Știri din categoria Externe
Știri Externe
Axios despre „Golden Dome” în Groenlanda - Detalii din negocieri și mesajul că SUA își ating obiectivele
Trump și Rutte au negociat un cadru de acord pentru Groenlanda , care ar crește rolul NATO în Arctica și ar permite amplasarea unui „Golden Dome”, potrivit Axios . Discuțiile au avut loc miercuri, la Davos, iar propunerea descrisă de surse nu ar include transferul suveranității Groenlandei de la Danemarca către Statele Unite. Ce ar conține acordul și ce nu schimbă în privința suveranității Conform relatării, președintele american Donald Trump a spus în repetate rânduri că ar accepta doar un acord care să pună Groenlanda sub controlul SUA, însă planul prezentat de secretarul general al NATO, Mark Rutte , nu ar merge până la acest punct. Două surse informate, citate de Axios, au confirmat că propunerea nu include „transferul suveranității generale” asupra Groenlandei. În schimb, acordul ar viza actualizarea „Acordului de apărare a Groenlandei” din 1951 dintre SUA și Danemarca, care permite construirea de baze militare și stabilirea unor „zone de apărare” dacă NATO consideră necesar. În plus, ar urma să fie intensificate securitatea în Groenlanda și activitatea NATO în Arctica, inclusiv prin „activități suplimentare în domeniul materiilor prime”, precum și prevederi pentru amplasarea unui „Golden Dome” și combaterea „influenței externe maligne” a Rusiei și Chinei. Mesajele publice ale lui Trump și semnalele privind tarifele Într-un discurs la Davos, Trump a susținut că SUA „au nevoie” de Groenlanda și a cerut negocieri imediate, afirmând totodată că nu va folosi forța pentru a o cuceri. La câteva ore distanță, după întâlnirea cu Rutte, tonul său a devenit vizibil mai conciliant, iar Trump a indicat că, în condițiile unui acord în termenii discutați, criza legată de Groenlanda s-ar putea încheia. Tot atunci, Trump a anunțat că nu va continua amenințarea de a impune tarife vamale asupra a opt aliați europeni de la 1 februarie, în contextul opoziției acestora față de pretențiile sale privind Groenlanda. Pe Truth Social, el a prezentat discuțiile ca pe un pas înainte către un aranjament mai amplu pentru regiunea arctică. „Am creat cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică”, a scris Trump pe Truth Social. Ce urmează: publicarea detaliilor și negocieri cu Danemarca și Groenlanda Întrebat dacă Groenlanda va face parte din SUA, Trump a evitat un răspuns direct, descriind în schimb în termeni generali durata și amploarea înțelegerii. În paralel, Rutte a declarat într-un interviu pentru Fox News că întrebarea privind controlul asupra Groenlandei „nu a fost abordată” în întâlnire. Axios consemnează că acordul ar urma să fie făcut public după stabilirea tuturor detaliilor, iar Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a spus că detaliile vor fi publicate „pe măsură ce” sunt finalizate de părțile implicate. Publicația mai notează că SUA ar urma să lanseze în următoarele săptămâni negocieri la nivel înalt cu Danemarca și Groenlanda privind potențialul acord, într-o formulă în care Danemarca își păstrează suveranitatea, iar SUA își pot spori prezența militară. [...]
