părăsească imediat țara
MAE a ridicat avertismentul pentru Iran la 9/9 „Părăsiți imediat țara!” , potrivit Digi24 , după o ședință de coordonare convocată de ministra Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe. La reuniune au participat ambasadoarea României în Iran, Mirela Grecu, și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu . Discuțiile au vizat analiza evoluțiilor recente, evaluarea scenariilor posibile și ajustarea opțiunilor de acțiune diplomatică, inclusiv a mecanismelor de coordonare interinstituțională, în contextul tensiunilor din Iran. MAE recomandă cu fermitate cetățenilor români aflați în Iran să părăsească imediat țara, pe orice rută sigură disponibilă, menționând că, la acest moment, există încă zboruri pentru ieșirea de pe teritoriul iranian. Totodată, românii care au călătorii planificate în perioada următoare sunt sfătuiți să le anuleze. Ministerul le cere celor aflați în Iran să își semnaleze prezența la Ambasada României la Teheran, la numărul de urgență +98 21 77647570, precizând că acesta funcționează doar prin apel GSM, din cauza lipsei accesului la internet. Dacă nu pot contacta misiunea, cetățenii pot apela +98 21 77539041, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate, cu operatori disponibili permanent. În plan diplomatic, MAE arată că a transmis la București îngrijorările însărcinatului cu afaceri al Iranului, iar la Teheran misiunea României colaborează cu ambasadorii statelor UE, în cadrul Convenției de la Viena. Ministerul subliniază că protecția cetățenilor români rămâne prioritară și că este pregătit să acorde asistență consulară rapidă; în prezent, nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de români aflați în Iran. [...]
Trump ar fi decis o intervenție militară în Iran, potrivit unui oficial israelian - Reuters indică un orizont de 24 de ore
SUA retrag preventiv personal din baze-cheie din Orientul Mijlociu pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, iar un oficial israelian susține că Donald Trump ar fi decis o intervenție militară, informează Digi24 , citând Reuters. Potrivit a trei diplomați citați de Reuters , Statele Unite retrag o parte din personal din bazele considerate esențiale în regiune, descriind măsura drept una de precauție, în contextul unor „tensiuni regionale crescute”. Unul dintre diplomați a precizat că este „o schimbare de poziție și nu o evacuare ordonată”. Mișcarea vine după ce Teheranul a amenințat că va lovi baze americane din țările vecine, în cazul în care Washingtonul ar ataca Iranul. Un înalt oficial iranian a declarat anterior pentru Reuters că Iranul a avertizat statele din regiune în acest sens, după ce Trump a amenințat cu intervenția. În paralel, un oficial israelian a declarat pentru Reuters că Trump ar fi luat decizia de a interveni militar în Iran, însă amploarea și momentul nu ar fi fost încă stabilite. Separat, un oficial european a spus agenției că un atac american ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, iar un alt oficial european a apreciat că o intervenție „pare probabilă” în acest moment. Un punct central în acest tablou este baza Al Udeid din Qatar , descrisă drept cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, care găzduiește aproximativ 10.000 de soldați. Ambasada SUA la Doha nu a comentat imediat, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru confirmare sau comentarii. Contextul are și un precedent recent: anul trecut, cu mai mult de o săptămână înainte ca SUA să lanseze atacuri aeriene asupra Iranului, o parte din personal și familiile acestora au fost mutate din bazele americane din Orientul Mijlociu. După atacurile americane din iunie, Iranul a lansat un atac cu rachete asupra bazei din Qatar, potrivit aceleiași relatări. Pe plan diplomatic, Arabia Saudită ar fi transmis Teheranului că nu va permite folosirea teritoriului și a spațiului său aerian pentru eventuale atacuri împotriva Iranului, au declarat pentru AFP două surse apropiate conducerii de la Riad. În același timp, Turcia ar fi în contact cu oficiali iranieni și americani pentru o posibilă revenire la negocieri, însă o sursă diplomatică regională citată de CNN a avertizat că s-ar putea să fie „prea târziu”. Ministrul turc de externe Hakan Fidan i-ar fi cerut omologului iranian ca tensiunile să fie rezolvate prin negocieri, potrivit agenției Anadolu. Echipa Consiliului de Securitate Națională a lui Trump s-a reunit pentru a pregăti opțiuni privind Iranul, a relatat Washington Post , citând o sursă familiarizată cu dosarul. În discuție ar fi fost atât opțiuni militare, cât și alternative precum sancțiuni economice, atacuri cibernetice sau sprijin mai clar pentru mișcările de protest. Elementele-cheie menționate în relatare includ: retragerea preventivă a unei părți din personalul american din baze-cheie din Orientul Mijlociu; amenințarea Iranului că va lovi baze americane din țările vecine dacă SUA atacă; informațiile Reuters, pe surse, despre o posibilă intervenție americană într-un orizont de 24 de ore; rolul bazei Al Udeid din Qatar, cu circa 10.000 de militari americani. Separat, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că își continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare privind evoluțiile de securitate din Iran, după o ședință convocată de Oana Țoiu, la care au participat ambasadoarea României în Iran și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu . [...]
Macron avertizează SUA asupra Groenlandei; „consecințe în cascadă fără precedent” dacă e atinsă suveranitatea
Macron avertizează că atingerea suveranității Groenlandei ar declanșa efecte fără precedent , potrivit HotNews.ro , care citează Reuters și BFMTV, în contextul în care Donald Trump și-a intensificat apelurile ca Statele Unite să preia controlul asupra teritoriului autonom danez. Emmanuel Macron a transmis mesajul miercuri, în Consiliul de Miniștri, subliniind că Parisul nu tratează ca simple declarații pozițiile venite de la Washington. Președintele francez a spus că Franța urmărește situația „cu cea mai mare atenție” și că va acționa „în deplină solidaritate” cu Danemarca și suveranitatea acesteia. Și premierul francez a avertizat că intențiile administrației Trump trebuie luate în serios, insistând că nu ar trebui „subestimate” cuvintele președintelui american. Declarația a fost făcută în camera inferioară a parlamentului, pe fondul escaladării retoricii de la Casa Albă. Donald Trump a reiterat miercuri că SUA „trebuie” să dețină Groenlanda , considerând orice altă variantă „inacceptabilă”. El a invocat argumente de securitate națională și a legat miza de „ Cupola de Aur ”, descrisă în articol ca scut antirachetă, afirmând că NATO „ar trebui să ne arate calea” pentru a obține insula. Ieșirile lui Trump au precedat o reuniune la Casa Albă pe această temă, în ziua în care miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmau să se întâlnească cu vicepreședintele SUA, J.D. Vance, și cu secretarul de stat Marco Rubio. Danemarca și Groenlanda susțin că insula nu este de vânzare, că amenințările cu forța sunt imprudente și că problemele de securitate trebuie discutate între aliați. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, și omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, urmau să prezinte un front comun , iar prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a descris situația drept „o criză geopolitică” și a respins perspectiva ca teritoriul să devină parte a SUA. [...]