Donald Trump schițează un acord „pe vecie” pentru Groenlanda - după discuții cu NATO la Davos
Donald Trump spune că a schițat un acord „pe vecie” pentru Groenlanda potrivit Știrile ProTV , după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Președintele SUA a oferit puține detalii, dar a susținut că înțelegerea ar fi „pe termen lung” și ar răspunde obiectivelor Washingtonului, inclusiv pe zona de securitate. Ce a spus Trump despre acord și calendar În discuțiile cu presa, Trump a afirmat că acordul este într-un stadiu avansat și că urmează să fie făcut public „destul de curând”. El a evitat să clarifice dacă înțelegerea ar include explicit ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda, idee pe care a mai invocat-o, dar a insistat asupra caracterului său permanent. „La infinit! Nu are o limită de timp. Este pe vecie!” Trump a legat acordul de teme precum securitatea națională și internațională, dar și de „resursele minerale”. În același timp, a recunoscut că documentul „este încă în desfășurare”, fără să precizeze părțile semnatare sau mecanismul juridic al înțelegerii. Tarifele către Europa și reacția piețelor Conform relatării, piețele financiare din Statele Unite au crescut puternic după anunț, interpretat ca un semnal de detensionare pentru liderii europeni prezenți la Davos. În paralel, Trump a anunțat că nu va mai impune taxe vamale țărilor europene care au trimis trupe în insula arctică. Știrile ProTV notează că președintele american amenințase anterior că, de la 1 februarie, va introduce tarife de 10% împotriva a opt țări europene care s-ar fi opus ambițiilor sale legate de anexarea Groenlandei. Ulterior, miercuri seară, Trump a revenit asupra planului, invocând o întâlnire „foarte productivă” cu Mark Rutte, iar ministrul de externe al Danemarcei a reacționat într-un comunicat: „Ziua se încheie într-o notă mai bună decât a început”. Mesaje despre Groenlanda și ecouri la Moscova Într-o intervenție de la tribuna forumului de la Davos, Trump a spus că SUA își doresc „o bucată de gheață” pentru a „proteja întreaga lume” și a sugerat că refuzul ar avea consecințe politice. La scurt timp, a adăugat că nu intenționează să recurgă la forță, deși a făcut referire la scenariul unei „forțe excesive”. Subiectul a generat și o reacție din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că situația „nu ne privește absolut deloc”, dar a invocat precedentul istoric al vânzării Alaskăi către SUA în 1867 . În pofida discuțiilor despre Groenlanda, liderii Uniunii Europene urmau să se întâlnească în aceeași seară la Bruxelles, pentru un summit de urgență, „așa cum era planificat”, mai notează sursa. [...]
Giorgia Meloni salută decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale - măsură ce reduce tensiunile comerciale dintre SUA și UE
Giorgia Meloni a salutat decizia lui Donald Trump de a ridica amenințarea cu taxe vamale , potrivit Digi24 , după ce președintele SUA a anunțat la Davos suspendarea tarifelor care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene. Trump a legat decizia de discuțiile despre Groenlanda și regiunea arctică, susținând că a „stabilit cadrul unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, în urma unei reuniuni descrise drept „foarte productive” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte . Într-un comunicat, premierul Italiei a spus că salută suspendarea măsurii și a insistat asupra necesității menținerii dialogului între aliați în cadrul NATO. „Salut anunțul președintelui Trump de a suspenda aplicarea taxelor vamale prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie împotriva mai multor țări europene”, a declarat Meloni într-un comunicat. Mai devreme, într-un interviu televizat, Meloni a reiterat poziția Italiei privind Groenlanda, afirmând că subiectul trebuie tratat în cadrul NATO și că Groenlanda este „un teritoriu aflat sub responsabilitatea NATO”. Ea a mai spus că „întrebarea pusă de Statele Unite referitor la un teritoriu strategic este corectă”, deși duminică calificase drept „o eroare” amenințarea cu tarife suplimentare. Contextul imediat a fost escaladarea de sâmbătă, când Trump a amenințat cu tarife de până la 25% asupra a opt țări europene pentru sprijinul acordat Danemarcei, ceea ce a determinat Europa să amenințe Statele Unite cu represalii. Suspendarea anunțată la Davos reduce, cel puțin temporar, riscul unei runde de măsuri și contramăsuri cu impact asupra comerțului transatlantic. [...]
Trump spune că Putin a acceptat „Board of Peace” - Kremlinul afirmă că propunerea e încă analizată
Kremlinul spune că propunerea „Board of Peace” este încă analizată , deși Donald Trump a declarat că Vladimir Putin ar fi acceptat invitația, relatează The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute miercuri, 21 ianuarie 2026, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Trump le-a spus jurnaliștilor, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că liderul rus ar fi acceptat să se alăture inițiativei sale „Board of Peace”, prezentată ca un mecanism pentru soluționarea conflictelor globale. „A fost invitat. A acceptat”, a declarat Trump. La scurt timp, Putin a contrazis această versiune, spunând în fața Consiliului de Securitate al Rusiei că Ministerul de Externe „încă studiază propunerea” și că Moscova va răspunde „la momentul potrivit”, potrivit relatării. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că, în opinia sa, „Board of Peace” ar fi conceput în principal pentru un acord de pace în Orientul Mijlociu. Reuters mai notează că Putin a spus că Rusia ar fi pregătită să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru acest „Board”, sumă care ar urma să provină din active rusești înghețate. În lipsa unei poziții oficiale finale din partea Moscovei, rămâne neclar dacă inițiativa va include Rusia în forma și calendarul avansate de Trump. [...]
Trump retrage amenințarea cu tarife pe tema Groenlandei - rămâne doar „conceptul” unui acord
Donald Trump a retras amenințarea cu tarife legată de Groenlanda , după discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, potrivit BBC . Președintele SUA a spus că nu va introduce, de la 1 februarie, tarifele anunțate anterior împotriva unor aliați europeni, invocând existența unui „cadru” pentru un posibil acord privind Groenlanda. Într-o postare pe Truth Social , Trump a afirmat că, în urma unei întâlniri „foarte productive” cu Rutte, „au format cadrul unui acord viitor” și că „această soluție, dacă va fi finalizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO”. „Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie.” Trump a adăugat că vor exista discuții suplimentare despre „Golden Dome”, o inițiativă pe care o prezintă drept un sistem de protecție pentru SUA și Canada, cu implicații și pentru Groenlanda. Negocierile ar urma să fie conduse de vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff, care „vor raporta direct” președintelui, conform mesajului citat de BBC. În paralel, Trump a declarat pentru CNBC că există „conceptul unui acord” și a susținut că Mark Rutte ar fi discutat deja cu Danemarca și alți membri ai alianței despre propunere, afirmând totodată că „acordul va fi pentru totdeauna”. Nu a oferit detalii despre conținut, inclusiv dacă ar include minerale rare, limitându-se la ideea unei colaborări cu NATO și Danemarca . Reacția de la Copenhaga a fost prudentă. Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a salutat faptul că Trump promite că nu va folosi forța, dar a reiterat că „nu se va întâmpla ca SUA să dețină Groenlanda”, numind acest lucru o „linie roșie”, într-un interviu pentru postul public DR, citat de BBC. În plan economic, piețele americane au reacționat pozitiv după anunț: S&P 500 a urcat cu 1,52%, Dow Jones cu 1,5%, iar Nasdaq cu 1,7%, notează BBC. [...]
„Tăceți din gură și vindeți Groenlanda”, mesaj atribuit senatorului Lindsey Graham - reacție la discursul lui Trump la Davos
Senatorul Lindsey Graham spune că va îndemna Europa să vândă Groenlanda SUA , după discursul președintelui Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit HotNews.ro , care citează CNN. Graham susține că Trump l-a convins că insula arctică este necesară din motive de securitate națională. Republicanul a declarat că SUA nu ar urma să recurgă la forță, dar că ar avea nevoie de Groenlanda pentru a o putea fortifica diferit. „ Nu vom lua Groenlanda cu forța, dar avem nevoie de Groenlanda din motive foarte bune ”, le-a spus Graham reporterilor, după discursul lui Trump ținut în Elveția. În același context, Graham a afirmat că le recomandă oficialilor europeni să înceapă negocieri privind „proprietatea asupra teritoriului danez”, argumentând că o astfel de mișcare ar consolida, în cele din urmă, NATO. Groenlanda este teritoriu autonom care aparține Regatului Danemarcei. Declarațiile senatorului au venit după o discuție cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, despre care Graham a spus că părea „profund îngrijorat” de mesajele lui Trump de la Davos. Graham a recunoscut că „toată lumea din Europa este îngrijorată”, dar a susținut că i-a cerut lui Stubb să nu se opună demersurilor lui Trump privind Groenlanda. „M-am săturat ca Europa să continue să afirme: «Oh, spuneți-i să…». Nu, voi să tăceți din gură. Nu o să-i spun eu, mergeți și spuneți-i voi”, a afirmat Graham. Stubb, care s-a consultat cu consilierii săi după discursul lui Trump, a refuzat să răspundă la întrebări, notează HotNews.ro. În aceeași zi, Trump a promis la Davos că nu va recurge la forță pentru a anexa Groenlanda, dar a reiterat ideea că SUA ar trebui să preia controlul asupra insulei. Trump a spus că nu intenționează să folosească forța și a susținut, totodată, că Statele Unite sunt singura „mare putere” capabilă să apere Groenlanda, acuzând Danemarca de „nerecunoștință”. În paralel, Stubb a afirmat, într-o discuție publică la Davos, că statele europene din NATO se pot apăra și fără sprijinul SUA în cazul unei agresiuni a Rusiei, însă au nevoie ca echipamentele militare americane achiziționate să funcționeze conform parametrilor. [...]
Ucraina renunță la dronele produse de Helsing – probleme grave de funcționare în luptă
Ucraina a decis să oprească comenzile de drone de la compania germană Helsing, cel mai mare furnizor european de tehnologie de apărare, din cauza problemelor majore de performanță constatate în utilizarea reală pe front , relatează Kyiv Post și citat de presa română. Decizia vine după ce testele operative au scos la iveală deficiențe semnificative atât în fiabilitatea aparatelor, cât și în dotările promise, în special cele bazate pe inteligență artificială. În 2024, Helsing, cu sediul la München și sprijinită financiar de investitori americani și un miliardar suedez, a semnat un contract pentru livrarea a 4.000 de drone de atac către Ucraina . Acestea au fost dezvoltate în colaborare cu o companie ucraineană, însă din cele livrate până în prezent – aproape jumătate – circa 40% au rămas neutilizate în depozite, conform unei prezentări realizate de Ministerul german al Apărării. Problemele identificate: Modelul HF-1 : criticat pentru costurile ridicate și eficiența scăzută . Modelul HX-2 : doar 25% dintre dronele testate de Regimentul 14 al Ucrainei au putut fi lansate cu succes. Funcții AI lipsă : niciunul dintre modelele livrate nu dispune de componentele necesare pentru ghidare finală, ghidare în zbor și identificare vizuală a țintei , funcții esențiale promise anterior. Modelul HX-2 este un tip de dronă cu design hibrid – aripi fixe combinate cu elice de tip quadrocopter –, dar s-a dovedit instabil și nepractic în condiții de luptă. Aceste eșecuri au dus la o lipsă de interes atât din partea Ucrainei, cât și a Germaniei , care nu mai intenționează să continue comenzi suplimentare fără o solicitare expresă din partea Kievului. Această decizie sugerează o ruptură iminentă între Ucraina și Helsing, într-un moment în care nevoia de drone eficiente este crucială în fața noii strategii ofensive a Rusiei , ce include atacuri zilnice cu sute de drone . În plus, Kievul investește tot mai mult în dezvoltarea unor drone interceptoare proprii , semnalând o posibilă repoziționare strategică în industria militară locală. [...]
Rusia ar putea testa reacția României în zona Neptun Deep - contextul tensiunilor din Marea Neagră
Rusia ar putea organiza provocări în zona Neptun Deep , avertizează Digi24 , în contextul în care proiectul este amplasat în zona economică exclusivă a României, la circa 160 km de țărm, iar aplicabilitatea automată a Articolului 5 din NATO este discutabilă dincolo de marea teritorială. Miza este una economică și de securitate energetică: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic al României, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro. Potrivit articolului, proiectul ar urma să includă 10 sonde pe zăcămintele Pelican South și Domino, infrastructură submarină și o conductă de gaze către Tuzla, iar contribuțiile estimate la bugetul de stat sunt menționate la circa 20 de miliarde de euro. În același material, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , afirmă că lucrările sunt ușor înaintea graficului și indică un orizont de începere a producției în 2027, cu o extracție anuală estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi. Oficialul a subliniat și structura acționariatului: 50% Romgaz (companie deținută de statul român în proporție de 70%) și 50% OMV Petrom. Un punct sensibil ține de cadrul de securitate. Digi24 notează că șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , a avertizat că Neptun Deep nu ar intra sub incidența Articolului 5, întrucât acesta se aplică teritoriului național și mării teritoriale (până la 12 mile marine de țărm), în timp ce proiectul este amplasat dincolo de această limită, în zona economică exclusivă, unde România are drepturi suverane asupra resurselor, dar nu aceeași garanție automată de apărare colectivă. „În condițiile în care sunt atâtea acțiuni subversive și de sabotaj în Europa, făcute de către navele aflate direct sub pavilionul Rusiei sau al unor state aliate Moscovei, nu avem nici cea mai mică garanție că Rusia nu va face același lucru și în zona economică exclusivă a țării noastre. Kremlinul poate face o provocare în zona economică exclusivă, chiar una care să ducă la încercarea articolului cinci din NATO.” Declarația îi aparține comandorului în rezervă Sandu Valentin Mateiu , și este prezentată ca un avertisment privind riscuri de sabotaj sau incidente provocate în proximitatea infrastructurii offshore. În această logică, orice incident în zona economică exclusivă ar putea testa atât capacitatea României de a-și proteja investiția, cât și modul în care aliații ar interpreta și ar răspunde unei situații care nu se încadrează clar în definiția teritorială a Articolului 5. [...]
Lavrov contestă legătura Groenlandei cu Danemarca - Mesaj politic pe fondul tensiunilor arctice
Serghei Lavrov a contestat legătura „naturală” dintre Groenlanda și Danemarca , într-o declarație făcută marți la Moscova, potrivit Digi24 . Șeful diplomației ruse a susținut că insula ar fi rezultatul unei „cuceriri coloniale”, pe fondul reaprinderii disputelor geopolitice legate de Arctica și al tensiunilor dintre SUA și Europa. Contextul este dat de poziția președintelui american Donald Trump , care a spus că își dorește „controlul deplin” asupra Groenlandei, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, invocând motive de securitate națională. Sâmbătă, Trump a anunțat că intenționează să impună tarife vamale împotriva mai multor aliați europeni care se opun unei potențiale preluări a insulei de către SUA. În acest cadru, Moscova a transmis că nu are intenția de a interveni în dosarul Groenlandei și a respins ideea că ar urmări preluarea controlului asupra insulei, o sugestie atribuită lui Trump. Digi24 notează că Rusia a privit favorabil diviziunile tot mai vizibile dintre SUA și Europa pe această temă, dar s-a arătat iritată de asocierea cu un astfel de scenariu. „Nu a fost nici o parte naturală a Norvegiei, nicio parte naturală a Danemarcei. Este o cucerire colonială. Faptul că locuitorii sunt acum obişnuiţi cu asta şi se simt confortabil este o altă chestiune”, a mai spus Lavrov. Disputa are și o dimensiune economică imediată, prin amenințarea cu tarife. Țările europene au afirmat că anunțul lui Trump privind taxele vamale ar încălca un acord comercial încheiat cu administrația sa anul trecut, iar liderii UE urmează să discute posibile represalii la un summit de urgență programat joi, la Bruxelles. [...]
Rumen Radev demisionează din funcția de președinte al Bulgariei – Vizează funcția de prim-ministru și anunță formarea unei mișcări politice proprii
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a anunțat că își va depune demisia pe 20 ianuarie 2026, într-un discurs televizat, declarând că aceasta este ultima sa apariție în calitate de șef de stat , transmite Știrile PROTV . Anunțul confirmă speculațiile din ultimele luni privind intenția sa de a înființa un partid propriu și de a candida la viitoarele alegeri parlamentare, cu ambiția declarată de a deveni prim-ministru. Într-un discurs cu accente critice la adresa actualei clase politice, Radev a afirmat că demersul său este o reacție la „încălcarea încrederii cetățenilor” și la lipsa de reformă și integritate din partea guvernelor precedente. El a vorbit despre un „partid al consensului antimafia” care s-ar fi format deja în jurul ideii de reformare profundă a sistemului. Ce urmează după demisia lui Radev? Conform articolului 97 din Constituția Bulgariei, demisia președintelui trebuie prezentată Curții Constituționale, care va valida dacă aceasta a fost făcută de bunăvoie. Dacă este acceptată, funcția de președinte va fi preluată pentru restul mandatului de actualul vicepreședinte, Iliana Iotova , care devine astfel prima femeie președinte din istoria Bulgariei . De ce alege Radev să devină premier? Rumen Radev, fost general al aviației și președinte în funcție din 2017, a declarat că intenționează să își continue lupta pentru interesele poporului bulgar printr-o platformă politică nouă. El a explicat că: vrea să răspundă cererii publice pentru o alternativă credibilă la partidele existente; dorește să combată corupția sistemică și să protejeze independența instituțiilor; consideră că perioada mandatului său a fost marcată de finalizarea procesului de integrare europeană a Bulgariei – cu intrarea în Schengen și zona euro . Radev și-a cerut iertare pentru greșelile făcute în timpul mandatului, dar a spus că convingerea că „se poate reuși” este ceea ce l-a determinat să facă acest pas. Implicații politice Demisia președintelui și intenția sa de a intra în cursa pentru funcția de premier marchează un moment important în politica bulgară, mai ales într-un context de instabilitate guvernamentală, după demisia cabinetului anterior. Analistul local Petar Bankov consideră că Radev, deși contestat de unele forțe politice, are o bază populară semnificativă, mai ales în rândul alegătorilor care cer o reformă profundă a statului. În cazul în care va reuși să construiască rapid un partid și să obțină o susținere solidă în Parlament, Radev ar putea transforma rolul său tradițional simbolic într-o influență executivă directă, ca lider al guvernului. Este de așteptat ca alegerile parlamentare anticipate să fie convocate în cursul acestui an, iar mișcarea politică a lui Radev să se contureze ca un nou pol de putere într-un peisaj politic bulgar deja fragmentat. [...]
Gazprom Neft își vinde participația la NIS către MOL – Tranzacție condiționată de aprobarea SUA
Compania rusă Gazprom Neft a semnat un acord preliminar pentru vânzarea participației sale majoritare în compania petrolieră sârbă NIS către grupul ungar MOL , potrivit Economedia.ro . Tranzacția este condiționată de aprobarea Oficiului de Control al Activelor Străine (OFAC) din SUA, care a impus anterior sancțiuni companiei sârbe din cauza legăturilor cu Rusia, în contextul conflictului din Ucraina. Ce implică tranzacția? Gazprom Neft deține în prezent 44,9% din NIS , în timp ce Gazprom controlează un suplimentar 11,3%. MOL a semnat un acord pentru achiziția a 56,16% din acțiuni , pachetul majoritar al companiei. Guvernul Serbiei rămâne un acționar semnificativ, cu 29,9%, restul acțiunilor fiind în mâinile micilor acționari și ale angajaților. Acordul vine în contextul în care sancțiunile OFAC au forțat rafinăria NIS din Pancevo, singura din Serbia , să își oprească activitatea în 2025, amplificând temerile privind aprovizionarea cu combustibil. OFAC a acordat totuși o amânare a sancțiunilor până la 23 ianuarie 2026 , ceea ce permite părților implicate să finalizeze detaliile tranzacției. Posibili investitori externi Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic , a declarat că se poartă negocieri cu ADNOC (Abu Dhabi National Oil Company) pentru a deveni investitor minoritar în NIS , alături de MOL . Această mișcare ar putea transforma NIS într-un proiect regional de cooperare energetică, cu participare rusească, ungară și emirateză. Obligații post-tranzacție MOL ar urma să respecte mai multe condiții, printre care: Menținerea nivelurilor actuale de producție ale rafinăriei din Pancevo, cu posibilitatea de a le crește, dacă este necesar; Asigurarea stabilității pieței de combustibili din Serbia, unde NIS deține circa 80% din piață și jumătate din segmentul de retail. Context geopolitic Tranzacția vine într-un moment de reconfigurare geopolitică a pieței energetice din Balcani , în contextul sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei . Vânzarea participației către MOL, o companie occidentală, poate fi interpretată drept o tentativă de ieșire parțială a influenței ruse din sectorul energetic sârb , fără a rupe complet legăturile existente. Interesul ADNOC adaugă o dimensiune suplimentară tranzacției, aducând în ecuație investitori dintr-o regiune neutră geopolitic , cu resurse și experiență în sectorul energetic. Dacă implicarea sa se concretizează, ar putea aduce expertiză tehnică, finanțare și stabilitate politică în administrarea NIS. Următorii pași Termenul limită pentru finalizarea negocierilor și obținerea aprobării OFAC este 24 martie 2026 . Dacă va fi validat, acest acord ar putea avea implicații semnificative asupra stabilității energetice a Serbiei și ar putea marca o reașezare strategică a pieței de petrol și gaze din regiune. [...]
Zelenski avertizează despre un nou atac pe scară largă al Rusiei - apel la vigilență în zilele următoare
Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a pregătit un nou atac pe scară largă , potrivit Ukrainska Pravda , care citează discursul de seară al președintelui ucrainean din 19 ianuarie. Liderul de la Kiev a cerut populației și autorităților locale să rămână în alertă în zilele următoare și să trateze cu maximă seriozitate avertizările de raid aerian. „În zilele următoare, trebuie să rămânem extrem de vigilenți – Rusia s-a pregătit pentru o lovitură, o lovitură pe scară largă, și așteaptă momentul să o ducă la îndeplinire. Vă rog să acordați atenție tuturor avertizărilor de raid aerian, iar fiecare regiune trebuie să fie pregătită să răspundă cât mai rapid posibil și să sprijine oamenii.” Zelenski a mai spus că a primit informări de la reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), inclusiv despre operațiuni și măsuri de contracarare a sabotajului rusesc. Conform relatării, președintele a menționat că Rusia încearcă „constant” să influențeze Ucraina din interior, inclusiv prin atacuri asupra unor ucraineni proeminenți. Ukrainska Pravda amintește că, pe 12 ianuarie, Zelenski avertizase deja că Rusia ar putea încerca să profite de vremea rece pentru a pregăti o nouă lovitură de amploare în zilele următoare. [...]